CARNE IN UNTURA

CARNE IN UNTURA

Francezii ii spun confit (iar la dulceata confiture!) si o considera una din cele mai rafinate fripturi. Numai ca ei ingroapa in untura spre fragezire mai mult gasca si rata si mai putin porcul Bunicile noastre umpleau candva camara cu oale de carne de porc in "unsoare' si tare buna mai era, chiar si vara, refripta, cu un cartofior prajit si ceva zemi de usturoi,

carne de porc, dezosata . carnati de porc

untura

Se incinge destula untura intr-o cratita - circa 2 cm

Carnea se taie felii de aprox, 3 cm grosime, se pune la prajit (nesarata) pe fiecare parte, pana se rumeneste (daca nu ramane moale si mustoasa n-am facut nimic)

La fel se face cu carnatii

Se scot carnea si carnatii, se straturi intr-o oala smaltuita

Se toarna incet grasimea - ca sa curga numai ce-i limpede, iar firimiturile si alte cenusi sa ramana pe fundul cratitei - pana se acopera carnea cu 2-3 cm de lichid (ca sa nu se intareasca, unii incing  putin ulei si il amesteca cu untura - dar nu-i bine, ca uleiul rancezeste repede)

. Se mai pune oala pe plita, la foc mic, si se lasa sa bolboroseasca 10 minute

. Se gura oalei si se pune la pastrare

La 4-6 saptamani, se mai incinge o data oala, sa nu rancezeasca, ca paza buna ,,,

Fel greu, greu tare, ce-ati spune de un Cabernet Sauvignon de Minis, rosu-albastrui (ca doar vine de pe-un deal radioactiv) vechi de patru ani - varsta la care acest vin e in sfarsit implinit si legat, statornic si sigur de sine!
Dar, cu toata corpolenta lui matura si viguroasa, cu toata maretia lui aroganta, de vei dormi in camera cu un Cabernet Sauvignon de Minis, te vei trezi intr-un fin, racoros parfum de violete!

Sfantul Vasileeprima zi a anului, peste care parintii Bisericii crestine au suprapus Taierea imprejur cea dupa Trup a Domnului. Ca reprezentare mitica, Sfantul Vasile deschide generatia sfintilor tineri (Santoaderii, Sangiorzul). El insusi considerat un fecior holtei, imparat al iubirilor, care joaca si canta, sta calare pe poloboc si chefuieste.

De aceea, si oamenii trebuie, in ziua lui de celebrare sa petreaca si sa se veseleasca.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri')