CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
2,3 kilograme de substante toxice absorbim in fiecare an din produsele
cosmetice. Tocmai din acele cosmeticale care ne promit frumusetea.
Femeile absorb anual 2,3 kilograme de substante toxice din produsele
cosmetice pe care le folosesc zilnic, arata un studiu britanic publicat in
revista In-Cosmetics. Mult, putin. Ramane de vazut!
Daca tinem cont de cantitatea de sampon, sapun, gel de
dus, creme antirid, creme hidratante, produse pentru machiaj folosite
intr-un an, acest studiu ar trebui sa sune alarma. Mai mult decat atat!
Daca mai adaugam si faptul ca, din cele 10.000-11.000
de ingrediente folosite in produsele de ingrijire corporala, doar 10%-11%
sunt evaluate ca fiind sigure pentru sanatate, atunci e posibil
sa intram in contact cu si mai multe substante toxice decat
spune studiul britanic. Afectate sunt nu numai femeile, ci si
barbatii, pentru ca si produsele destinate lor - pasta
de ras, after-shave, sampon etc. - au aceleasi ingrediente periculoase.
Aceste substante pot provoca iritatii cutanate, imbatranirea
prematura a pielii si chiar cancer.
Solventii din unele sapunuri, sampoane, geluri de dus
distrug bariera protectoare a pielii, degreseaza puternic pielea si
favorizeaza patrunderea substantelor toxice. Odata
patrunse in piele, acestea ajung in microcapilarele sangvine, in vasele
limfatice si apoi in torentul sangvin, care le raspandeste peste
tot - in creier, ficat, rinichi, muschi, grasime. Pentru a evita
toate aceste probleme, regula de aur este citirea etichetei. Numai ca o
eticheta pe care scrie ftalati, etanolamine, formaldehida,
alcool izopropilic, lauril sulfat de sodiu nu ne spune prea multe. Prof. dr
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare,
ne ajuta sa descifram etichetele.
Intr-un clasament al substantelor periculoase conduc detasat parabenii,
conservanti folositi la fabricarea produselor de ingrijire a pielii
si parului (sapunuri, sampoane, deodorante, dar si
lotiuni pentru bebelusi). Parabenii impiedica dezvoltarea
bacteriilor, dar in acelasi timp aceste substante mimeaza
efectele estrogenului (hormon sexual feminin), care contribuie la dezvoltarea
tumorilor canceroase.
Efect asemanator estrogenului are si aluminiul care
intra in compozitia deodorantelor si antiperspirantelor. Sarurile
de aluminiu si zirconiu din compozitia deodorantelor
blocheaza glandele sudoripare si reduc pentru cateva ore cantitatea
de transpiratie de la nivelul pielii. Totusi, din cauza aluminiului
care se absoarbe prin piele, deodorantele si antiperspirantele pot
contribui la aparitia tumorilor mamare. Ca frecventa, aluminiul
reprezinta al treilea element intalnit in mediul inconjurator. Este
dificil sa izolam toate sursele de aluminiu si sa
cuantificam care este aportul zilnic al acestui element. Agentia
americana de control al medicamentelor (FDA - Food and Drug
Administration) a aratat la un moment dat ca din alimente luam aproximativ
15 mg de aluminiu zilnic. Cantitatea de aluminiu pe care o luam din
alimente este mult mai mare decat cea care se absoarbe prin piele din cauza
deodorantelor. "Daca totusi vrem sa nu avem nici un fel de
probleme cu aluminiul, putem apela la deodorantele fara aluminiu
disponibile in farmacii", ne sfatuieste dr Virginia Chitu, medic
specialist dermatolog la Spitalul Colentina.
In lacurile de unghii, in fixativul si spuma de par, in unele parfumuri se gasesc ftalatii. Acestia afecteaza plamanii, pot produce malformatii daca in timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalati. Afectate de ftalati nu sunt numai femeile, ci si barbatii, fixativul si spuma de par fiind din ce in ce mai folosite si de sexul puternic. Ftalatii afecteaza celulele spermatice si pot provoca feminizarea barbatilor.
Sistemul hormonal al ambelor sexe este tulburat si de moscul
sintetic, o substanta care se regaseste in compozitia
parfumurilor, a sapunurilor sau cremelor.
Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atentia asupra etanolaminelor.
Sapunurile, sampoanele, gelurile de dus, spumantele de baie
contin aceste substante. "In contact cu nitritii care se
gasesc in apa, etanolaminele produc nitrozamine cancerigene.
Nitrozaminele trec usor de bariera reprezentata de piele si
afecteaza in special rinichii. Riscul este cu atat mai mare cu cat
etanolaminele sunt prezente si in produsele pentru copii. Aceste
substante sunt iritante pentru ochi, afecteaza foliculul pilos
si cauzeaza uscarea si caderea parului".
Fabricantii de produse cosmetice si de toaleta sustin
ca acestea sunt sigure si respecta normele Uniunii Europene.
Sa mai dam un exemplu, care ne pune si mai multe semne de
intrebare in legatura cu siguranta acestor produse. Formaldehida
este o substanta iritanta, cancerigena, folosita
in industria mobilei. La un moment dat, formaldehida a fost eliminata din
productia mobilei, insa se foloseste la scara larga
sub forma de conservant in cosmeticele pentru ingrijirea corpului, a
parului, in lacurile pentru unghii.
Si pentru ca este vara, iar cremele de protectie
solara sunt la mare cautare, trebuie sa avem grija
si aici ce cumparam. Unele creme contin padimate-O
sau PABA, o substanta care sub influenta ultravioletelor
poate forma nitrozamine, crescand riscul de cancer de piele.
Pielea copilului, in special a nou-nascutului si sugarului, este mai
subtire si mai fragila decat cea a adultului. Stratul
superficial al epidermei, cel mai important in rolul de bariera
protectoare, este mult mai fin la copil decat la adult. Asa se
explica de ce la cea mai mica agresiune apar urme pe pielea
copilului. Si tot fragilitatea pielii este motivul pentru care
substantele din compozitia produselor de ingrijire patrund mai
usor prin epiderma celor mici. "Copilul de varsta mica
prezinta o permeabilitate crescuta a pielii, existand pericolul unor
accidente toxice prin absorbtie transcutanata a unor substante
aplicate local", avertizeaza dr Adriana Diaconeasa, medic specialist
dermatolog la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Clinic de
Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu".
Cele mai periculoase substante care se pot regasi in
compozitia produselor de ingrijire pentru copii sunt acidul salicilic,
ureea, colorantii, conservantii in cantitate mare, acidul
boric (continut in pudrele de talc), uleiul de eucalipt, camforul,
fenolul, violetul de gentiana. In functie de durata
utilizarii si suprafata de piele pe care se aplica, aceste
substante le pot provoca micutilor reactii toxice sau
reactii iritativ-alergice, precizeaza medicul dermatolog Andriana
Diaconeasa. Reactiile alergice apar la 24-48 de ore de la aplicarea
produsului pe piele. In aparitia acestora este implicat sistemul imunitar
al copilului.
Organismul acestuia produce anticorpi la prima aplicare a produsului alergic,
iar la readministrare apar reactii din ce in ce mai rapide.
Iritatiile apar sub forma unor mici arsuri, ca reactii locale
imediate. Reactiile toxice (intoxicatiile) sunt provocate mai ales de
acidul salicilic, care se absoarbe in organism si poate determina complicatii
neurologice.
ULEI DE MASLINE. Pentru ingrijirea tenului, mainilor,
unghiilor si parului poate fi folosit un excelent produs natural:
uleiul de masline. Datorita vitaminelor A, E, polifenolilor, uleiul
de masline contribuie la regenerarea pielii, o mentine neteda,
suplineste lipsa de colagen si proteine. Prin continutul ridicat
de acizi grasi omega 3 si omega 9, uleiul asigura o hidratare
profunda, fiind recomandat in special persoanelor care au pielea
uscata fie din cauza consumului insuficient de lichide, fie din cauza
expunerilor prelungite la soare sau a carentelor vitaminice.
PARFUM. Daca vrem un parfum fara riscuri, putem
sa alegem unul cu uleiuri esentiale, dar fara alcool.
Deodorantele care contin alcool se usuca rapid dupa aplicare,
insa in acelasi timp, din cauza alcoolului pot determina
deshidratarea pielii. Parfumurile de calitate contin intre 15% si
30% uleiuri esentiale. Uleiul de patchouli este deosebit de valoros
pentru ingrijirea pielii, are proprietati emoliente, impiedicand deshidratarea.
Uleiul de ceai verde are proprietati antiseptice, iar uleiul de
nuca de cocos are proprietati hidratante.
CREME NATURALE. Cea mai buna alternativa la
cosmeticele cu ingrediente sintetice sunt produsele pregatite in
casa. Pentru ingrijirea mainilor ne putem face singure o crema din
suc proaspat de flori de galbenele amestecat cu unt - o parte suc la
zece parti unt. Crema obtinuta se pastreaza la
rece si se foloseste zilnic. Frunzele de lumanarica
zdrobite si aplicate pe mainile uscate catifeleaza si
confera elasticitate pielii, datorita proprietatilor
emoliente.
IRITATII. Lauril sulfatul de sodiu
intra in compozitia pastei de ras, a sapunurilor,
sampoanelor, spumei de baie, a pastei de dinti. Aceasta
substanta este responsabila de producerea spumei, efectele sale
asupra sanatatii insa nu sunt deloc de neglijat.
Sapunul, pasta de ras cu lauril sulfat de sodiu pot irita pielea, pot
produce urticarie, iar samponul poate determina caderea parului.
Uneori, pe etichete, lauril sulfatul de sodiu este ascuns sub denumirea de
substanta pseudo-naturala, prin formula "provine din nuca
de cocos". Interactionand cu nitratii din apa de la robinet, lauril
sulfatul de sodiu poate produce nitrozamine, recunoscute ca substante cancerigene.
INGRIJIRE. Pentru ingrijirea pielii copiilor, medicul
dermatolog Adriana Diaconescu recomanda numai produsele speciale.
Produsele pentru spalat pot fi folosite de la prima baita.
In aceasta categorie intra sapunurile, gelurile, spumele, sampoanele,
evident fara parfum, fara detergenti, fara
ingrediente iritante pentru ochi. Dupa baie se utilizeaza produse
emoliente/hidratante: creme, emulsii, uleiuri. Acestea protejeaza pielea
copiilor predispusi la dermatita atopica, uscaciune cutanata,
eczeme. In scop terapeutic, mai ales pentru zona fesiera, se folosesc
creme protectoare care previn aparitia dermatitei de scutece.
FOTOPROTECTOARE. Razele ultraviolete patrund in
straturile profunde ale pielii copiilor. Pentru a preveni efectele nedorite ale
acestora sunt obligatorii produsele fotoprotectoare pediatrice. Insa
acestea pot fi utilizate numai dupa varsta de 6-8 luni. Oricum, inaintea
acestei varste, sugarii nu trebuie expusi la soare. In cazul copiilor este
bine sa aplicam crema fotoprotectoare nu doar cand mergem la
plaja, ci ori de cate ori iesim la plimbare. Folosirea constanta
a cremelor fotoprotectoare pana la 18 ani scade riscul de cancer cutanat
cu 78%.
Cremele hidratante pot contine pana la 10% vaselina
sau parafina, un amestec de hidrocarburi aromatice din petrol, care
sunt cancerigene. Vaselina blocheaza eliminarea toxinelor din corp prin
piele, provoaca fotosensibilizare, acnee si imbatranirea precoce
a pielii. O alternativa la produsele cu vaselina este ceara de
albine, care formeaza un film protector la nivelul pielii, aparand-o
de agresiunea factorilor externi, arata dr biochim. Cristina Mateescu.
Ceara este inclusa in lotiuni si creme hidratante, in cremele de
protectie solara, in compozitia unor produse pentru epilat, a
fondurilor de ten fluide, a sapunurilor, rujurilor.
Stiati ca
Pentru baia copilului cu dermatita atopica este bine sa folosim
un sapun emolient bland, cu pH neutru.
Dermatita atopica este o afectiune cutanata inflamatorie,
cronica, ce debuteaza mai ales in primul an de viata.
Atopia este o hipersensibilitate familiala a pielii si mucoaselor la
diversi factori externi. Incidenta acestei boli este in
continua crestere, preponderent in tarile dezvoltate. In
tara noastra, 6,3% dintre copii sufera de dermatita
atopica, incidenta maxima fiind in jurul varstei de 12-13 ani.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1268
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved