CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
TEHNOLOGIA DE TESTARE A COMPORTAMENTULUI VIZUAL
Studiul analitic al functiilor vizuale
Evaluarea focalizarii se face intr-un examen vizual in care sa se includa functionarea binoculara si identificarea, examenul se face intr-un local rezervat in acest scop care sa satisfaca unele recomandari.
Formularea intrebarilor trebuie sa fie clara si simpla, sau sa sugereze un anumit raspuns.
La testul bicrom se va intreba daca caracterele negre sunt mai clare pe fond rosu sau verde.
Se noteaza toate comportamentele chiar daca nu par sa fie in raport cu determinarea formulei optice; fiecare test trebuie realizat fara a cauta in mod sistematic o valoare de compensare.
Valoarea de compensare va fi stabilita in momentul in care se compara comportamentele notate fata de diferitele teste.
Optometristul trebuie sa ramana neutru fata de comportamentele observate, chiar daca i se par aberante.
2. Teste optometrice
Testul nr.1
Oftalmoscopie
Scopul testului:
Se observa transparenta mediilor, starea structurilor, aranjamentul optic al structurilor.
Materialul utilizat:
Oftalmoscop electric, tinta departe. Eventual oftalmoscop binocular indirect.
Modul de lucru:
Iluminare slaba. Se testeaza ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stang cu ochiul stang. Se aranjeaza in oftalmoscop o lentila convexa de +20dpt. Se observa corneea, conjunctiva, pleoapele.
Se schimba lentila cu alta cu putere mai mica si se observa succesiv umoarea apoasa, irisul, cristalinul, corpul vitros.
Se schimba lentila si se pune la punct un vas din zona pupilei. Se extinde examenul pe o suprafata cat mai mare a retinei deplasand instrumentul si schimband orientarea ochiului.
Se cere subiectului sa priveasca in oftalmoscop si se observa foveea si regiunea maculara. Se cere subiectului sa fixeze centrul reticulului din oftalmoscop. Se observa pozitia foveii in raport cu reticulul si stabilitatea ei.
Comportamente observabile:
- Structuri normale sau anormale
- Medii transparente sau tulburi.
Notare:
- Starea structurilor,
- Adancimea cupei papilara,
- Valoarea compensarii pentru punere la punct.
Norma:
- Structuri normale,
- Medii transparente,
- Aliniere foveala stabila si centrata pentru fiecare din ochi.
REZULTATUL TESTULUI:
S-au observat la pacient structuri normale, mediu transparent si foveea cu centrare stabila.
Testul nr.2
Keratometrie
Scop: Evaluarea gradului de toricitate a corneei
Material:Keratometru
Mod de lucru: Iluminarea ambianta normala
Se determina puterile in sectiunile principale si orientarile acestor sectiuni.
Comportamente observabile:
Calitatea imaginilor mirelor
Orientarea sectiunilor principale
Diferenta intre puterile in sectiunile principale
Notare:
Se noteaza puterile in sectiunile principale, orientarea lor, diferenta puterilor si orientarea sectiunii cu puterea cea mai mica.
Norma:
Astigmatism nul sau maxim astigmatism fiziologic de 0,5 dpt. cu axa la 0 .
REZULTATUL TESTILUI:
Se observa ca pacientul prezinta un astigmatism de 0,25dpt cu axa la 0
Testul nr.3
Forie obisnuita in vedere departe
Scopul testului:
Evaluarea foriei cu care s-a obisnuit subiectul
Materialul utilizat:
Foropter sau trusa de testare subiectiva. Prisma variabila.
Prisma de 6pdpt. sau 8pdpt. Linie verticala de litere cu Vb=1, sau Vb=0,8 sau corespunzatoare acuitatii maxime.
Modul de lucru:
Se pune in fata ochilor compensarea pe care subiectul o poarta. Se introduce in fata unui ochi o prisma de 6 sau 8pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului.
Se aduce in fata ochiului drept prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de aproximativ 15pdpt. baza (in). Se reduce puterea prismatica a lentilei pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini.
Comportamentul observabil:
- ramane putere prismatica baza (in) (exoforie),
- ramane putere prismatica baza (ext.) (esoforie),
- aliniere pentru putere prismatica zero (ortoforie).
Norma:
Exoforie 0.5pdpt.
REZULTATUL TESTULUI:
Ramane puterea prismatica baza IN - 0,5pdpt. (exoforie).
Testul nr. 4
Skiascopie pentru departe
Scopul testului:
Evaluarea obiectiva a refractiei ochilor.
Materialul utilizat:
Skiascop electric. Tinta asezata departe (5-10m). Foropter sau trusa pentru testare subiectiva. Rigla de skiascopie.
Modul de lucru:
Iluminare ambianta atenuata. Pacientul fixeaza tinta cu ambii ochi. Observatorul pastreaza ambii ochi deschisi si ochiul drept controleaza ochiul drept, ochiul stang controleaza ochiul stang. Distanta intre observator si pacient 0,5m sau 0,67m.
Se incepe cu ochiul drept. Se neutralizeaza deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang. Se revine la ochiul drept apoi la cel stang. Pentru distanta observator pacient de 0,5m se scade din compensarea gasita + 2dpt., iar pentru 0,67m 1,5dpt.
Comportamente observabile:
Neutralizare sferica: convex, plan, concav. O singura valoare de neutralizare. Efect Jello - imposibil de determinat sensul deplasarii umbrei.
REZULTATUL TESTULUI
O.D.: - 5dpt. sup.
O.S.: - 5dpt. sup
Testul nr.5
Skiascopia pentru vedere aproape
Scopul testului:
Evaluarea capacitatii de punere la punct pe obiecte apropiate.
Materialul utilizat:
Skiascop. Tinta in T pentru aproape (Vb=1 si Vb=0,5) cu litere si figuri. Foropter (refractor) sau trusa de testare subiectiva. Rigla de skiascopie.
Modul de lucru:
Se aseaza tinta la distanta de 0,5m de subiect. In foropter se asaza compensarea pentru distanta. Skiascopul este asezat in acelasi plan cu tinta.
Se cere subiectului sa numere literele de pe tinta. Se mareste puterea convexa pentru a se obtine miscare contra a reflexului retinian in toate meridianele. Se micsoreaza progresiv puterea convexa pana la neutralizare intr-o sectiune apoi in cealalta sectiune principala.
Notare:
Puterile totale gasite se inregistreaza cu adaugirea cuvantului 'GROS'.
Acomodarea este afectata de efortul de convergenta.
REZULTATUL TESTULUI:
O.D.: +0,25gros
O.S.: +0,75gros
Testul nr. 6
Skiascopie la 1m.
Scopul testului:
Evaluarea punerii la punct la 1m.
Materialul utilizat:
Foropter sau trusa de testare subiectiva. Skiascop. Tinta. Rigla de skiascopie.
Modul de lucru:
Tinta se gaseste la 1 m.
Compensarea gasita la testul nr.5 este lasata in foropter si va da deplasare contra.
Se mareste puterea in convex pentru a se obtine deplasarea reflexului retinian 'contra' in toate sectiunile. Se reduce puterea convexa progresiv pana la neutralizare. Puterea totala gasita reprezinta valoarea testului nr. 6.
Se testeaza ochiul drept apoi cel stang, se verifica inca o data ochiul drept si cel stang.
Notare:
Se noteaza puterea totala pentru testul la 1m.
REZULTATUL TESTULUI:
O.D.: +0,25dpt
O.S.: +0,50dpt
Testul nr.7
Testul subiectiv (formula de baza).- metoda cetii
Scopul testului:
Determinarea subiectiva a compensarii pentru departe.
Materialul utilizat:
Foropter
(Trusa de testare subiectiva).
Tablou de optotipuri pentru departe (Distoptip).
Rozeta Parent (Mira Foucault si capriori).
Mira cruce cu linii paralele, Cilindrul in cruce +0,5 si +0,25
Test rosu - verde polarizat.
Notare:
Se noteaza compensarile gasite pentru departe la cei doi ochi OD. OS..
REZULTATUL TESTULUI:
A.O: -4,50dpt
Testul nr.8
Forie indusa in vedere departe de compensarea determinata la testul nr.7.
Scopul testului:
Evaluarea foriei purtand compensarea data la nr.7.
Materialul utilizat:
Foropter sau trusa de testare subiectiva. Prisme variabile. Prisma de 6pdpt. sau 8pdpt.. Linie verticala de litere cu Vb=1 sau cu cea mai buna acuitate a pacientului.
Modul de lucru:
Se regleaza foropterul (ochelarul) la distanta interpupilara pentru departe si se introduc compensarile gasite la testul nr.7. Se introduce in fata ochiului stang o prisma de 6pdpt. sau 8pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului (spargerea fuziunii). Se aseaza in fata ochiului drept prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de 15pdpt. baza interna. Se reduce puterea prismatica lent pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini.
Comportament observabil:
- ramane putere prismatica BI (exoforie).
- ramane putere prismatica BE (esoforie).
- aliniere putere prismatica baza (zero) (ortoforie).
Notare:
Se noteaza valorile gasite pentru efect prismatic.
Norma:
0,5 pdpt. Exoforie.
REZULTATUL TESTULUI :
AO: 4 pdpt
Testul nr.9
Forie obisnuita in vedere aproape.
Scopul testului:
Evaluarea heteroforiei cu care este obisnuit subiectul in vedere aproape.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva). Prisma variabila. Prisma 6-8pdpt.. Optotip de fixare cu linie verticala de litere cu acuitate Vb=1,0 pentru aproape sau cu cea mai buna acuitate a pacientului.
Modul de lucru:
Testul se face cu vechea prescriptie daca a existat. Se regleaza foropterul (ochelarul de testare) pentru distanta interpupilara corespunzatoare unui obiect apropiat. Tinta se aseaza la 40cm de subiect. Se pune in fata ochilor compensarea pe care subiectul o poarta. Se introduce in fata unui ochi o prisma de 6 sau 8pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului. Se aduce in fata ochiului drept prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de aproximativ 15pdpt. BI. Se reduce puterea prismatica a lentilei pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini.
Norma:
In plan orizontal 4-6 pdpt. baza interna.
REZLTATUL TESTULUI:
S-au gasit 4pdpt. pentru baza interna.
Testul nr.10
Forie indusa de tinta apropiata cand subiectul poarta compensarea determinata de testul nr.7.
Scopul testului:
Evaluarea foriei in vedere aproape.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva). Prisma variabila. Prisma 6-8pdpt.. Optotip de fixare la distanta de 40cm cu linie verticala de litere cu acuitate Vb=1,0 pentru aproape sau cu cea mai buna acuitate a pacientului.
Modul de lucru:
Subiectul foloseste compensarea data de testul nr.7. Se introduce in fata unui ochi o prisma de 6 sau 8pdpt. baza sus pentru dedublarea imaginilor testului. Se aduce in fata ochiului drept prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de aproximativ 15pdpt BI. Se reduce puterea prismatica lentilei pana cand subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini. Daca subiectul nu poate citi textul de pe tinta asezata la 40cm avand acuitate corespunzatoare tintei pentru departe se poate mari valoarea compensarii la cei doi ochi simultan, adaugand treptat lentile de +0,25dpt., pana ce tinta devine citibila.
Nota:
Se noteaza foria determinata si compensarea folosita.
REZULTATUL TESTULUI:
5 dpdt BI
A.O: - 4,50dpt
Testul nr. 11a
Convergenta relativa pozitiva
Scopul testului:
Evaluarea convergentei relative pozitiva.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva).
Prisme variabile.
Tinta linie verticala de litere cu Vb = 1 sau cu Vb maxim al subiectului.
Modul de lucru:
Iluminare ambianta normala.
Se aseaza in fata ochilor formula "control".
In fata fiecarui ochi se aseaza prisma variabila.
Subiectul vizeaza linia verticala de litere situata la 0,4m. Se creste binocular valoarea prismelor baza externa pana ce subiectul nu mai poate recunoaste nici o litera din tinta.
Notare:
Se noteaza suma prismelor introduse cu adaugarea prescurtarii cuvantului neclar (Nec.).
REZULTATUL TESTULUI:
10 pdpt. NEC:
Testul nr. 11b
Rezerva pozitiva de fuziune.
Scopul testului:
Evaluarea rezervei pozitive de fuziune.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva).
Prisme variabile.
Tinta linie verticala de litere cu Vb = 1 sau cu Vb maxim al subiectului.
Modul de lucru:
Se continua testul inceput la punctul 16 marind valorile prismelor baza ex. din fata ochilor pana ce subiectul nu mai raporteaza ca vede tinta dubla sa ca ea. redevine citibila sau pare ca se deplaseaza. Valoarea efectului prismatic total se memoreaza si se mareste arbitrar inca 4-5 pdpt. in continuare pentru a evita revenirea fuziunii. Se reduc binocular valorile prismelor baza ext. si la un moment X dat subiectul raporteaza fuzionarea imaginilor. Se memoreaza valoarea si se micsoreaza in continuare prismele pana la zero. Acum optometristul noteaza valorile .
Notare:
X spart / Y rec
Norma:
Spart 21, recuperare 15, recuperat 2/3 spart
REZULTATUL TESTULUI:
Spart 21pdpt. / recuperat 15pdpt.
Test nr. 12a
Convergenta relativa negativa.
Scopul testului:
Evaluarea convergentei relative negativa folosind compensarea control.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva).
Prisme variabile.
Tinta linie verticala de litere cu Vb = 1 sau cu Vb maxim al subiectului pentru distanta de 40cm.
Modul de lucru:
Iluminare ambianta normala.
Se aseaza in fata ochilor formula "control".
In fata fiecarui ochi se aseaza prisma variabila. Subiectul vizeaza linia verticala de litere situata la 0,4m. Se creste binocular valoarea prismelor baza interna pana ce subiectul nu mai poate recunoaste nici o litera din tinta.
Notare:
Se noteaza valoarea suma a prismelor din fata celor doi ochi care corespunde momentului cand subiectul nu mai poate recunoaste nici una din literele testului.
Exemplu: Z - Nec.
REZULTATUL TESTULUI:
12 pdpt. NEC.
Testul nr. 12b
Rezerva negativa de fuziune.
Scopul testului:
Evaluarea rezervei negative de fuziune.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva). Prisme variabile. Tinta linie verticala de litere cu Vb = 1 sau cu Vb maxim al subiectului pentru distanta de 40cm.
Modul de lucru:
Se realizeaza secventa in continuarea testului 12a. Dupa ce pacientul a raportat ca nu mai poate citi nici macar una sau doua litere din tinta, se continua sa se mareasca binocular valorile prismelor cu baza interna pana ce acesta semnaleaza ca vede doua linii de litere sau ca linia redevine clara , citibila sau ca tinta se deplaseaza brusc intr-o parte. Se memoreaza suma valorilor celor doua prisme, se continua marirea prismei inca 3pdpt., dupa care se micsoreaza prismele lent. La un moment dat subiectul semnaleaza ca vede iarasi o singura linie de litere, se memoreaza aceasta valoare si dupa ce se revine la zero se noteaza.
Notare:
Se noteaza suma prismelor pentru punctul de spargere si pentru cel de recuperare a fuziunii.
Exemplu: X spart /Y rec.
Norma:
Spart 22/18 recuperat sau recuperat 3/4 spart.
REZULTATUL TESTULUI:
Spart 22 recuperat 17
Testul nr. 13
Amplitudinea de acomodare.
Scopul testului:
Evaluarea amplitudinii de acomodare.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva).
Tablou de optotipuri pentru aproape.
Modul de lucru:
Iluminare ambianta standard. Tinta intens iluminata. Tabloul de optotipuri este asezat la 40cm. In fata ochilor se aseaza compensarea subiectiva. Se cere subiectului sa citeasca literele din tabloul de optotipuri corespunzatoare acuitatii maxime. Daca subiectul poate citi, se adauga lentile sferice negative in trepte de 0,25dpt., binocular, pana ce subiectul reclama ca tinta este definitiv neclara. Valoarea lentilei minus adaugata este sumata cu +2,50dpt. De exemplu: compensarea subiectiva initiala +1,00dpt., lentile negative adaugate -3,00.
Daca subiectul este presbit, se adauga lentile sferice pozitive in trepte de +0,25dpt. binocular pana ce citeste tinta cu dificultate
REZULTATUL TESTULUI:
Amplitudinea de acomodare este 5 dpt.
Testul nr.14
Acomodare relativa pozitiva.
Scopul testului:
Evaluarea acomodarii relativa pozitiva.
Materialul utilizat:
Foropter (trusa de testare subiectiva).
Tinta cu optotipuri Vb = 1 sau care mai pot fi recunoscute de subiect.
Mod de lucru:
Iluminare ambianta normala. Tinta la 40cm.
Se demareaza cu compensarea control. (emetropizat).
Se mareste valoarea lentilelor divergente din fata ochilor pana ce subiectul nu poate citi nici o litera din tinta. Se revine la control si se noteaza.
Notare:
Se noteaza suma lentilelor divergente adaugate, cu compensarea control.
REZULTATUL TESTULUI:
13 pdpt.
Testul nr.15
Reflexul pupilar.
Scopul testului:
Verificarea echilibrului simpatic si parasimpatic la nivelul irisului.
Materialul utilizat:
Lampa stilou. Tablou cu optotipuri la distanta de 5m.
Modul de lucru:
Iluminatul ambiant atenuat. Se cere subiectului sa fixeze tinta cu ambii ochi.
Reflexul fotomotor:
Se aseaza lampa stilou stinsa la 2cm in axa pupilei. Se protejeaza de lumina cu mana celalalt ochi. Se aprinde lampa. Se repeta testul in acelasi mod pentru celalalt ochi.
Reflexul consensual:
Se ilumineaza ochiul drept si se observa ochiul stang si viceversa. In timpul observatiei se pastreaza lampa stilou aprinsa.
Comportamente observabile:
Reflexul fotomotor: Contractie Largire (dilatare). Oscilatii . Fara reactie. Reflexul consensual: Contractia ambelor pupile. Contractia unei singure pupile.
Notatii:
Se noteaza comportamentul observat ca amplitudine si viteza de raspuns.
Norma:
Contractie consensuala.
REZULTATUL TESTULUI:
Contractia ambelor pupile in mod egal.
Testul nr. 16
Reflex de compensare a miscarilor corpului.
Scopul testului:
Se evalueaza independenta miscarilor oculare fata de miscarile capului si corpului.
Materialul utilzat:
Izvor luminos punctiform imobil.
Mod de lucru:
Iluminat ambiant normal. Se aseaza izvorul luminos la cativa centimetri de radacina nasului in planul median si la inaltimea ochilor. Se cere subiectului sa fixeze tot timpul izvorul luminos si sa roteasca capul, corpul fiind fix, in plan orizontal de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga, uniform, de cateva ori.
Comportamente observabile:
Miscari regulate ale capului cu mentinerea fixarii pe izvor. Pierderi de fixare la un ochi sau la amandoi. Ochii urmeaza miscarea capului fara sa poata mentine fixarea. Miscari de mica amplitudine. Miscari asociate ale corpului si/sau membrelor.
Notare:
Se noteaza: miscarile sacadate , pierderile de fixare , miscari asociate.
Norma:
Miscari regulate si ample ale capului cu pastrarea permanenta a fixarii.
REZULTATUL TESTULUI:
S-au observat pastrarea fixarii si miscarile regulate ale capului cu o usoara miscare a trunchiului.
Testul nr. 17
Reflex de versiune.
Scopul testului:
Evaluarea capacitatii de a mentine fixarea pe un obiect in miscare.
Material utilizat:
Izvor luminos punctiform mobil (lampa stilou).
Mod de lucru:
Iluminare ambianta normala Se aseaza punctul luminos la circa 10cm de radacina nasului la inaltimea ochilor si in plan median.
Se deplaseaza tinta in plan orizontal in arc de cerc. Se cere subiectului sa mentina fixarea pe punctul luminos in miscare.
Comportamente observabile:
Cei doi ochi urmaresc punctul luminos tot timpul si regulat. Un ochi pierde fixarea apoi o prinde iar. Ochii fixeaza intermitent sau altemativ. Cei doi ochi sunt incapabili sa urmareasca stimulul luminos. Urmaririle oculare sunt insotite de miscari asociate ale capului si/sau corpului.
Notare:
Pierderile si reluarile de fixare sacadate. Fixare permanenta cu salt pe mediana. Fixare intermitenta . Miscari asociate.
Norma:
Mentinerea fixarii cu miscari ample si regulate ale ochilor fara miscari asociate.
REZULTATUL TESTULUI:
S-au observat miscarile capului care sunt ample si cu miscari asociate.
Testul nr. 18 -
Scopul testului:
Se evalueaza calitatea miscarilor de versiune in directiile principale.
Materialul utilizat:
Izvor luminos punctiform mobil (lampa stilou).
Mod de lucru:
Iluminatul ambiant normal. Pacientul sta pe scaun. Se aseaza izvorul luminos punctiform la distanta de manipulare (distanta Harmon). Se cere subiectului sa urmareasca izvorul care se deplaseaza in plan vertical
perpendicular pe planul urmariri continue uniforme median al corpului pe directiile: verticala, orizontala si dupa bisectoarele celor patru cadrane.
Comnortamentele observabile:
Pierderi de fixare. Urmarire cu sacade neuniforma. Limitari ale miscarilor. In unele directii. Miscari asociate ale corpului si sau corpului si membrelor.
Notare:
Se noteaza prezenta sacadelor, a urmaririlor neregulate sau regulate, a miscarilor asociate.
Norma:
Urmarire continua regulata fara pierderi de fixare.
REZULTATUL TESTULUI:
Urmarirea este continua, regulata si cu usoara pierdere de fixare .
Testul nr. 19
Mascare in vedere aproape.
Scopul testului:
Sondarea tendintelor posturii binoculare in absenta sustinerii vederii binoculare in vedere aproape.
Materialul utilizat:
Un izvor luminos punctiform (lampa stilou). Un ocluzor.
Modul de lucru:
Iluminare ambianta normala. Se plaseaza izvorul luminos la jumatatea distantei Harmon in planul median la inaltimea ochilor. Subiectul fixeaza izvorul, ambii ochi fiind deschisi. Se mascheaza un ochi fara a-l atinge. Dupa cinci secunde se descopera ochiul mascat. Se observa miscariie ochiului descoperit. Daca ochiul nu se misca se verifica daca este aliniat pe tinta mascand celalalt ochi. Se procedeaza la fel cu celalalt ochi.
Comportamente observabile:
Ochiul nu misca.
Miscare temporalo - nazala.
Miscare naso-temporala.
Miscare pe verticala sau oblic.
Ochiul demascat nu se misca dar este deviat intern, extern, sus, jos (tropie). Miscare asociata a celuilalt ochi.
Notare:
Se noteaza miscarea sau deviatia observata.
Norma:
Miscare temporalo - nazala.
REZULTATUL TESTULUI:
Miscare temporo - nazala, fara deviatii.
Testul nr. 20
Mascare in vedere departe.
Scopul testului:
Sondarea tendintelor posturii binoculare in absenta sustinerii vederii simultane in vedere departe.
Materialul utilizat:
Izvor luminos punctiform (lampa stilou). Disociator de vedere binoculara (ocluzor).
Mod de lucru:
Iluminare ambianta normala. Se aseaza izvorul luminos la inaltimea ochilor la 5m in plan median. Se cere subiectului sa fixeze izvorul luminos cu ambii ochi. Se obtureaza un ochi fara a fi atins. Dupa cinci secunde se descopera ochiul obturat. Se observa miscarea ochiului descoperit.
Daca nu se observa miscare, se controleaza daca ochiul este aliniat pe punctul de fixare, acoperind celalalt ochi. Se repeta testul pentru celalalt ochi. .
Comportamente observabile:
Nu se misca.
Miscare temporalo - nazala.
Miscare naso-temporala.
Miscare pe verticala sau oblic.
Deviere interna-externa, superioara sau inferioara.
Notare:
Se noteaza miscarea observata.
Norma:
Nu se misca.
REZULTATUL TESTULUI:
Nici Ochiul Drept, nici Ochiul Stang nu se misca atunci cand se face alinierea privirii.
Testul nr. 21
Testul Worth.
Scopul testului:
Se evalueaza permanenta vederii simultane aproape si departe.
Materialul utilizat:
Lanterna Worth care are pe peretele frontal patru orificii in care s-au montat un geam alb opac, un filtru rosu si doua filtre verzi. Un ochelar cu un filtru rosu si unul verde complementare.
Mod de lucru:
Iluminat ambiant atenuat. Se aseaza ochelarii pe cap. Se prezinta subiectului lanterna la distanta Harmon apoi se departeaza progresiv. Se cere subiectului sa spuna cate puncte luminoase vede si ce culori au.
Comportamente observabile:
Patru puncte (unul alb, unul rosu, doua verzi). Cinci puncte (2 rosii si 3 verzi). Doua puncte rosii. Trei puncte verzi. Alternanta acestor posibilitati.
Notare:
Se noteaza numarul si culorile pentru diferite distante.
Norma:
4 puncte; exceptie pentru distanta mai mica decat distanta de spargere a fuziunii cand apar 5 puncte.
REZULTATUL TESTULUI:
Subiectul a observat 4 puncte ( unul alb, unul rosu si doua verzi )
Testul nr. 22
Caroiajul Amsler.
Scopul testului:
Sensibilitatea retinei intr-o zona centrala de 20 la 30 cm de subiect.
Materialul utilizat:
Joc de caroiaje. Un ocluzor.
Modul de lucru:
Subiectul poarta compensarea optica eventuala.
Fixeaza centrul caroiajului monocular.
Se cere subiectului sa fixeze permanent centrul si sa spuna daca vede cele 4 colturi si 4 laturi, daca toate liniile par paralele, daca nu observa o gaura sau zone mai neclare, voalate.
Caroiajul trebuie bine iluminat.
Comportamente observabile:
Este vazut tot caroiajul.
Una sau mai multe zone dispar.
Norma:
Intreg caroiajul este vazut.
REZULTATUL TESTULUI:
Caroiajul este vazut in intregime .
Test nr. 23
Discriminarea detaliilor.
Scopul testului:
Determinarea acuitatii in vedere departe si aproape.
Materialul utilizat:
Ochelari cu ocluzor. Pentru departe: tablou de optotipuri sau proiector de teste. Pentru aproape: tablou de optotipuri sau set de cartoane cu litere negre pe fond alb sau figuri stilizate negre pe fond alb din ce in ce mai mici.
Modul de lucru:
Se testeaza monocular. Se prezinta optotipuri din ce in ce mai mici si se cere subiectului sa recunoasca sau sa indice in cazul inelelor Landolt pozitia sparturii. Pentru prescolari se foloseste un inel cu taietura pe care sa-l orienteze corespunzator optotipului. Daca subiectul nu recunoaste toate optotipurile de pe o linie se izoleaza un optotip. Se repeta controlul pentru celalalt ochi si apoi binocular.
Comportamente observabile:
Toate optotipurile sunt recunoscute Subiectul face unele erori. Subiectul este incapabil sa recunoasca optotipurile.
Norma:
Pentru adolescenti Vb = 1,25 iar, pentru maturi Vb = 1.
Acuitatea este aceeasi daca recunoaste unul sau mai multe optotipuri.
REZULTATUL TESTULUI :
Acuitate 1 pentru fiecare ochi, cu compensare.
Testul nr. 24
Testul rosu - verde pentru vedere departe.
Scopul testului:
Verificarea compensarii
Materialul utilizat:
Tinta cu optotip, acelasi cerc sau patrat sau alta figura geometrica negru pe fond verde si pe fond rosu. Foropter (trusa de testare subiectiva).
Mod de lucru:
Iluminat ambiant normal. Se obtureaza ochiul stang. Ochiul drept vizeaza tinta si i se cere sa spuna daca par optotipurile mai negre pe verde sau pe rosu. Se elimina diferenta cu lentile din trusa. Se repeta operatiunile pentru celalalt ochi.
Comportament observabil:
Egalitate de aspect.
Mai negru pe rosu.
Mai negru pe verde.
Apreciere:
Emetropie sau compensare emetropica divergenta. Miopie - necesara aditie divergenta Hipermetropie - necesara aditie convergenta. Dupa compensare se verifica binocular cu testul rosu - verde polarizat.
Notare:
Se noteaza comportamentul observat si compensarile gasite.
Norma:
Egalitate de netitate.
REZULTATUL TESTULUI
Vedere buna cu ambii ochi in prezenta compensarii, egalitate de netitate.
Testul nr.25
Testul rosu - verde in vedere aproape.
Scopul testului:
Verificarea compensarii in vedere aproape.
Materialul utilizat:
Tinta speciala cu cerc, patrat sau alta figura negru pe fond verde si fond rosu. Foropter (Trusa de testare subiectiva).
Modul de lucru:
Iluminat ambiant normal. Se acopera un ochi. Se aseaza tinta rosu - verde pentru vedere aproape la distanta de lucru minima si se intreaba subiectul daca vede caracterele la fel de negre pe rosu si verde. Chiar in caz afirmativ se apropie semnificativ tinta care va fi vazuta mai neagra pe verde, apoi se indeparteaza pana se vede mai net pe rosu. Se cere subiectului sa se apropie pana la egalitate de netitate pe verde si rosu. Daca distanta este prea scurta se micsoreaza aditia convergenta, daca este prea lunga se mareste.
Notare:
Se noteaza valorile compensarilor si distanta subiect - tints pentru care s-a obtinut egalitatea de netitate.
Norma:
Egalitatea de netitate pentru distanta de lucru invocata.
REZULTATUL TESTULUI:
Valorile gasite sunt de 0dpt. la ambii ochi, distanta de lucru este cea normala si anume cea a lui Harmon.
Testul nr.26
Urmariri oculare
Scopul testului :
Evaluarea calitatii miscarii de versiune in directiile principale
Material: Lampa stilou
Mod de lucru: Iluminatul ambiant normal;pacientul sta pe scaun. Se aseaza izvorul luminos la distanta normala. Se cere subiectului sa urmareasca izvorul care se deplaseaza in plan vertical perpendicular pe planul median al corpului, pe directiile: vertical, orizontal, si la 45
Comportamentele observabile:
Urmariri continue uniforme;
Pierderi de fixare;
Urmarire cu sacade neuniforma;
Limitari ale miscarilor in unele directii;
Miscari asociate;
Notare: prezenta sacadelor, miscari neregulate / regulate, miscarilor asociate.
Norma : urmarirea continua uniforma, fara pierderi de fixare.
REZULTATUL TESTULUI
Pacientul urmareste atat in plan vertical si orizontal dar si la 45 grade lampa stilou cu miscari continuie uniforme, fara pierderi de fixare.
Testul nr.27
Campimetrie
Scopul testului :
Sa se determine daca retina este sensibila intr-o zona de 25 in jurul foveii.
Material: Ecranul tangent
Mod de lucru:
Subiectul la 1 m de ecran cu capul fixat si ochiul necontrolat acoperit. Subiectul fixezeaza punctul din centrul ecranului.Se aseaza tinta in centrul zonei corespunzatoare petei oarbe, apoi se deplaseaza dupa cele 8 directii principale. Se cere subiectului sa spuna cand apare tinta.Pornind de la periferia ecranului spre centru se cauta eventuale scotoame.
Comportamente observabile:
Perceptia permanenta a tintei, cu exceptia zonei corespunzatoare papilei. Cresterea suprafetei papilei.
Scotoame
Norma:
Perceptie permanenta a tintei exceptand zona proiectiei papilei.
REZULTATUL TESTULUI
Pacientul are o perceptie permanenta a tintei cu exceptia zonei corespunzatoare petei oarbe.
Testul nr. 28
Capacitatea de a vedea culorile
Scopul testului :
Se determina daca subiectul e sensibil la culori.
Material: Joc de jetoane de diferite culori;
fiecare culoare se regaseste pe doua jetoane.
Mod de lucru: Iluminare ambianta normala. Se cere subiectului sa aranjeze jetoanele perechi de aceeasi culoare. La copii sub 5 ani se prezinta un jeton si se cere sa se gaseasca unul la fel.
Comportamente observabile:
Imperecherea este integral realizata.
Inverseaza unele culori.
Confuzie totala a culorilor.
Norma: reusita totala.
REZULTATUL TESTULUI :
Pacientul reuseste sa ajanjeze toate jetoanele de aceeaasi culoare.
Testul nr. 29
Memorie vizuala
Scopul testului:
Evaluarea capacitatii de memorie vizuala.
Material:Cartoane 15x10 reprezentand figuri aranjate din ce in ce mai complexe, Cronometru
Mod de lucru: Optometristul aseazat cam la un metru in fata subiectului care are in fata o hartie si un creion. Arata subiectului timp de 5 secunde un carton. Dupa alte 10 secunde subiectul trebuie sa reproduca. Se repeta experimentul pentru 10 cartoane fiecare avand pe ele figuri geometrice din ce in ce mai complexe.
Comportamente observabile:
Reproducere completa.
Reproducere partiala.
Norma: Reproducere completa conforma.
REZULRARUL TESTULUI :
Pacientul reproduce complet figurile geometrice de pe cartoane.
Testul nr.30
Viteza de citire
Scopul testului :
Evaluarea eficacitatii mecanismelor care iau parte la procedura de citire in functie de norme, de cadrul scolar sau profesional.
Material: baterie de 6 teste de lectura adaptate in functie de varsta subiectului, conform tabelului:
Nivel |
Clasa |
Nr. de cuvinte |
I |
cl. I prin | |
II |
cl. III-a prin | |
III |
cl. a V-a | |
IV |
cl. a IX-a | |
V |
cl. X-XII | |
VI |
superior |
Observatii: Pentru adult ambliop se poate recomanda nivelul IV; in functie de dificultatile previzibile se poate propune text de nivel mai scazut..
Mod de lucru: Iluminare buna a textului; postura cea mai convenabila; Se inregistreaza durata lecturii.
Comportamente observabile:
Testul da o apreciere subiectiva si obiectiva a eficacitatii lecturii
Aprecierea observatiilor
Viteza de lectura se evalueaza prin raportul: V1 = nr. cuvinte citite/durata( min).
Eficacitatea lexica Rv = vit. de lectura/viteza normalizata =V1 /Vn
Normele corspund unui nivel intelectual normal si intr-un ciclu de studii normale
Norme subiective: Postura normala, constanta in timpul lecturii.
Motricitate oculara buna adica opriri lungi si deplasare rapida fara vorbire.
REZULTATUL TESTULUI : Pacientul reuseste sa citeasca un numar de 2000 de cuvinte, deci se incadreaza la nivelul VI avind o postura normala si constanta in timpul cititului.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3169
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved