TULBURARI DE RITM TEST GRILA

TULBURARI DE RITM TEST GRILA

1.Despre clasificarea Vaughan si Williams a medicamentelor antiaritmice, e adevarat ca: (pag 1396)
   A: Clasa a III a include Amiodarona, un beta blocant
   B: Clasa I include antagonistii canalelor de Calciu
   C: Clasa a III a include Amiodarona, un medicament care scurteaza durata potentialului de actiune
   D: Agentii beta blocanti apartin clasei I
   E: Variantele A,B,C si D sunt false

2.Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan avand ca rezultat formarea unui impuls este: (1383-1384)
   A: inotropism
   B: contractilitate
   C: automatism
   D: electricitate
   E: conductibilitate

3. Partea potentialului de actiune in timpul carei aplicarea unui stimul produce doar raspuns local este: (p1384)
   A: perioada refractara absoluta
   B: conducere anizotropa
   C: perioada refractara efectiva
   D: perioada refractara relativa
   E: potential propagat

4.Care dintre urmatoarele afirmatii despre nodul atrioventricular este falsa: ()
   A: se afla la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul coronar
   B: irigarea nodului atrioventricular provine in 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare drepte
   C: fascicolul His ia nastere din nodul atrioventricular
   D: proprietatile electrofiziologice ale nodului constau in conducerea lenta a impulsului la nivel AV
   E: vagul alungeste conducerea la nivelul nodului atrioventricular

5.Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul tesutului de conducere enumerate mai jos printre care una este falsa: ()
   A: creste conducerea impulsurilor la nivel atrial
   B: creste automatismul la nivelul nodului sinusal
   C: creste viteza de conducere a impulsurilor la nivelul nodului sinusal
   D: reduce perioada refractara a nodului sinusal
   E: alungesc conducerea la nivelul nodului atrioventricular

6. Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul tesutului de conducere enumerate mai jos printre care una este falsa: ()
   A: scade automatismul nodului sinusal
   B: alungeste durata perioadei refractare a tesutului din jurul nodului sinusal
   C: alungeste conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
   D: creste intr-un mod neomogen perioada refractara a tesutului atrial
   E: scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial

7.Faza 0 a potentialului de actiune al miocardului ventricular este determinata de: (pag. 1383)
   A: Eflux de sodiu
   B: Eflux de calciu
   C: Eflux de potasiu
   D: Influx de sodiu
   E: Influx de potasiu

8.Intervalul PR pe electrocardiograma este dat de intarzierea impulsului la nivelul: ((pag. 1383))
   A: Nodulului sino-atrial
   B: Miocardului atrial
   C: Nodulului atrio-ventricular
   D: Fasciculului His
   E: Miocardului ventricular

9. Disfunctia de nod sinusal nu se poate manifesta prin: ()
   A: Ametela
   B: Oboseala
   C: Sincope
   D: O accelerare inadecvata a nodului sinusal ca raspuns la stres
   E: Extrasistole ventriculare pag 1385

10. Blocul sino-atrial de iesire de grad II
   A: Nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafata
   B: Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P
   C: Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale
   D: Se caracterizeaza prin aparitia unui pace-maker atrial ectopic
   E: Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la tesutul atrial inconjurator pag 138

11 Cauze de bradicardie sinusala sunt urmatoarele cu exceptia ()
   A: hipotiroidie
   B: hipoparatiroidism
   C: HTA acuta
   D: Brucelloza
   E: acidoza

13. Sindromul sinusului bolnav se poate insoti de urmatoarele , cu exceptia: (pag. 1385)
   A: tahiaritmii atriale
   B: fibrilatia atriala
   C: fibrilatia ventriculara
   D: flutter-ul atrial
   E: tahicardia atriala

14. Tratamentul principal al pacientilor cu disfunctie simptomatica de nod sinusal este: (pag 1386)
   A: Nu exista tratament eficace
   B: Tratament farmacologic cu beta blocant
   C: Cardiostimulare permanenta prin pacemaker
   D: Cardiostimulare temporara
   E: Tratament cu digitala

15.Pentru extrasistolele ventriculare simptomatice nu se poate administra: (pag.1393,1394,1396)
   A: Sedativ in caz de anxietate
   B: Betablocante
   C: Agenti antiaritmici de clasa I
   D: Propafenona
   E: Digitala

16. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de: (pag. 1396)
   A: cardioversia electrica
   B: terapia cu propranolol iv
   C: terapia cu isoptin iv
   D: terapia cu adenozina iv
   E: terapia cu xilina iv

17. [M1208002] In fibrilatia atriala, pentru cardioversia electrica, este necesara in general o energie de: (pag. 1396)
   A: 100-200 W s
   B: 50-30 W s
   C: 50-75 W s
   D: 300-400 W s
   E: 350-450 W s

18Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: (pag. 1396)
   A: xilina
   B: verapamil
   C: captopril
   D: isuprel
   E: cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W s)

19. Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de: (pag. 1403)
   A: 2 minute
   B: 1 minut
   C: 3 minute
   D: 30 secunde
   E: 4 minute

20In torsada varfurilor, tahicardia ventriculara este precedata de o alungire marcata a intervalului Q-T, adesea peste: (pag. 1405)
   A: 0,60 s
   B: 0,20 s
   C: 0,15 s
   D: 0,40 s
   E: 0,30 s

21. Cardio-stimularea permanenta constituie o indicatie de clasa I in urmatoarele situatii, exceptand: (pag. 1390)
   A: Bloc A-V complet asociat cu bradicardie simptomatica
   B: Bloc A-V complet asimptomatic asociat cu frecventa ventriculara de 40 / min
   C: Bloc A-V grII intermitent cu bradicardie simptomatica
   D: Bloc A-V complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva
   E: Bloc A-V complet asociat cu asistolie documentata de 5 secunde

22. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: (pag. 1396)
   A: Digoxina
   B: Chinidina
   C: Amiodarona
   D: Electrocardioversia cu energie mica
   E: Electrostimularea overdrive

23. Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de: (pag. 1404)
   A: 30%
   B: 50%
   C: 66%
   D: 75%
   E: 90%

24. Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala cardiaca organica impun un tratament de prima intentie: (pag. 1404)
   A: Xilina
   B: Bretilium
   C: Procainida
   D: Electroconversia
   E: Electrostimularea overdrive

25. Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT prelungit congenital consta in: (pag. 1405)
   A: Betablocant
   B: Amiodarona
   C: Fenitoina
   D: Lidocaina
   E: Diltiazem

26.Medicamentele care nu pot fi clasificate in schema antiaritmicelor pot avea in comun: (pag 1396 tabel,1398tabel)
   A: in boala nodulului sinusal pot provoca bloc sinusal de iesire sau oprire
   B: scderea vitezei de conducere la nivelul atriului si ventriculului
   C: scaderea automatismului nodulului sinusal mai accentuata de catre digitala
   D: cresterea automatismului nodulului sinusal mai accentuata de catre adenozina
   E: nu apartin clasei de medicamente antiaritmice (I-IV)

27. Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag. 1387-1388)
   A: blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
   B: pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrial
   C: se asociaza cu alungirea complexului QRS
   D: este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-Purkinje
   E: chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine tolerat

28. Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca: (pag. 1388)
   A: complexul QRS are 0,14 s
   B: frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min
   C: nu creste la effort
   D: nu creste la atropina
   E: ritmul de scapare este instabil

29. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: (pag. 1395)
   A: raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de conducere aberanta
   B: poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala
   C: este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti
   D: nu poate trece in flutter atrial
   E: zgomotul 1 are intensitate crescuta

30 Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin: (pag. 1401)
   A: complexe ORS largi
   B: ritm neregulat
   C: frecventa cardiaca= 100-120 b/minut
   D: frecventa la barbati
   E: poate fi initiata/oprita prin extrasistola atriala

31. Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin: (pag. 1401)
   A: apare in special dupa administrarea teofilinei
   B: prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferita
   C: frecventa > 150 b/minut
   D: incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30%
   E: raspunsul ventricular este regulat

32.Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este: (pag. 1404)
   A: moricizina
   B: digitala
   C: procainamida
   D: adenozina
   E: flecainida

33. In cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este reprezentat de: (pag. 1405)
   A: digitala
   B: betablocante
   C: amiodarona
   D: simpatectomie cervico-toracala
   E: profafenona

34. Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de: (pag. 1396)
   A: -blocante
   B: chinidina
   C: blocanti de calciu
   D: profafenona
   E: flecainida

35. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce fenomen s-a produs: (pag. 1395)
   A: Revenire la ritmul sinusal
   B: Bloc atrioventricular complet
   C: Tahicardie jonctionala
   D: Tahicardie ventriculara
   E: Bloc sinoatrial

36. Inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica: (pag. 1396)
   A: Coronarografie
   B: Anticoagulare
   C: Ionograma
   D: Intubatie orotraheala
   E: Hipokalemiante

Propafenona este un antiaritmic din clasa: (pag. 1396, 1398)
   A: I A
   B: I B
   C: I C
   D: II
   E: III

Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte: (pag. 1396, 1398)
   A: Atenololul si metoprololul
   B: Verapamilul si diltiazemul
   C: Tocainida si mexiletinul
   D: Amiodarona si bretiliul
   E: Procainamida si disopiramida

39. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este: (pag. 1396)
   A: Digitala
   B: Tocainida
   C: Cardioversia electrica
   D: Metoprolol
   E: Bretilium

40. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag. 1387, 1388)
   A: Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
   B: Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
   C: Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR
   D: Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
   E: Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe

41. Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de: (pag. 1395)
   A: Frecventa activarilor atriale
   B: Durata potentialului de actiune atrial
   C: Perioada refractara functionala a nodului AV
   D: Durata QRS
   E: Intervalul Q T

42. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa 25 50 W in flutteru atrial prezinta dezavantajul: (pag. 1396)
   A: Injurie miocardica
   B: Cresterea blocajului AV
   C: Reducerea blocajului AV
   D: Inducerea FA
   E: Bloc sino atrial

43.Optiunea terapeutica de electie in cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic este: (pag. 1396)
   A: Cardioversie electrica
   B: Stimulare electrica atriala
   C: Isoproterenol
   D: Xilina bolus iv
   E: Chinidina

44. Tratamentul de electie in oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare nodala AV (pag. 1400)
   A: Digoxin iv
   B: Nifedipin sublingual
   C: Adenozina 6 12 mg bolus iv
   D: Procainamida iv
   E: Sotalol iv

45. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este: (pag. 1402)
   A: Cardioversie electrica
   B: Dopamina
   C: Electrostimulare endocavitara
   D: Verapamil iv
   E: Xilina bolus iv

46. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in: (pag. 1388)
   A: Alungirea progresiva a intervaluli P- R
   B: Blocarea brusca a unor unde P
   C: Ritm de scapare jonctional
   D: Absenta intermitenta a undei P
   E: P R lungcuQRSlarg

47. Care din urmatorii agenti este cel mai eficient in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare: (pag. 1404)
   A: Procainamida
   B: Metoprololul
   C: Verapamilul
   D: Dialtiazemul
   E: Chinidina

In torsada virfurilor la pacienti cu sindrom QT prelungit congenital tratamentul principal este reprezentat de: (pag. 1405)
   A: Magneziu
   B: Beta-blocant
   C: Chinidina
   D: Procainamida
   E: Fenotiazine

49. Instalarea fibrilatiei ventriculare nonischemice incepe: (pag. 1405)
   A: Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara relativ tardiva
   B: Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara precoce, care cade pe unda T in faza vulnerabila
   C: Printr-o bataie de scapare jonctionala
   D: Dupa o singura extrasistola ventriculara precoce
   E: Dupa un ritm idioventricular accelerat

50.Care din urmatoarele modificari sugereaza ca poate sa nu fie posibila conversia la ritm sinusal a fibrilatiei atriale: (pag. 1395)
   A: Cresterea amplitudinii undei 'a' a pulsului venos jugular
   B: Presiunea variabila a pulsului carotidian
   C: Zgomotul 1 de intensitate variabila
   D: Diametrul masurat ecografic al atriului sting mai mare de 4,5 cm
   E: Prezenta pe ECG a elementelor de incarcare atriala stinga

51. In care din urmatoarele situatii tratamentul de electie pentru fibrilatia atriala este cardioversia electrica: (pag. 1395)
   A: Intoxicatia alcoolica
   B: Tireotoxicoza
   C: Pericardita
   D: Starea clinica a pacientului sever alterata
   E: Febra

52. Conversia la ritmul sinusal poate fi realizata cu urmatoarele antiaritmice chinidin-like: (pag. 1396)
   A: Clasa IA
   B: Flecainida
   C: Propafenona
   D: Moricizina
   E: Digitala

53.La pacientii cu TPSV prin reintrare AV, care necesita tratament cronic, pentrucare dintre urmatoarele se poate opta avind o eficacitate mai mare de 90% (pag. 1401)
   A: Chinidina
   B: Verapamil
   C: Flecainida
   D: Ablatia prin radiofrecventa a fasciculului accesor
   E: Moricizina

54. Care din urmatoarele reprezinta tratamentul de electie in sindromul WPW cu aritmii simptomatice: (pag. 1402)
   A: Cardiostimularea permanenta
   B: Ablatia prin cateter de radiofrecventa a caii accesorii
   C: Ablatia chirurgicala a fasciculului accesor
   D: Tratament farmacologic cu digitala intravenos
   E: Tratament farmacologic cu verapamil intravenos

55. Indicati situatia in care exista divergenta de opinii cu privire la necesitatea implantarii unui pacemaker postinfarct miocardic: (pag. 1390)
   A: Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV
   B: Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
   C: Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV
   D: Bloc AV tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat
   E: Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare

56Care din urmatoarele droguri antiaritmice nu este cuprins in actuala clasificare: (pag. 1135)
   A: BRETILIUM
   B: TOCAINIDA
   C: ADENOZINA
   D: SOTALOL
   E: MORICIZINA

57.Flecainida este incadrata in actuala clasificare a medicatiei antiaritmice in clasa: (pag. 1135)
   A: I A
   B: I B
   C: I C
   D: III
   E: IV

58. Care drog este considerat a fi cel mai eficient in cazul unei tahicardii ventriculare sustinute bine tolerata hemodinamic, dar asociata unei cardiopatii organice: (pag. 1144)
   A: VERAPAMIL
   B: PROCAINAMIDA
   C: METOPROLOL
   D: DISOPIRAMIDA
   E: PROPRANOLOL

59Care din urmatoarele droguri este recomandabil ca premedicatie inainte de conversia chimica a unei fibrilatii atriale pentru a evita efectul vagolitic: (pag. 1135)
   A: FLECAINIDA
   B: DILTIAZEM
   C: VERAPAMIL
   D: DIGOXINA
   E: ATENOLOL

60. Urmatoarele elemente caracterizeaza tahicardia prin reintrare la nivelul nodului a-v, exceptand: (pag. 1136)
   A: frecventa cardiaca poate varia intre 120 si 250 / min
   B: complexele QRS sunt inguste
   C: aritmia poate fi initiata sau oprita printr-o EsV
   D: debutul accesului se asociaza de regula cu o alungire a PR
   E: complexele QRS survin regulat

61.Din clasa IA de antiaritmice fac parte: (pag. 1396)
   A: fenitoina
   B: diltiazemul
   C: sotalolul
   D: disopiramida
   E: propranololul

Adenozina este un agent farmacologic antiaritmic (pag. 1396)
   A: din calasa IA
   B: din clasa IB
   C: Din clasa IC
   D: Din clasa a II-a
   E: Neclasificabil

63. Amiodarona poate determina: (pag. 1399)
   A: Edeme periferice
   B: Sindrom lupus-like
   C: Tahicardii atriale
   D: Glaucom cu unghi inchis
   E: Hipotensiune

71.Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au urmatoarele caracteristici: (pag.1401)
   A: Frecventa atrialade obicei peste 200/minut
   B: Apar tipic in intoxicatia digitalica
   C: Necesitatratament anticoagulant preventiv
   D: Se produc prin reintrare in nodul atrioventricular
   E: Se asociazacu maladia Ebstein

72. Defibrilatorul automat implantabil are urmatoarele indicatii: (pag. 1401)
   A: de rutina in tratamentul tahicardiilor ventriculare
   B: conversia flutterului atrial la ritm sinusal
   C: tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic,fara raspuns la tratamentul farmacologic
   D: extrasistole ventriculare
   E: tratamentul blocului atrioventricular

73. Cel mai bun tratament al bradiaritmiilor pe termen lung este: (1389)
   A: atropina;
   B: izoproterenolul;
   C: beta blocante;
   D: cardiostimularea;
   E: disopiramida.

74. Care din urmatoarele tahiaritmii pot fi produse de postdepolarizari precoce? (pg.1392)
   A: tahicardiile produse de intoxicatia digitalica
   B: ritmul idioventricula din IMA
   C: TPSVprin reintrare in nodul AV
   D: torsada virfurilor
   E: TV indusa de efort

75. Frecventa ventriculara in flutterul atrial este de: (Pg. 1397)
   A: 220 batai/ min.
   B: 150 batai/min.
   C: 250 batai/min.
   D: 350 batai/min.
   E: 600 batai/min.

Cardioversia electrica este contrindicata in (pg. 1403)
   A: sindrom WPW si fibrilatie atriala
   B: TPSV cu reintrare atriala
   C: tahicardia jonctionala neparoxistica
   D: fibrilatia atriala
   E: thicardie ventriculara sustinuta

77.Cel mai bun tratament pe termen lung al bradiaritmiilor este: (pag 1389)
   A: Efedrina
   B: Isoproterenolul
   C: Teofilina
   D: Mineralocorticoizii
   E: Cardiostimularea

78 Tahicardia jonctionala neparoxistica este produsa cel mai frecvent de: (pag 1402-1403)
   A: hipokaliemie
   B: hipocalcemie
   C: hipoxie
   D: hipomagneziemie
   E: intoxicatie digitalica
79. Stimularea temporara se realizeaza plasand electrodul la nivelul: (pg.1389)
   A: urechiusa dreapta
   B: atriul drept
   C: ventricolul drept
   D: urechiusa stringa
   E: ventricolul sting

Intrebari CM

80.Potentialul de actiune al celulelor cardiace se caracterizeaza prin: (p1383)
   A: este unic pentru fiecare tip de tesut cardiac in parte
   B: este o depolarizare tranzitorie
   C: este o depolarizare permanenta
   D: indiferent de tipul tesutului,confIguratia sa este aceeasi
   E: PA al Fasciculului Hiss si al miocardului ventricular are 5 faze

81.Sindromul sinusului bolnav se manifesta prin: (p1385)
   A: oprire sinusala
   B: bradicardie sinusala severa
   C: bloc AV
   D: bloc SA
   E: sdr,WPW

82.Viteza de conducere a impulsului trin tesutul cardiac este legat de urmatoarele: (p1384)
   A: depinde de marimea influxului ionic
   B: este direct proportional cu panta fazei O a PA
   C: este invers proportional cu amplitudinea fazei O a PA
   D: propagarea este mai rapida prin fibrele orizontale(conducere anizotropa)
   E: propagarea este mai rapida prin fibrele paralele(conducere anizotropa)

Despre bradicardia sinusala se pot afirma urmatoarele: (p1384)
   A: frecventa cardiaca <60/min
   B: frecventa cardiaca <100/min
   C: este frecventa la varstnici
   D: este frecventa la tineri antrenati
   E: cand este intalnita la tineri antrenati are semnificatie patologica

84.Urmatoarele afectiuni se pot insoti de disfunctie a nodullui sinusal (p1385)
   A: hipertermie
   B: hipotermie
   C: hipotiroidism
   D: hipertiroidism
   E: hipoxie severa si hipercapnie

85 Urmatoarele medicamente pot conduce la disfunctia nodulului sinusal (p1385)
   A: glicozide tonicardiace
   B: alfa blocante
   C: beta blocante
   D: chinidina
   E: verapamil

86. Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care defineste perioada de recuperare de care celula are nevoie pentru a se reface dupa ce anterior a fost descarcata, inainte de a fi reexcitata de un stimul, care poate produce urmatoarele efecte corecte: ()
   A: in perioada refractara absoluta un stimul nu poate produce nici un fel de raspuns
   B: in perioada refractara efectiva stimulul poate produce un raspuns local nepropagat
   C: perioada refractara relativa se intinde de la debutul perioadei refractare efective pina in momentul cand celula este complet repolarizata
   D: stimulul mai intens decat valoarea prag aplicat in perioada refractara relativa produce un raspuns propagat mai lent decat cel normal
   E: la nivelul nodului AV recuperarea excitabilitatii este completa dupa refacerea potentialului de actiune

87.Cauzele care pot produce disfunctii ale nodului sinusal sunt: ()
   A: degenerarea fibrelor nodului sinusal la varstnici
   B: stenoza mitrala reumatismala
   C: amiloidoza la varstnici
   D: infiltrarea miocardului atrial
   E: ischemia arterei nodului sinusal

88. Cauzele care pot produce bradicardie sinusala sunt reprezentate de: ()
   A: hipotermia
   B: hipoxemia severa
   C: hipotensiunea acuta
   D: hipotiroidismul
   E: febra tifoida

89. Medicamentele care pot produce disfunctii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un pacient cu suspiciune de boala de nod sinusal sunt:
   A: glicozidele tonicardiace
   B: beta-blocantele
   C: chinidina
   D: dihidropiridinele
   E: inhibitorii de serotonina

90Manifestarile clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt urmatoarele:
   A: sincopa
   B: sindrom confuzional
   C: bradicardie sinusala severa
   D: bloc sinoatrial
   E: bloc atrioventricular tranzitor

9 Care dintre urmatoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea functiei nodului sinusal:
   A: masajul unilateral al nodului sinusal
   B: manevra Valsalva
   C: testul cu salbuterol
   D: testul cu isoprotenerol
   E: testul la atropina

Boala Lev este o afectiune degenerativa care poate produce bloc atrioventricular prin degradarea urmatoarelor structuri cardiace:
   A: sclerozarea scheletului cardiac fibros
   B: calcificarea valvelor aortice
   C: calcificarea nucleului fibros
   D: calcificarea tractului de ejectie al ventriculului drept
   E: defect septal interventricular asociat

93.In legatura cu extrasistolele jonctionale sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1393)
   A: Se considera ca au originea in nodulul atrioventricular
   B: Sunt mai frecvente decat extrasistolele ventriculare
   C: Au o unda P normala
   D: Unda P retrograda poate fi prezenta dupa complexul QRS
   E: Sunt frecvent asimptomatice

94.Extrasistolele ventriculare: (pag. 1393)
   A: Sunt extrem de rare
   B: Sunt unele dintre cele mai frecvente tulburari de ritm
   C: Au intotdeauna conducere retrograda spre atrii
   D: Determina complexe QRS largi pe electrocardiograma
   E: Au un prognostic prost la subiectii fara boala cardiaca

95In legatura cu potentialul de actiune al miocardului sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1383)
   A: Are 5 faze
   B: In interiorul celulelor exista un potential electric pozitiv de aproximativ 80-90 mV
   C: Potentialul de repaus este determinat in special de distributia ionilor de K
   D: Potentialul de repaus este determinat in special de distributia ionilor de Na
   E: Configuratia potentialului de actiune este unica pentru fiecare tesut al cordului

96 Manifestari ale disfunctiei nodulului sinusal pot fi: (pag. 1385)
   A: Cefalee
   B: Ameteli
   C: Palpitatii
   D: Presincopa
   E: Sincopa

97 Stari fiziopatologice in care se produce cresterea automatismului normal sau aparitia automatismului anormal sunt: (pag. 1392)
   A: Cresterea catecolaminelor
   B: Cresterea activitatii colinesterazei
   C: Hipoxia
   D: Ischemia
   E: Tulburari electrolitice

98. In legatura cu extrasistolele atriale sunt corecte urmatoarele afirmatii: (pag. 1392)
   A: Determina intotdeauna o pauza pana la reluarea activitatii nodulului sinusal
   B: Pot fi asimptomatice sau pot determina palpitatii
   C: Unda P are morfologie identica cu unda P sinusala
   D: Complexul QRS care le urmeaza este de obicei normal
   E: De obicei suma intervalelor PP pre- si post-extrasistolic este mai mare decat suma a 2 intervale PP ale ritmului sinusal

99. In legatura cu extrasistolele ventriculare se poate afirma ca: (pag. 1393-1394)
   A: Nu necesita tratament in lipsa unei afectiuni cardiace
   B: Atunci cand sunt simptomatice se pot trata cu sedative
   C: Se pot trata cu beta-blocante
   D: Majoritatea sunt conduse retrograd spre atrii
   E: La pacientii cu afectiuni cardiace cresc riscul de moarte subita daca sunt frecvente

100. Extrasistolele jonctionale: (pag 1393)
   A: Sunt mai frecvente decat extrasistolele ventriculare
   B: Au ca loc de origine fasciculul Hiss
   C: Pe ECG apar ca niste complexe normale, neprecedate de unda P
   D: Se asociaza mai rar cu boli cardiace sau intoxicatie digitalica decat alte tipuri de extrasistole
   E: Unda P nu apare niciodata pe ECG, fiind mascata de complexul QRS

101.Despre intervalele masurate cu ocazia inregistrarilor la nivelul fasciculului Hiss este adevarat ca: (pag1384)
   A: Electrodul cateter este plasat la nivelul valvei mitrale
   B: Intervalul HV reprezinta timpul de conducere prin sistemul Hiss-Purkinje
   C: Intervalul AH reprezinta intervalul dintre depolarizarea atriala si depolarizarea fasciculului Hiss
   D: Intervalul AH reprezinta o metoda directa de a masura timpul de conducere a NAV
   E: Intervalul HV este cuprins intre depolarizarea atriala si debutul activarii ventricular

Perioada refractara relativa (pag 1384)
   A: Se intinde de la sfarsitul perioadei refractare efective pana in momentul in care celula este complet repolarizata
   B: Este definita ca acea parte a potentialului de actiune in timpul careia nici un stimul, oricat de puternic, nu poate produce raspuns
   C: In timpul ei, aplicarea unui stimul poate duce numai la un raspuns local
   D: Incepe odata cu inceputul repolarizarii celulei
   E: In timpul ei, un stimul superior valorii prag poate provoca raspuns, propagat mai lent decat normal

103.Extrasistolole ventriculare sunt caracterizate prin: (pag 1393)
   A: Complexe QRS largi cu aspect bizar
   B: Absenta conducerii retrograde spre atrii
   C: Aparitia izolata sau cuplata
   D: Neinfluentarea morbiditatii si mortalitatii la pacientii fara boli cardiace
   E: O frecventa crescuta in randul populatiei

104. Masajul unilateral al sinusului carotidian: (pag 1385)
   A: Duce la pauze sinusale care nu depasesc niciodata 3 secunde
   B: Nu se efectueaza la pacientii la care se banuieste o hipersensibilitate a sinusului carotidian
   C: La varstnici reprezinta intotdeauna un test diagnostic semnificativ
   D: La varstnici pauzele sinusale nu depasesc aproape niciodata 3 secunde
   E: La toti pacientii este important sa se realizeze corelatia dintre simptome si datele de ECG

105. Timpul de conducere de la nodul sinusal la atriu: (pag 1386)
   A: Reprezinta pauza care urmeaza la intreruperea unei scurte perioade de stimulare
   B: Permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de formare a impulsului la nivelul nodulului sinusal
   C: Poate fi masurat direct prin intermediul unui electrod cateter
   D: Pentru masurarea conducerii sinoatriale, cateterul se amplaseaza in imediata apropiere a nodului sinusal
   E: Permite diferentierea tulburarilor de conducere sinoatriale de tulburarile de conducere atrioventriculare

106.Nodul SA: (pag 1383)
   A: are o lungime de 1,5cm
   B: are o grosime de 2-3 mm
   C: are o grosime de 2-3 cm
   D: este irigat de artera nodulului sinusal
   E: este irigat de artera circumflexa stanga

107.Fasciculul Hiss: (pag 1383)
   A: ia nastere din nodulul AV
   B: ia nastere din reteaua Purkinje
   C: traverseaza scheletul fibros al inimii
   D: are o directie spre posterior traversand portiunea membranoasa
   E: da nastere la un nr mic de fibre

108. Fasciculul HIss: (pag.1383)
   A: are o directie spre anterior traversand portiunea membranoasa
   B: are o dubla irigatie
   C: este irigat doar de artera nodului AV
   D: da nastere la un numar mare de fibre , cu traiect pe margine stanga a septului intraventricular
   E: formeaza o ramura stanga si o ramura mai groasa-ramura dreapta

109 Potentialul de actiune al sistemului Hiss purkinje sial miocardului ventricular are: (pag 1383)
   A: 5 faze
   B: o faza 0 reprezentand depolarizarea rapida
   C: 4 faze
   D: fazele 1-3 ce reprezinta etapa de repolarizare
   E: faza a 4a care este cea de potential membranar de repaus

110 Componentii ionici ce produc depolarizarea diastolica spontana si curentul spre interior sunt: (pag1383)
   A: sodiul
   B: calciul
   C: potasiul
   D: magneziul
   E: potasiul si magneziul

111.Nodulul sinusal: (pag1384)
   A: este pacemakerul dominant al cordului
   B: are viteza de depolarizarea cea mai mare dintre toate celulele cardiace cu automatism
   C: raspunde la modificarile sistemului nervos autonom
   D: nu raspunde la modificarile sistemului nervos autonom
   E: nu dispune de automatism

Disfunctia de nodul sinusal se intalneste: (pag1385)
   A: la varstnici
   B: la atleti
   C: asociata cu amiloidoza
   D: asociata cu hipotermia
   E: in cadrul episoadelor de hipervagotonie

113. Manifestari ale bradicardiei sinusale: (pag1385)
   A: oboseala
   B: ameteli
   C: sincope
   D: tulburari de conducere AV
   E: amauroza

114. In blocul NSA de iesire ()
   A: cel de gradul I se prezinta cu bloc intermitent
   B: cel de gradul III are activitate atriala absenta
   C: cel de gradul III apar pace-makere ectopice
   D: cel de gradul I poate prezenta absenta intermitenta a undelor P
   E: cel de gradul II se asociaza frecvent cu TV

116.Diagnosticul disfunctie NSA se face prin: ()
   A: frecventa cardiaca intrinseca scazuta
   B: timp de recuperare dupa supresia prin stimulare e in intre 0-550ms
   C: timp de conducere sinoatrial difrentiaza tulburarile de conducere de cele de formare
   D: manevrele parasimpatice arata o pauza intre 0-5 secunde
   E: preferential cu monit holter

117. Testele electrofiziologice sunt indicate si pot arata ()
   A: cei asimptomatici cu bradicardie sinusala
   B: simptomatici la cei cu EKG cu asistola
   C: simptomatici fara docum EKG
   D: cei asimptomatici cu tahicardie sinusala
   E: coexistenta altor tulburari cardiace

118. In sd sinus bolnav pot apare ()
   A: ameteala
   B: bradicardie severa
   C: EKG intermitent
   D: ICC
   E: Frecvent asociat cu BAV

119.Despre tulburarile de conducere sunt adevarate ()
   A: AH are valoare normala intre 60-125ms
   B: AH reprezinta intervalul dintre depolarizarea si repolarizarea atriala
   C: AH masoara direct conducerea atriala
   D: HV reprezinta timpul de nducere de la nSA la fasc Hiss
   E: HV reprezinta debutul activarii ventriculare

120. Vascularizatia fasciculului His se realizeaza prin: (pag. 1383)
   A: Artera nodului atrioventricular
   B: Ramura din artera coronara descendenta anterioara
   C: Artera nodului sinusal
   D: Artera coronara dreapta
   E: Artera circumflexa stanga

121. [CM10042] Despre potentialul de actiune al sistemului His-Purkinje si al miocardului ventricular putem afirma: (pag. 1383)
   A: are cinci faze
   B: depolarizarea rapida (faza 0) este in principal determinata de un influx al ionilor de sodiu
   C: depolarizarea rapida (faza 0) este in principal determinata de un influx al ionilor de calciu (mai lent)
   D: etapa de repolarizare a potentialului de actiune (fazele 1-3) se bazeaza pe iesirea din celula a ionilor de potasiu
   E: etapa de repolarizare a potentialului de actiune (fazele 1-3) se bazeaza pe iesirea din celula a ionilor de sodiu intrati in faza initiala

122Afirmatii corecte despre nodulul sinoatrial (SA): (pag. 1383)
   A: se afla situat la jonctiunea dintre atriul drept si vena cava inferioara
   B: se afla situat la jonctiunea dintre atriul drept si vena cava superioara
   C: are o lungime de aproximativ 1,5 cm si o grosime de 2-3 mm
   D: este irigat de o ramura din artera coronara dreapta
   E: este irigat de o ramura din artera circumflexa stanga (40%)
123.Bradicardia sinusala se asociaza cu: (pag. 1385)
   A: hipotiroidismul
   B: bolile hepatice avansate
   C: hipertermia maligna
   D: bruceloza
   E: in marea majoritate a cazurilor de boala a nodului sinusal nu se poate evidentia o cauza specifica

124. Sindromul sinusului bolnav se poate manifesta prin: (pag. 1385)
   A: Ameteli
   B: Confuzie
   C: Oboseala
   D: sincope
   E: cianoza avansata a extremitatilor

125. Cel mai frecvent disfunctia nodului sinusal se manifesta prin: (pag. 1385)
   A: Ameteli
   B: Presincope
   C: Tahipnee
   D: Dispnee cu cianoza
   E: Sincope

126. Cel mai frecvent boala nodului sinusal se manifesta prin: (pag.1385)
   A: Transpiratii
   B: Presincopa
   C: Durere precordiala
   D: Sincope
   E: Ameteli

127.Blocul sinoatrial de iesirede gradul II din cadrul bolii nodului sinusal se caracterizeaza prin: (pag.1385)
   A: O alungire a timpului de conducere de la nodul sinusal la tesutul atrial inconjurator
   B: O blocare intermitenta a unui impuls sinusal in trecerea sa spre tesutul atrial
   C: Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale
   D: Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P
   E: Se caracterizeaza prin aparitia unui pacemaker atrial ectopic

128. Sindromul bradicardie tahicardie din cadrul bolii nodului sinusal: (pag 1385)
   A: Se refera la o aritmie atriala paroxistica urmata de pauze sinusale lungi
   B: Se manifesta in principal prin tahiaritmie cu perioade debradiaritmie neglijabile urmate de stop
   C: Pe ECG standard se manifesta sub forma de bradiaritmie
   D: Se manifesta ca o aritmie in care exista perioade alternative de tahiaritmie si bradiaritmie
   E: Se manifesta pe ECG standard sub forma tahiaritmiilor

129. Extrasistolele ventriculare: (pag. 1393)
   A: Sunt tulburari de ritm intalnite destul de rar
   B: Pot surveni la subiecti cu sau fara boala cardiaca
   C: Extrasistolele ventriculare apar la 80% din pacientii cu un infarct miocardic in antecedente
   D: Influenteaza mortalitatea la subiectii fara boli cardiace
   E: Extrasistolele ventriculare sunt recunoscute pe ECG prin complexele QRS largi(>0,14s)

130. Tahicardia sinusala: (pag 1395)
   A: Are debut si sfarsit brusc
   B: Se recunosc pe ECG undele P cu morfologie sinusala in fata complexelor QRS
   C: Frecventa ritmului sinusal mai mare de 100batai pe minut
   D: Se poate intalni in: febra ,anxietate,tireotoxicoza
   E: Compresia sinusului carotidian produce o usoara rarire a frecventei

131. Extrasistolele atriale: (pag. 1392)
   A: Pot fi percepute ca palpitatii
   B: In majoritatea timpului sunt asimptomatice si benigne
   C: Necesita tratament cu beta blocante
   D: Pot initia o tahicardie paroxistica supraventriculara
   E: Complexul QRS care urmeaza unei extrasistole atriale este largit

132.Care dintre urmatoarele antiaritmice face parte din clasa IA? (pag 1396)
   A: Sotalol
   B: Verapamil
   C: Disopiramida
   D: Moricizina
   E: Procainamida

133.Morbiditatea asociata fibrilatiei atriale depinde de: (pag. 1395)
   A: frecventa atriala excesiv de crescuta
   B: frecventa ventriculara excesiv de scazuta
   C: pauza de dupa un atac de fibrilatie atriala
   D: pierderea contributiei sistolei atriale la umplerea ventriculara
   E: cresterea tensiunii arteriale

134.La pacientii cu disfunctie cardiaca severa fibrilatia atriala poate produce: (pag. 1395)
   A: sincopa
   B: hipertensiune arteriala
   C: hipotensiune pulmonara
   D: blocuri atrio-ventriculare
   E: insuficienta cardiaca

135. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca urmare a: (pag. 1395)
   A: manevre vagale
   B: effort
   C: infarct miocardic acut
   D: flecainida
   E: chinidina

136.Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul ventricular devine regulat sunt sugerate: (pag. 1395)
   A: intoxicatie digitalica
   B: bloc atrio-ventricular gradul I
   C: bloc atrio-ventricular gradul II
   D: bloc atrio-ventricular gradul III
   E: tahicardie paroxistica atriala

137.Rarirea alurii ventriculare in fibrilatia atriala se face cu: (pag. 1395)
   A: xilina
   B: beta-blocante
   C: chinidina
   D: antagonisti ai canalelor de calciu
   E: adenozina

138.Tratamentul profilactic al recurentelor de fibrilatie atriala se poate face cu: (pag. 1396)
   A: amiodarona
   B: flecainida
   C: chinidina
   D: nitrati lenti
   E: anticoagulante

139. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au urmatoarele caractere: (pag. 1396)
   A: sunt mai ample in derivatiile anterioare
   B: frecventa atriala realizata este de circa 450/minut
   C: au aspect regulat
   D: sunt conduse la ventricul cu o frecventa uzuala de 150/minut
   E: sunt complet neregulate

140.Medicamentele antiaritmice din clasa II: (pag. 1396t)
   A: cresc automatismul nodului SA
   B: cresc perioada refractara a nodului AV
   C: scad perioada refractara a nodului AV
   D: cresc viteza de conducere in nodul AV
   E: scad viteza de conducere in nodul AV

141.Prevenirea tahicardiei prin reintrare in nodul AV, prin influentarea caii lente anterograde se face cu: (pag. 1400)
   A: digitala
   B: beta-blocante
   C: propafenona
   D: blocante ale canalelor de calciu
   E: toate cele de mai sus

142. Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare cuprind: (pag. 1402t, 1403)
   A: complex QRS mai ingust de 0,14s
   B: disociatie AV
   C: concordanta complexelor QRS in precordiale
   D: aritmie completa
   E: complex QRS cu aspect de BRD si deviere axiala stanga

143. [M1108073] Cauzele sindromului de pacemaker cuprind: (pag. 1391)
   A: pierderea contributiei atriale la sistola ventriculara
   B: reflexe vasodepresoare prin undele 'a' ample
   C: fracturarea sondei de stimulare
   D: epuizarea bateriei stimulatorului
   E: regurgitarea venoasa pulmonara si sistemica

144. Blocul AV grad II tip Mobitz I este intalnit in: (pag. 1388)
   A: infarct miocardic acut inferior
   B: intoxicatie cu digitala
   C: subiecti normali cu tonus simpatic crescut
   D: intoxicatia cu amiodarona
   E: pericardita

145. Blocuri atrio-ventriculare pot fi determinate de: (pag. 1387)
   A: infarctul miocardic acut
   B: intoxicatia digitalica
   C: excesul de betablocante
   D: excesul de blocanti ai canalelor de calciu
   E: neuroza cardiaca

146. Doua boli degenerative afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc A-V si anume: (pag. 1387)
   A: boala Lev
   B: boala Lenegre
   C: neuroza cardiaca
   D: sindromul cardiovascular hiperkinetic
   E: distonia neurovegetativa

147.Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de: (pag. 1395)
   A: frecventa ventriculara excesiv crescuta
   B: pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale
   C: emboliile sistemice ce pot apare
   D: anxietatea secundara palpitatiilor
   E: sexul bolnavului

148.Prevenirea recurentelor de fibrilatie atriala, dupa restabilirea ritmului sinusal, se poate realiza cu: (pag. 1396)
   A: chinidina
   B: flecainida
   C: amiodarona
   D: nifedipin
   E: captopril

149.Simptomele produse de tahicardia ventriculara depind de: (pag. 1404)
   A: frecventa ventriculara
   B: durata tahicardiei
   C: amploarea bolii cardiace de fond
   D: sexul bolnavului
   E: momentul zilei in care apare

150. La bolnavii cu tahicardie ventricula si boala cardiaca organica este necesara aplicarea prompta a cardaioversiei electrice daca: (pag. 1404)
   A: sunt prezente tulburari hemodinamice
   B: se evidentiaza semne de ischemie
   C: se evidentiaza insuficienta cardiaca congestiva
   D: se evidentiaza hipoperfuzie cerebrala
   E: bolnavul este tanar si compensat hemodinamic

151. In tratamentul farmacologic de urgenta al tahicardiei ventriculare sustinute monomorfe se pot administra: (pag. 1406)
   A: procainamida
   B: lidocaina
   C: digoxin
   D: furosemid
   E: diltiazem

152. Care din urmatoarele droguri antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutterului atrial: (pag. 1397)
   A: Propafenona
   B: Lidocaina
   C: Flecainida
   D: Mexitil
   E: Amiodarona

153.Care din urmatoarele droguri sunt recomandabile de preferinta in fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW: (pag. 1402)
   A: Verapamil iv
   B: Adenozina
   C: Digoxina iv
   D: Procainamida iv
   E: Lidocaina

154.Fibrilatie atriala cu ritm rapid dar fara alterare hemodinamica severa beneficiaza ca medicatie de prima intentie de: (pag. 1395-1396)
   A: Digoxina
   B: Verapamil
   C: Chinidina
   D: Betablocant
   E: Flecainida

Tahicardie paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul AV are urmatoarele particularitati: (pag. 1397-1401)
   A: Complexe QRS inguste, regulate,
   B: Adenozina este medicament de electie
   C: Manevre vagale eficiente in 80% cazuri in absenta hipotensiunii
   D: Initiere posibila prin extrasistola ventriculara
   E: Initiere prin extrasistola atriala asociata cu PQ alungit

156. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati, EXCEPTaND: (pag. 1402-1403)
   A: Debut gradat (cu incalzire)
   B: Etiologie posibil iatrogena (intoxicatie digitalica), miocarditica sau ischemica
   C: Aspect QRS deformat (aberanta depolarizarii)
   D: Frecventa ventriculara influentata de modificarea tonusului vegetativ
   E: Electroconversia este terapia de electie

157. Care din urmatoarele afirmatii privind efectele electrofiziologice ale chinidinei sunt corecte: (pag. 1398, 1399)
   A: Alungeste perioada refractara efectiva in caile de conducere accesorii
   B: Deprima automatismul la nivel His-Purkinje
   C: Accelereaza conducerea atrioventriculara ortodroma
   D: in caz de intoxicatie poate provoca torsada varfurilor
   E: Asocierea cu digoxin creste riscul intoxicatiei

Care din urmatoarele afirmatii privind medicamentele antiaritmice sunt false: (pag. 1396)
   A: medicamentele din clasa IB nu modifica sau reduc durata potentialului de actiune
   B: amiodarona creste perioada refractara in tesuturi cu raspuns lent al potentialelor de actiune
   C: medicamentele din clasa IA reduc vmax numai la valori mari ale frecventei cardiace
   D: verapamilul prelungeste durata potentialului de actiune
   E: flecainida scade vmax la frecvente normale in tesuturi normale

159. In fibrilatia atriala preparatele digitalice: (pag. 1395-1396)
   A: sunt mai putin eficiente
   B: actioneaza rapid
   C: au toxicitate mai mare
   D: sunt de electie in starile cu tonus simpatic crescut
   E: reprezinta terapia initiala cand starea clinica este sever alterata

160.Fluterul atrial se caracterizeaza prin: (pag. 1396)
   A: activitate atriala cu frecventa 400-600 /minut
   B: frecventa ventriculara e submultiplu din activitatea atriala
   C: undele de fluter mai ample in derivatiile laterale
   D: ritm neregulat
   E: embolii sistemice mai rare decat in fibrilatia atriala

161.In fluterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scaderea frecventei ventriculare se poate face cu: (pag. 1396)
   A: procainamida
   B: fenitoina
   C: mexiletina
   D: flecainida
   E: amiodarona

162. Medicamentele de electie in TPSV asociata cu hipotensiune sunt: (pag. 1400)
   A: verapamil
   B: betablocante
   C: adenozina
   D: digitala
   E: chinidina

Criteriile EKG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt: (pag. 1402)
   A: disociatia atrio-ventriculara
   B: durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRS
   C: durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRD
   D: deviatie axiala dreapta cu aspect BRS
   E: concordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale

164. Alungirea intervalului QT poate aparea in urmatoarele situatii: (pag. 1405)
   A: hipercalemie
   B: chinidina
   C: fenotiazine
   D: antidepresive triciclice
   E: hipocalcemie

165.In blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate: (pag. 1389)
   A: Atropina
   B: Adenozina
   C: Moricizina
   D: Izoproterenolul
   E: Lidocaina

166. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc atrioventricular sunt: (pag. 1387)
   A: Boala Kahler
   B: Boala Lyme
   C: Boala Lenegre
   D: Boala Lev
   E: Boala Addison

167. In blocurile atrioventriculare post-infarct miocardic exista un acord unanim ca pacemakerul nu este necesar in urmatoarele situatii: (pag. 1390)
   A: Bloc atrioventricular grad II avansat, persistent
   B: Bloc atrioventricular tranzitoriu in prezenta hemiblocului anterior stang izolat
   C: Bloc atrioventricular avansat, tranzitor si asociat cu bloc de ramura
   D: Bloc atrioventricular grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
   E: Bloc cardiac complet dupa un infarct miocardic acut cu bloc de ramura in sistemul His-Purkinje (bloc de ramura bilateral)

168. Medicamente de prima alegere in tratamentul tahicardiilor prin reintrare in nodul atrioventricular sunt: (pag. 1400)
   A: Beta-blocantele
   B: Verapamilul
   C: Adenozina
   D: Glicozizii cardiotonici
   E: Chinidina

Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati: (pag. 1405)
   A: Se asociaza cu alungirea intervalului QT
   B: Raspunde la atropina
   C: Apare frecvent in infarctul miocardic acut, adesea in timpul reperfuziei
   D: Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creand aspectul unor oscilatii in jurul liniei de baza
   E: Poate fi intalnit in intoxicatia digitalica

170. Torsada varfurilor are urmatoarele particularitati: (pag. 1405)
   A: Poate apare dupa administrarea de chinidina
   B: Raspunde la tratamentul cu isoproterenol
   C: Poate determina embolii periferice
   D: Beneficiaza de tratament cu magneziu
   E: Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal

171. Fibrilatia ventriculara apare frecvent in urmatoarele conditii: (pag. 1405)
   A: Stenoza mitrala
   B: Boala cardiaca ischemica
   C: Electrocutare
   D: Pe cord normal
   E: Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT

172Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt: (pag. 1403, 1405)
   A: Disociatia atrioventriculara
   B: Unde P care urmeaza complexului QRS
   C: Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde in absenta tratamentului antiaritmic
   D: Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale
   E: Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica

173 Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin: (pag. 1395)
   A: Absenta undelor P
   B: Interval R R neregulat
   C: Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila
   D: Frecventa atriala intre 150 300 / Minut
   E: QRS larg

174.Controlul alurii ventriculare in cursul FA se poate realiza prin: (pag. 1395, 1396)
   A: Simpatomimetice
   B: Beta blocante
   C: Antagonistii canalelor de Ca
   D: Atropina
   E: Digoxin

175. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant in vederea cardioversiei se efectueaza: (pag. 1396)
   A: Minimum 2 saptamani anterior cardioversiei
   B: Numai la bolnavii valvulari
   C: 2 saptamani dupa cardioversie
   D: La bolnavii cu AS > 45 mm
   E: in caz de AS locuit

176Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin: (pag. 1396)
   A: Frecventa atriala intre 250 350 / min
   B: Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau
   C: Intervale izoelectrice intre undele de flutter atrial
   D: Conducere AV cu blocaj 2 / 1 alura ventriculara 150 / min
   E: Modificarea blocajului AV la manevre vagale

177. Sdr de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin: (pag. 1401)
   A: Interval P R lung
   B: Unda delta
   C: QRS larg
   D: QRS ingust
   E: Interval P R scurt (< 0,12 sec)

178.La pacientii cu Sdr WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce Fibrilatia ventriculara sunt: (pag. 1402)
   A: Xilina iv
   B: Amiodarona iv
   C: Digoxin iv
   D: Sotalol iv
   E: Verapamil iv

179. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt: (pag. 1402)
   A: Disociatia AV
   B: Durata QRS > 0,16 sec cu aspect de BRS
   C: Durata QRS < 0,14 sec cu aspect de BRD
   D: Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale
   E: Deviatie axiala stanga cu aspect de BRD

180.In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic se poate utiliza: (pag. 1404,1406)
   A: Procainamida
   B: Lidocaina
   C: Diltiazem
   D: Digoxin
   E: Verapamil

181 Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV in caz de BAV gr III include: (pag. 1389)
   A: Atropina
   B: Isoproterenol
   C: Teofilin
   D: Adenozina
   E: Efedrina

182. Tahicardia ventriculara sustinuta se defineste: (pag. 1403)
   A: Tahicardia ventriculara care dureaza mai mult de 30 s
   B: Tahicardia ventriculara care necesita oprire datorita colapsului hemodinamic
   C: Tahicardia ventriculara care este monomorfa
   D: Tahicardia ventriculara indusa prin QT lung
   E: Tahicardia ventriculara indusa de infarctul miocardic acut

183.Care din urmtoarele afirmatii privind tahicardia ventriculara nesustinuta sunt adevarate: (pag. 1403-1404)
   A: Tahicardia ventriculara nesustinuta nu produce de obicei simptome
   B: Tahicardia ventriculara nesustinuta se definineste prin existenta a trei batai ventriculare in 30 s
   C: Nu apare la pacienti fara o boala cardiaca
   D: Tahicardia ventriculara nesustinuta chiar daca este asimptomatica necesita tratament
   E: Nu a fost stabilita o relatie de tip cauza-efect intre tahicardia nesustinuta si moartea subita

184. Tahicardia ventriculara sustinuta apare in: (pag. 1403)
   A: Boli cardiace organice;
   B: Cel mai frecvent in boala cardiaca ischemica cronica;
   C: In sindromul QT prelungit;
   D: In stenoza mitrala;
   E: In intoxicatiile medicamentoase

185.Care din urmatoarele modificari inregistrate pe ECG-ul cu 12 derivatii sunt mai caracteristice pentru tahicardia ventriculara: (pag. 1403)
   A: Complex QRS > 20 s in absenta unui tratament antiaritmic
   B: Complex QRS > 0,14 s in absenta tratamentului antiaritmic
   C: Axa QRS orientata superior in prezenta unui aspect de BRD major
   D: Existenta unei tahicardii cu complexe largi, bizare, cu ritm foarte neregulat
   E: Disociatia AV cu fuziunea si captura batailor

186.Care din urmatoarele afirmatii prinvind prognosticul tahicardiei ventriculare sunt adevarate: (pag. 1404)
   A: Prognosticul tahicardiei ventriculare nu depinde de boala cardiaca de fond
   B: Pacientii cu tahicardie ventriculara nesustinuta aparuta dupa un infarct miocardic au un risc de deces de 3 ori mai mare fata de un grup comparabil de pacienti fara aceasta aritmie
   C: Pacientii cu tahicardia ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic acut au un prognostic benign
   D: Pacientii fara boala cardiaca dar care prezinta tahicardie ventriculara uniforma au un risc extrem de mic de moarte subita
   E: In grupul pacientilor cu tahicardie ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic acut, mortalitatea este de 15%

187. Torsada virfurilor poate aparea: (pag. 1405)
   A: In hipomagneziemie
   B: In hiperkaliemie
   C: Dupa tratament cu chinidina
   D: Dupa tratament cu blocante de calciu
   E: Dupa tratament cu antidepresive triciclice

188. Torsada virfurilor poate apare: (pag. 1405)
   A: In hipokaliemie
   B: Dupa tratament cu benzodiazepine
   C: Dupa tratament cu fenotiazine
   D: In afectiuni intracraniene
   E: In blocul sino-atrial de gradul I

189Care din urmatoarele afirmatii privind ritmul idioventricular accelerat este adevarata: (pag. 1405)
   A: Este o tahicardie ventriculara cu frecventa de peste 100 batai pe minut
   B: Este o tahicardie ventriculara cu frecventa intre 60-120 batai pe minut
   C: Apare in cadrul infarctului miocardic vechi
   D: Apare adesea in timpul referfuziei miocardice
   E: Necesita intotdeauna tratament

190. Torsada virfurilor este o tahicardie ventriculara caracterizata prin: (pag. 1404-1405)
   A: Aspect monomorf al complexelor QRS
   B: Aspect polimorf al complexelor
   C: Asocierea cu alungirea marcata a intervalului QT
   D: Asocierea cu alungirea intervalului PR
   E: Prelungirea idiopatica, congenitala sau dobindita a intervalului QT, adesea peste 0,60 s, precede aritmia

191.La pacienti cu sindrom QT prelungit congenital care fac torsada virfurilor se poate incerca: (pag. 1405)
   A: Simpatectomia cervicotoracala
   B: Administrarea de fenitoina
   C: Administrarea de magneziu
   D: Administrarea de kaliu
   E: Administrarea de beta-blocante

192. Fibrilatia ventriculara apare: (pag. 1405)
   A: Frecvent in boala cardiaca ischemica
   B: In hipomagneziemii severe asociate cu sindrom QT lung
   C: Dupa administrarea unor medicamente vasodilatatoare
   D: Dupa admnistrarea unor medicamente antiaritmice
   E: La pacientii cu WPW care dezvolta fibrilatie atriala cu raspuns ventricular lent

193. Fibrilatia ventriculara apare: (pag. 1405)
   A: La pacientii cu hipoxie severa
   B: La pacientii cu ischemie severa
   C: In electrocutari
   D: In timpul imersiei in apa
   E: Dupa tratament cu chinidina

194. Ritmul idioventricular accelerat poate apare: (pag. 1405)
   A: In infarctul miocardic acut
   B: Dupa operatii pe cord
   C: In cardiomiopatii
   D: In intoxicatia digitalica
   E: Afectiuni intracraniene

195. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia ventriculara sunt adevarate: (pag. 1405)
   A: Majoritatea pacientilor cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au un prognostic bun pe termen lung
   B: Pe termen lung, pacientii cu fibrilatia ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutului unui infarct miocardic acut, au o rata mare a recurentelor
   C: Pacientii cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au o mortalitate pe termen scurt scazuta
   D: Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de recurenta de 20-30% in urmatorul an
   E: Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de recurenta de 2-3% in urmatorul an

196. Care dintre urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculara: (pag. 1402)
   A: Disociatia AV
   B: Durata QRS > 0,16 s cu aspect BRS
   C: Complexe QRS negative in toate derivatiile precordiale
   D: Complexe QRS pozitive in toate derivatiile precordiale
   E: Deviatie axiala la dreapta cu aspect BRD

197.Intr-o tahicardia cu complexe largi, care din urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculra: (pag. 1402)
   A: Durata QRS > 0,14 cu aspect BRD
   B: Deviatie axiala extrema stanga cu aspect de BRS
   C: Durata QRS > 0,12 cu aspect BRS
   D: Complexe negative in derivatiile precordiale
   E: Aspectul morfologic al complexelor QRS: BRS cu unda Q in V6

198.Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea: (pag. 1395)
   A: La subiecti normali
   B: Dupa effort
   C: In intoxicatia alcoolica acuta
   D: Dupa administrarea de sedative
   E: In hipotiroidism

199.Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea in (pag. 1395)
   A: Hipoxia acuta
   B: In hipercapnie
   C: In tulburari metabolice
   D: Dupa administrarea de amlodipina
   E: Dupa administrarea de pindolol

200.Fibrilatia atriala persistenta apare: (pag. 1395)
   A: In cardiopatia hipertensiva
   B: Boli pulmonare cronice
   C: In defectul de sept atrial
   D: Hipoxia acuta
   E: Boala cardiaca reumatismala

201. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de: (pag. 1395)
   A: Frecventa cardiaca excesiv de crescuta
   B: Pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale
   C: Emboliile pulmonare
   D: Emboliile sistemice care apar doar la pacientii cu boli cardiace reumatismale
   E: Anxietatea secundara palpitatiilor

202.Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: (pag. 1395)
   A: Se caracterizeaza printr-o activitate atriala dezorganizata cu absenta undelor P pe ECG
   B: Activitatea atriala are frecventa intre 250-350 batai pe minut
   C: Raspunsul ventricular este aleator neregulat
   D: Numeroasele impulsuri care penetreaza nodul AV facindu-l refractar la impulsurile urmatoare realizeaza conducerea ascunsa
   E: Daca fibrilatia atriala trece in flutter atrial efectul conducerii ascunse creste

203Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fibrilatia atriala sunt adevarate: (pag. 1395)
   A: Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la chinidina
   B: Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la flecainida
   C: Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat cu frecventa 4o batai pe minut trebuie suspectata tahicardia jonctionala
   D: Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat 70 pe minut, trebuie suspectat blocul atrio-ventricular complet
   E: La un bolnav cu fibrilatie atriala tratat cu digitala, regularizarea ritmului ventricular sugereaza intoxicatia digitalica

204. Rarirea alurii ventriculare intr-o fibrilatie atriala se poate realiza cu: (pag. 1395)
   A: Verapamil
   B: Diltiazem
   C: Propranolol
   D: Nifedipina
   E: Hidralazina

205. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala sunt adevarate: (pag. 1396)
   A: Cardioversia electrica necesita o energie de 100-200 W s
   B: La pacientii cu fibrilatie atriala se instituie tratament anticoagulant timp de 2 saptamini indiferent de timpul scurs de la debutul fibrilatiei
   C: Tratamentul anticoagulant trebuie continuat cel putin 4 saptamini dupa tentativa de conversie farmacologica sau electrica
   D: Anticoagulantele par sa reduca incidenta emboliilor sistemice postconversie
   E: In absenta trombului, la ecografia transesofagiana, conversia si tratamentul anticoagulant poate fi inceput imediat

206.Intr-o fibrilatie atriala tratamentul de prevenire a recurentelor se poate face cu: (pag. 1396)
   A: Chinidina
   B: Amiodarona
   C: Flecainida
   D: Mexitil
   E: Lidocaina

207. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate: (pag. 1396)
   A: Flutterul atrial se caracterizeaza printr-o activitate atriala cu frecventa variind intre 350-600 batai pe minut
   B: In mod caracteristic, frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala
   C: Rarirea frecventei atriale la mai putin de 220 batai pe minut cu ajutorul chinidinei, care are si efect vagolitic, poate duce la cresterea brusca a frecventei ventriculare datorita unei conduceri AV 1:1
   D: Undele de flutter sunt mai ample in derivatiile D1 si aVL
   E: Cartografierea stimularii sugereaza ca flutterul atrial este o forma de reintrare atriala localizata la nivelul atriului sting

208 Se foloseste stimularea atriala pentru conversia flutterului atrial in ritm sinusal in urmatoarele situatii: (pag. 1396)
   A: Dupa operatia pe cord deschis
   B: In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut
   C: In orice flutter atrial
   D: In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut, mai ales daca bolnavul se afla sub tratament cu digitala
   E: In flutterul atrial cu frecventa ventriculara de 150 pe minut

209. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate: (pag. 1396)
   A: Daca situatia clinica a pacientului nu necesita o conversie imediata a flutterului atrial, se va aplica un tratament de scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV
   B: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu digitala
   C: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu verapamil
   D: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu chinidina
   E: Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu adenozina

210.In prevenirea recurentelor flutterului si fibrilatiei atriale se pot folosi: (pag. 1397)
   A: Chinidina
   B: Flecainida
   C: Propafenona
   D: Amiodarona
   E: Nifedipina

211. In absenta sindromului WPW, intr-o tahicardie paroxistica supraventriculara specificati mecanismul cel mai frecvent de producere (pag. 1397)
   A: Reintrare in nodul AV
   B: Reintrare printr-o cale AV accesorie ascunsa
   C: Reintrare la nivelul nodului sinusal
   D: Reintrare la nivelul atriului
   E: Macrocircuit cu conducere anterograda pe calea accesorie

212. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare in nodul AV sunt adevarate: (pag. 1397)
   A: Este cea mai frecventa cauza de tahicardie supraventriculara
   B: Este mai frecvent observata la barbati
   C: Se prezinta ca o tahicardie cu complexe QRS largi, cu ritm regulat, cu frecventa variind intre 120 si 250 batai pe minut
   D: Extrasistola atriala care initiaza aritmia se asociaza cu un interval PR scurt
   E: Undele P retrograde pot fi absente

213.Indicati care sunt medicamentele de electie utilizate in tratamentul unei tahicardii prin reintrare in nodul AV: (pag. 1400)
   A: Beta-blocante
   B: Verapamil
   C: Adenozina
   D: Digoxin
   E: Mexiletina

214.Indicati in care din situatiile enumerate optati pentru cardioversie electrica intr-o tahicardie prin reintrare in nodul AV: (pag. 1400)
   A: Ca tratament de prima electie la orice bolnav
   B: Cind tahiaritmia are caracter recurent
   C: Cind tahicardia provoaca ischemie severa
   D: Cind tahicardia provoaca hipotensiune
   E: Dupa digitalizare

215. Care din agentii enumerati previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta anterograda: (pag. 1400)
   A: Digitala
   B: Verapamil
   C: Propranolol
   D: Chinidina
   E: Procainamida

216. Care din urmatorii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta anterograda: (pag. 1400)
   A: Diltiazem
   B: Atenolol
   C: Fenitoin
   D: Metoprolol
   E: Moricizina

217. Care din urmatorii agenti IMPIEDICA APARITIA TSV-ULUI prin reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida: (pag. 1400)
   A: Chinidina
   B: Procainamida
   C: Metoprolol
   D: Verapamil
   E: Flecainidida

218. Care din urmatoarii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida: (pag. 1400)
   A: Propafenona
   B: Flecainida
   C: Moricizina
   D: Digoxin
   E: Chinidina

219.Indicati care din urmatorii agenti sunt preferati, tinind cont de raportul risc/beneficiu, pentru a preveni reintarea in nodul AV : (pag. 1400)
   A: Digoxin
   B: Beta-blocante
   C: Blocante de calciu
   D: Chinidina
   E: Procainamida

220. Tinind cont de raportul risc/beneficiu asociat tratamentului, indicati care din urmatorii agenti sunt recomandati pentru a preveni reintrarea in nodul AV : (pag. 1400)
   A: Propafenona
   B: Flecainida
   C: Moricizina
   D: Propanolol
   E: Diltiazem

221. Indicati care din afirmatiile urmatoare privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: (pag. 1400)
   A: Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare AV include in circuitul de reintrare un fascicul atrioventrciular accesor ascuns
   B: Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu sindrom WPW, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii
   C: Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica ca si pacientii cu sindrom WPW, dar fasciculul accesor nu poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii
   D: Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu sindrom LGL, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii
   E: Tahicardia prin reintrare AV poate fi initiata printr-o extrasistola atriala

222. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate: (pag. 1400)
   A: Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns
   B: Fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in timpul altor tahiaritmii atriale
   C: Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculara este virtual diagnostica pentru reintrarea AV
   D: Undele P apar de obicei dupa complexele QRS
   E: Undele P apar de obicei inaintea complexelor QRS

223. Indicati situatiile in care exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat: (pag. 1390)
   A: Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritmuri ectopice care necesita administrarea unor medicamente care scad automatismul centrilor de scapare, ducind la bradicardie simptomatica
   B: Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritm de scapare cu frecvente < 40 batati pe minut, la pacienti asimptomatici
   C: Bloc cardiac complet permanent asociat cu stari confuzionale care dispar dupa cardiostimulare temporara
   D: Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel suprahisian
   E: Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel intra-sau infrahisian

224. In care din situatiile urmatoare exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat: (pag. 1390)
   A: Fibrilatie atriala cu bloc cardiac complet
   B: Bloc complet permanent complicat cu insuficienta cardiaca congestiva
   C: Bloc cardiac complet asimptomatic cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut
   D: Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent
   E: Bloc AV grad II tip II asimptomatic intermitent

225. Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista unanim acord ca un pacemaker permanent trebuie implantat: (pag. 1390)
   A: Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV
   B: Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare
   C: Bloc AV avansat tranzitor si asociat cu bloc de ramura
   D: Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
   E: Bloc cardiac complet aparut dupa un infarct miocardic acut cu bloc in sistemul His-Purkinje

226. Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar: (pag. 1390)
   A: Bloc tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat
   B: Tulburari de conducere AV tranzitorii, farar defecte de conducere intraventiculare
   C: Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV
   D: Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV
   E: Bloc avansat trazitor si asociat cu bloc de ramura

227.Indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar: (pag. 1390)
   A: Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic
   B: Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic
   C: Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica
   D: Interval HV mult alungit (> 100ms)
   E: Bloc infrahisian indus prin pacing

228. In care din urmatoarele situatii exista un acord unanim ca pacemakerul este necesar: (pag. 1390)
   A: Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica
   B: Bloc bi-sau trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fara simptome ce pot fi atribuite blocului
   C: Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic
   D: Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic
   E: Interval HV mult alungit ( >100ms)

229. In care din urmatoarele situatii exista divergente de opinii cu privire la necesitatea implantului unui pacemaker: (pag. 1390)
   A: Bloc bi-sau trifascicular cu sincope, farar dovada ca sunt datorate unui bloc cardiac complet, dar fara identificarea altor cauze posibile de sincope
   B: Bloc infrahisian indus prin pacing
   C: Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic
   D: Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic
   E: Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica

230. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV grad I sunt adevarate: (pag. 1387,8)
   A: Blocul AV grad I se caracterizeaza printr-un PR > 0,20 s
   B: In prezenta unui complex QRS cu durata normala, prelungirea intervalului PR peste 0,24 s este invariabil produsa de intirzierea impulsului la nivelul sistemului His-Purkinje
   C: Prelungirea duratei QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR este produsa de intirzierea impulsului la nivelul nodului AV
   D: Daca durata QRS este prelungita, intirzierea poate fi produsa la nivelul nodului AV sau a sistemului His-Pukinje
   E: Locul precis la Intirzierii conducerii poate fi stabilit numai prin inregistrari

231.Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz I sunt adevarate: (pag. 1388)
   A: Se caracterizeaza prin alungirea progresiva a intervalului PR pina la blocarea unui impuls atrial
   B: Pauza care urmeaza este mai mare decit o pauza compensatorie
   C: Intervalul PR al primului impuls condus este mai scurt decit cel al ultimului impuls condus anterior de unda P blocata
   D: El se datoreaza afectarii sistemului His-Purkinje
   E: Progresiunea blocului AV grad II tip Mobitz I spre bloc total este neobisnuita

232. Care din urmatoarele afirmatii privind Blocul AV grad II tip Mobitz I sunt adevarate: (pag. 1388)
   A: Poate fi intilnit la subiecti normali cu tonus vagal scazut
   B: Este o anomalie tranzitorie in infarctul miocardic inferior
   C: Se intilneste in intoxicatia cu digitala
   D: Necesita un tratament agresiv
   E: Poate fi indus de beta-blocante

233. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz II sunt adevarate: (pag. 1388)
   A: Se datoreaza unui bloc aproape intotdeauna localizat la nivelul nodului AV
   B: Se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRS
   C: Trece frecvent in bloc total, cu un ritm de scapare instabil, lent si rar
   D: Apare in infarctul miocardic antero-septal
   E: Se caracterizeaza prin blocarea brusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea anterioara a intervalului PR

234. Care din urmatoarele pledeaza pentru sediul nodal al unui bloc AV de grad III: (pag. 1388)
   A: Complex QRS al ritmului de scapare larg
   B: Ritmul de scapare are o frecventa de 40-55 batai pe minut
   C: Daca frecventa ritmului de scapare creste dupa atropina
   D: Ritmul de scapare este mai putin influentat de effort
   E: Blocul AV complet congenital este de obicei localizat la nivelul nodului AV

235. Care din urmatoarele pledeaza pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul His sau distal: (pag. 1388)
   A: Daca complexul QRS al ritmului de scapare este cu durata normala
   B: Daca frecventa ritmului de scapare este < sau = cu 40 batati pe minut
   C: Ritmul de scapare este instabil
   D: La unii pacienti cu bloc infrahisian se poate intilni conducerea retrograda ventriculo-atriala
   E: Ritmul de scapare este influentat de atropina

236. Care din urmatoarele afirmatii privind adenozina sunt adevarate: (pag. 1398-1399)
   A: Intrerup brusc TSV regulate prin reintrare, care implica nodul AV
   B: Produc alungirea QT asociat cu TV polimorfe
   C: Poate produce oprirea atriala tranzitorie, dupa intreruperea TSV
   D: Poate produce hipotensiune tranzitorie
   E: Poate produce decolorarea gri-albastruie a pielii

237. Care din urmatoarele efecte secundare se pot nota dupa admnistrarea de procainamida: (pag. 1388-1389)
   A: Alungirea QT asociata cu TV polimorfa
   B: Anemie hemolitica
   C: Hipotiroidism
   D: Hipertiroidism
   E: Rash

238.Care din urmatoarele efecte secundare pot apare dupa administrarea de disopiramida: (pag. 1388-1389)
   A: Halucinatii
   B: Anorexie
   C: Alungirea QT asociata cu TV polimorfa
   D: Hipertrofie gingivala
   E: Bronhospasm

239.Care din medicamente reduc la maxim viteza in faza de depolarizare prin blocarea influxului de Na+ si cresc durata potentialului de actiune: (pag. 1135)
   A: MEXILETINA
   B: PROCAINAMIDA
   C: BRETILIUM
   D: DISOPIRAMIDA
   E: MORICIZINA

240.Care droguri pot fi administrate in sindromul WPW asociat cu aritmii supraventriculare cu scopul de a bloca calea accesorie: (pag. 1141)
   A: FLECAINIDA
   B: VERAPAMIL
   C: PROPRANOLOL
   D: CHINIDINA
   E: DILTIAZEM

241. Care din urmatoarele afirmatii privind torsada varfurilor este falsa ? (pag. 1144)
   A: asociere cu alungirea intervalului QT
   B: etiologie posibil congenitala
   C: poate fi provocata de hiperkaliemie
   D: administrarea chinidinei este recomandabila
   E: tendinta la episoade de TV nesustinuta si FbV

242. Care din urmatoarele situatii constituie o indicatie certa (clasa I) de electrostimulare permanenta: (pag. 1129)
   A: BAV complet dar intermitent asociat cu perioade de asistolie de 3 sec la pacient asimptomatic
   B: bloc bifascicular cu interval HV = 120 ms
   C: hemibloc stang anterior survenit post-infarct
   D: BAV complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva
   E: bloc bifascicular cu BAV gr III intermitent asociat cu bradicardie simptomatica

243. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia tahicardiei paroxistice prin reintrare in nodulul AV sunt false ? (pag. 1136-1137)
   A: cardioversia constituie terapia de prima intentie in toate cazurile
   B: medicatia de prima alegere este reprezentata de adenozina si verapamil
   C: digitala constituie o medicatie de prima intentie in prevenirea recurentei
   D: raportul beneficiu/ risc optim in prevenirea recurentei il au drogurile din clasa I A
   E: in caz de accese recurente se recomanda electrostimulare temporara

244.Urmatoarele elemente caracterizeaza fibrilatia atriala, exceptand: (pag. 1135)
   A: poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze
   B: trecerea in flutter atrial sub efectul chinidinei sau flecainidei se acompaniaza de regula de o benefica reducere a ritmului ventricular
   C: undele 'a' jugulare inalte explica senzatia de pulsatii la baza gatului
   D: pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei poate determina o sincopa
   E: senzatia de oboseala e favorizata de pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara

245. Care din pacientii cu BAV grII au indicatie de pacemaker ? (pag. 1129)
   A: BAV gr II peranent, asimptomatic
   B: BAV gr II intermitent cu bradicardie simptomatica
   C: BAV gr II asimptomatic cu blocaj infrahisian dovedit
   D: BAV gr II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj infrahisian
   E: BAV gr II asociat cu insuficienta cardiaca

246. Care din urmatoarele medicamente sunt recomandabile pentru a evita recidiva post conversie a unei FbA in ritm sinusal: (pag. 1135)
   A: AMIODARONA
   B: CHINIDINA
   C: PROPRANOLOL
   D: MEXILETIN
   E: FLECAINIDA

247. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial le considerati corecte ? (pag. 1136)
   A: rarirea frecventei atriale cu chinidina poate duce la cresterea frecventei ventriculare
   B: se complica mai frecvent decat FbA cu embolii sistemice
   C: conversia electrica in ritm sinusal necesita de regula energii mici (sub 50 W)
   D: aparitia Fl A la un pacient digitalizat care face un IMA se rezolva optim prin electrostimulare atriala overdrive (cu frecventa superioara undelor atriale)
   E: in cazurile fara alterare hemodinamica, reducerea alurii ventriculare cu agenti cu efect dromotrop negativ poate constitui o solutie temporara

248. Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin: (pag. 1137, 1138)
   A: prezenta anatomica a unui fascicul accesor ascuns
   B: fasciculul accesor conduce impulsurile anterograd in cursul accesului tahiaritmic si retrograd in afara acestuia
   C: conducerea retrograda e atestata de aparitia undei P dupa complexul QRS
   D: cartografierea activitatii atriale evalueaza originea impulsului si identifica sediul fasciculului accesor
   E: ablatia fasciculului accesor (prin radiofrecventa sau chirurgical) constituie solutia cazurilor ce nu pot fi controlate medicamentos

249. Care din urmatoarele afirmatii privind Sdr WPW le considerati corecte: (pag. 1141, 1142)
   A: conducerea in cursul accesului de TPSV se realizeaza de regula anterograd pe calea accesorie si retrograd pe calea nodo-hisiana
   B: Sindromul WPW se complica frecvent cu TPSV,FbA si FlA
   C: sediul electrofiziologic este esential pentru evaluarea optiunilor terapeutice
   D: medicatia de prima urgenta in solutionarea crizei de tahiaritmie paroxistica este reprezentata de VERAPAMIL iv
   E: ablatia chirurgicala a fasciculelor accesorii aberante solutioneaza definitiv crizele paroxistice

250. Diagnosticul TPV se bazeaza intre altele pe urmatoarele elemente, exceptand: (pag. 1143)
   A: acces tahicardic cu durata de peste 30 s
   B: aspect intercritic de bloc de ramura al complexelor ventriculare
   C: test farmacologic cu adenozina negativ
   D: disociatie A-V completa sau activare atriala retrograda
   E: ritm ventricular aparent regulat

251. Studiile electrofiziologice in TPV pot releva: (pag. 1143)
   A: intervalul HV in cursul accesului este mai mare decat in afara accesului
   B: eficienta a electrostimularii atriale over-drive
   C: reproducerea accesului prin stimulare provocata programata (stimul ventricular aplicat precoce)
   D: electrostimularea overdrive eficienta in 75% cazuri
   E: electrostimularea overdrive este o metoda lipsita de riscuri

252. Nu determina modificari asupra nodului sinusal urmatoarele medicamente folosite in tratamentul aritmiilor: (pag. 1398)
   A: Lidocaina
   B: Amiodarona
   C: Sotalolul
   D: Adenozina
   E: Disopiramida

253.Care din urmatoarele antiaritmice nu au efect asupra sistemului His-Purkinje (pag. 1398)
   A: Verapamil
   B: Dispiramida
   C: Bretiliumul
   D: Digoxina
   E: Sotalol

254.Care din urmatoarele masuri necesita prudenta in fibrilatia atriala asociata cu sindromul WPW: (pag. 1402)
   A: Digitala
   B: Cardioversia
   C: Procainamida
   D: Lidocaina
   E: Verapamilul

255. In aplicarea cardioversiei la pacientul constient si stabil hemodinamic sunt necesare (pag. 1408)
   A: barbituric sau diazepam
   B: repaus digestiv
   C: neuroleptice fenotiazinice
   D: posibilitatea de intubare la nevoie
   E: Atropina

256.Terapia prin ablatie a aritmiilor reprezinta tratamentul de electie al pacientilor simptomatici cu: (pag. 1396)
   A: Fibrilatie ventriculara
   B: Torsada virfurilor
   C: Flutter atrial tipic
   D: Fascicul accesor ascuns sau manifest
   E: Tahicardia sinusala

257. Tratamentul chirurgical este indicat in cazurile de tahicardie ventriculara asociate cu: (pag. 1409)
   A: Tetralogie Fallot
   B: Boalacoronariana
   C: Cardiomiopatie dilatativa
   D: Anevrism idiopatic al ventriculului stang
   E: Infarctul miocardic acut

258. Factorii precipitanti ai fibrilatiei atriale pot fi: (pag. 1395)
   A: Hipotermia
   B: Pericardita
   C: Intoxicatia alcoolica
   D: Abuzul de diuretice
   E: Boala Addison

259.Medicamentele care reduc viteza maxima in faza de depolarizare prin blocarea influxului de sodiu in tesuturi apartin urmatoarelor clase de antiaritmice: (pag. 1396)
   A: IA
   B: IC
   C: II
   D: III
   E: IV

260.Prelungirea cronica a conducerii atrioventriculare nodale poate apare in: (pag. 1387)
   A: Sarcoidoza
   B: Tireotoxicoza
   C: Amiloidoza
   D: Steatonecroza
   E: Botriocefaloza

271. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul atrioventricular are urmatoarele caracteristici: (pag. 1399-1400)
   A: Frecventa 250-300/minut
   B: Complexe QRS inguste, regulate
   C: Unde P retrograde totdeauna prezente
   D: Compresia sinusului carotidian poate intrerupe aritmia
   E: Pot fi prevenite prin beta blocante

272. Tahicardiile atriale fara reintrare pot apare in: (pag. 1401)
   A: Boala Lenegre
   B: Hipokaliemie
   C: Dupa administrare de teofilina
   D: Dupa cardiostimulare temporara
   E: In intoxicatia digitalica

273. Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin (pag. 1399-1400)
   A: Raspuns ventricular neregulat
   B: Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferite
   C: Frecventasub 100/minut
   D: Complexe largi
   E: Incidentacrescuta a fibrilatiei atriale

274 Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati: (pag. 1402)
   A: apare in intoxicatia cu beta-blocante
   B: debut gradat ('incalzire)
   C: poate apare in reumatismul articular acut
   D: complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal
   E: se poate asocia cu bloc AV

275. Tahicardia ventriculara sustinuta monomorfa beneficiaza de tratament de urgenta cu: (pag. 1406)
   A: Adenozina
   B: Digoxina
   C: Procainamida
   D: Chinidina
   E: Lidocaina

276. Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin: (pag. 1388)
   A: blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
   B: absenta modificarilor anterioare ale intervalului PR
   C: asocierea raracu alungirea complexului QRS
   D: disociatie atrioventricularaizoritmica
   E: incidenta mare a tahicardiei ventriculare

277. Disociatia atrioventriculara fara bloc AV apare in cazul: (pag. 1388)
   A: Blocului AV de grad inalt
   B: Sindromului WPW
   C: Disociatiei prin interferenta
   D: Disociatiei izoritmice
   E: Tahicardiei atriale cu bloc

278. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin: (pag. 1395)
   A: Absenta undelor P
   B: Disparitia undelor a ale pulsului venos jugular
   C: Zgomot I dedublat paradoxal
   D: Atriu stang de dimensiuni intotdeauna normale
   E: Prognostic bun la bolnavii cu stenozamitrala

279. Bretiliumul este incadrat in aceeiasi clasa de antiaritmice cu: (pag. 1396)
   A: Chinidina
   B: Amiodarona
   C: Tocainida
   D: Verapamilul
   E: Sotalolul

283. Sdr de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin: (pag. 1401)
   A: Interval P R lung
   B: Undadelta
   C: QRS larg
   D: Modificari secundare de fazaterminala
   E: Interval P R scurt (0,12 sec)

287. In blocul atrioventriculr dobandit,la adulti,constituie indicatie de clasa I pentru cardiostimulare permanenta: (pag. 1390)
   A: blocul cardiac complet asimptomatic,permanent sau intermitent,la orice nivel anatomic,cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut sau mai rapida
   B: blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si bradicardie simptomatica
   C: blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si insuficienta cardiaca congestiva
   D: perioade documentate de asistolie mai mare sau egala cu 3 secunde la pacienti asimptomatici
   E: orice ritm de scapare cu frecvente sub 40 batai pe minut la pacienti asimptomatici

288. Din clasa IB de antiaritmice fac parte: (pag. 1396)
   A: Procainamida
   B: Lidocaina
   C: Fenitoina
   D: Tocainida
   E: Mexiletina

289. La pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48 pana la 72 ore sau mai mult,tratamentul anticoagulant trebuie administrat: (pag. 1396)
   A: cel putin 2saptamani inainte de conversie
   B: 2 saptamani dupa conversie
   C: 24 ore dupa conversie
   D: 24 ore inainte de conversie
   E: in momentul tentativei de conversie

290. Tahicardia paroxistica supraventriculara cu reintrare nodala poate fi prevenita de obicei cu: (pag. 1400)
   A: Lidocaina
   B: beta-blocanti
   C: blocanti ai canalelor de calciu
   D: clasa I A
   E: clasa I C

291.Torsada varfurilor apare cand intervalul QT este prelungit prin: (pag. 1405)
   A: hipokaliemie sau hipomagneziemie
   B: chinidina
   C: fenotiazine
   D: antidepresive triciclice
   E: beta-blocante

292. Tratamentul flutterului atrial cuprinde urmatoarele optiuni: (pag. 1396)
   A: Adenozina
   B: cardioversie electrica
   C: Beta-blocante
   D: Amiodarona
   E: Xilina

293. Efectele adverse ale tratamentului cu Sotalol constau in: (pag. 1399)
   A: hipotensiune in administrare iv
   B: actiuni anticolinergice
   C: fibroza pulmonara
   D: accelerarea frecventei ventriculare in timpul flutterului atrial
   E: hipo-sau hipertiroidism

294. Sindromul de preexcitatie WPW se caracterizeaza ECG prin: (pag. 1401)
   A: interval PR scurt (<0,10 s)
   B: QRS ingust
   C: prezenta undei delta
   D: fibrilatie atriala cu alura de regula joasa
   E: flutter atrial sau fibrilatie atriala cu alura ventriculara neobisnuit de rapida

295.Criteriile ECG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt: (pag. 1403)
   A: disociatia atrioventriculara
   B: durata QRS>0.14 s in absenta tratamentului antiaritmic
   C: neconcordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale
   D: deviatie axiala stanga cu aspect de BRD
   E: tahicardie cu frecventa sub 100/min

296. Care dintre urmatoarele afirmatii despre stimulatorul DDD sunt adevarate? (1389)
   A: realizeaza un pacing secvential
   B: ideal pentru pacientii relativi tineri si activi cu funstie sinusala normala si bloc AV avansat
   C: e indicat in insuficienta cronotropica
   D: amelioreaza toleranta la efort
   E: este benefic la pacienti cu rezerve hemodinamice limitate

297. Care medicamente utilizate in sdr. WPW actioneaza la nivelul fascicolului accesor? (1402 a tabel stg. sus)
   A: flecainida;
   B: verapamil;
   C: adenizin fosfat;
   D: digitala;
   E: chinidina.

298. Evidentiati urmatoarele manevre vagale posibil utilizate in tahicardii: (1395)

   A: compresia sinusului carotidian;
   B: imersia fetei in apa rece;
   C: manevra Guyon;
   D: manevra Valsalva;
   E: manevra Heimlich.

299.Compresia sinusului carotidian, utilizata in unele tahicardii, poate da urmatoarele efecte nedorite: (1395)
   A: fibrilatia atriala;
   B: bloc atriaventricular;
   C: asistolia;
   D: tahicardia ventriculara;
   E: fibrilatia ventriculara.

300. In cadrul codificarii pacemakerilor litera T poate fii folosita in pozitia: (pg. 1389, 1391)
   A: prima litera
   B: a doua litera
   C: a treia litera
   D: a patra litera
   E: a cincea l;itera

301. Care sunt cele mai obisnuite cauze de bloc AV cronic izolat la adulti? (pg.1387)
   A: IMA inferior
   B: intoxicatie digitalica
   C: Boal Lyme
   D: Boala Lev
   E: Boala Lenegre

302. In cazul sincopelor neurovasculare s-a sugerat tratament di urmatoarele clase de medicamente antiaritmice: (pg.1389)
   A: IA
   B: IB
   C: IC
   D: II
   E: IV

303Pacemakerul tip DDD este indicat la pacientii: (pg. 1389-1390)
   A: tineri cu functia nodului sinusal (NS) normala
   B: disfunctia NS. intermitenta si bloc AV avansat
   C: pacient care dezvolta sindrom de pacemaker
   D: conducere ventriculo-atriala persistente sau intermitente
   E: insuficiente cronotropica

304. Postdepolarizarile tardive pot fii produse de: (pg.1392)
   A: hiperkalemie
   B: hipokalemie
   C: hipercalcemie
   D: intoxicatie digitalica
   E: bradicardie

305. Despre extrasistolele jonctionale putem afirma urmatoarele: (pg. 1393)
   A: pot fi conduse anterograd
   B: pot fi conduse retrograd
   C: nu pot fi conduse in nici un sens
   D: se prezinta cu complexe QRS largi
   E: se prezinta cu comlexe QRS inguste

306. Prvenirea recurentelor dupa convertirea fibrlatiei/flutterului atrial in ritm sinusal se face: (pg.1396-1397)
   A: chinidina
   B: flecainida
   C: tocainida
   D: propafenona
   E: amidarona

307. La care pacienti sansa de convertire a fibrilatiei atriale in ritm sinusal este mai mica? (pg. 1395-1366)
   A: FA cu diametrul atriului stg. > 4,5 cm
   B: FA din boala reumatismala cardiaca
   C: FA izolata
   D: FA dupa operatii pe cord deschis
   E: FA din tireotoxicoza

308. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala care medicamente cresc riscul de trecere in fibrilatie ventriculara: (pg. 1402)
   A: lidocaina
   B: procainamida
   C: digitala
   D: verapamil
   E: chinidina

309. Urmatoarele tahiaritmii sunt initiate de o extrasistola (pg.1400-1403)

   A: tahicardia atriala multifocala
   B: TPSV prin reintrare in nodul sinusal
   C: TPSV prin reintrarae in nodul AV
   D: tahicardia jonctionala neparoxistica
   E: tahicardia ventriculara paroxistica

310. Alungirea intervalului QT apare mai ales in: (pag 1405)
   A: hipokaliemii
   B: tratament cu chinidina
   C: tratament cu fenotiazine
   D: tratament cu antidepresive triciclice
   E: tahicardii

311.Tahicardia jonctionala neparoxistica (1402-1403)
   A: apare cel mai frecvent prin reintrare
   B: debuteaza de obicei gradat, cu o perioada de incalzire
   C: frecventa nu este influentata de tonusul vegetativ
   D: se recomanda cardioversia
   E: ritmul poate fi usor incetinit prin compresia sinusului carotidian

312. Tahicardia jonctionala neparoxistica (TJN): (1402-1403)
   A: TJN este de obicei o tulburare de ritm cronica
   B: apare de obicei in conditii de crestere a automatismului sau de activitate declansata
   C: pe ECG, complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal
   D: oprirea administrarii de digitala este obligatorie
   E: cardioversia este contraindicata

313. Tahicardia jonctionala neparoxistica este data de: (1402-1403)
   A: infarct miocardic apical
   B: miocardita
   C: exces de catecolamine endogene/exogene
   D: reumatism articular acut
   E: chirurgie valvulara

314. Despre boala Lev se poate afirma ca: (1387)
   A: Reprezinta una din cele mai comune cauze de BAV cronic izolat la adulti
   B: Este o afectiune sclerodegenerativa a tesutului de conducere cardiac
   C: Se caracterizeaza prin calcificarea si sclerozarea scheletului fibros cardiac
   D: Produce BAV asociat cu bloc de ramura
   E: Nu afecteaza valvele mitrala si aortica

Raspunsuri tema 10

1. E;

2. C;

3. C;

4. B;

5. E;

6. D;

7. D;

8. C;

9. E;

10. B;

11. B;

13. C;

14. C;

15. E;

16. A;

17. A;

18. E;

19. D;

20. A;

21. B;

22. D;

23. D;

24. D;

25. A;

26. E;

27. E;

28. B;

29. B;

30. E;

31. A;

32. C;

33. B;

34. C;

35. B;

36. B;

37. C;

38. D;

39. C;

40. B;

41. C;

42. D;

43. B;

44. C;

45. A;

46. B;

47. A;

48. B;

49. A;

50. D;

51. D;

53. D;

54. B;

56. C;

57. C;

58. B;

59. E;

60. C;

61. D;

62. E;

63. E;

71. B;

72. C;

73. D;

74. D;

75. B;

76. C;

77. E;

78. E;

79. C;

80. ABE;

81. ABD;

82. ABE;

83. ACD;

84. BCE;

85. ACDE;

86. ABDE;

87. ACDE;

88. ABDE;

89. ABC;

90. ABCD;

91. BDE;

92. ABC;

93. DE;

94. BD;

95. ACE;

96. BDE;

97. ACDE;

98. ABD;

99. ABCE;

100. BC;

101. BC;

102. AE;

103. ACDE;

104. AE;

105. BCD;

106. ABDE;

107. AC;

108. ABD;

109. ABDE;

110. AB;

111. ABC;

112. ACDE;

113. ABCD;

114. BC;

115. -;

116. ACE;

117. CD;

118. ABCD;

119. AE;

120. AB;

121. ABD;

122. BCDE;

123. ABDE;

124. ABCD;

125. ABE;

126. BDE;

127. BD;

128. ADE;

129. BCE;

130. BCDE;

131. ABD;

132. CE;

133. CD;

134. AE;

135. DE;

136. AD;

137. BD;

138. ABC;

139. CD;

140. BE;

141. ABD;

142. BCE;

143. ABE;

144. AB;

145. ABCD;

146. AB;

147. ABCD;

148. ABC;

149. ABC;

150. ABCD;

152. ACE;

153. DE;

154. BD;

155. ABCE;

156. CE;

157. ABDE;

158. BCD;

159. AC;

160. BE;

161. ADE;

162. AC;

163. ACE;

164. BCD;

165. AD;

166. CD;

167. BD;

168. BC;

169. BCE;

170. ADE;

171. BCE;

172. ACD;

173. ABC;

174. BCE;

175. AC;

176. ABDE;

177. BCE;

178. CE;

179. ABDE;

180. AB;

181. ABCE;

182. AB;

183. ABE;

184. ABCE;

185. BCE;

186. BD;

187. ACE;

188. ACD;

189. BD;

190. BCE;

191. ABE;

192. ABD;

193. ABCE;

194. ABCD;

195. AD;

196. ABCD;

197. ABDE;

198. ABC;

199. ABC;

200. ABCE;

201. ABE;

202. ACD;

203. ABE;

204. ABC;

205. ADE;

206. ABC;

207. BC;

208. ABD;

209.. ABC;

210. ABCD;

211. AB;

212. AE;

213. BC;

214. CD;

215. ABC;

216. ABD;

217. ABE;

218. ABCE;

219. ABC;

220. DE;

221. ACE;

222. ACD;

223. ABC;

224. AB;

225. CE;

226. ABD;

227. AB;

228. AB;

229. AB;

230. ADE;

231. ACE;

232. BCE;

233. BCD;

234. BCE;

235. BCD;

236. ACD;

237. ABE;

238. ABC;

239. BD;

240. AD;

241. CD;

242. ADE;

243. AD;

244. BC;

245. BC;

246. ABE;

247. ACDE;

248. ACDE;

249. BCE;

250. BC;

251. BCD;

252. AE;

253. ACD;

254. AE;

255. AD;

256. CD;

257. ABD;

258. BC;

259. AB;

260. AC;

262. CD;

270. BD;

271. BDE;

272. BCE;

273. ABE;

274. BCDE;

275. CE;

276. AB;

277. CD;

278. AB;

279. BE;

283. BCDE;

287. BCDE;

288. BCDE;

289. AB;

290. BCDE;

291. ABCD;

292. BCD;

293. ACE;

294. CE;

295. ABD;

296. ABDE;

297. AE;

298. ABD;

299. CE;

300. CE;

301. DE;

302. AD;

303. ABC;

304. ACD;

305. ABCE;

306. ABDE;

307. ABC;

308. CD;

309. BCE;

310. ABCD;

311. BE;

312. BCDE;

313. BCDE;

314. ACD;