PASCA

PASCA

Pasca e o tarta rituala facuta dintr-un aluat obisnuit de cozonac si umpluturi dulci diverse, pe baza de lactate.

Baza: 

* 500 g aluat de cozonac . 50 g unt pentru uns tava

* Se unge tava rotunda cu unt

* Se intinde aluatul in foaie de 1 degetel grosime, se taie cerc un pic rnai mare decat tava
. Se potriveste in tava

Cazaturile de aluat se alungesc snur si se lipesc ca un tiv de marginea tavii si a foii

Umplutura

I.. 1 borcan de smantana (600 ml)
*2 linguri faina

200 g zahar

* mirodenii: scortisoara, nucsoara

. miroase bune: zahar vanilat, coaja de lamaie

. Se freaca galbenusurile cu zahar si sare

Se bat albusurile spuma

Se adauga smantana, faina, zahar vanilat, coaja rasa de lamaie, mirodenii (l varf de cutit) si albusurile si se freaca bine

* Se toarna-n tava, pana sub margine, se presara stafide, se da la cuptor, la foc molcom, pana se coace aluatul (circa 1 jumatate de ora)

II . 500 g branza de vaci . 3 oua + 1 ou pentru uns

l pahar zahar . 2 linguri unt

2 linguri faina . 2 prafuri de sare

mirodenii: nucsoara, scortisoara  . 2 linguri stafide

miroase bune: zahar vanilat, coaja de lamaie

* Branza, untul si zaharul se freaca bine si-mpreuna

. Se adauga ouale, pe rand, sarea, apoi faina si laptele

. La sfarsit se pun in amestec miroase si mirodenii

*Se toarna in tava, pana la gura, se unge totul cu ou si se pune la copt

III. 5 litri lapte (pentru o branza zburata) * 3 linguri unt

1 pahar zahar . 2 linguri faina

4 albusuri . 100 g nuci pisate

miroase bune .mirodenii
1 praf sare

. Se face branza "zburata' (se pune laptele la fiert; cand e aproape de clocot se picura otet pana cand coaguleaza; branza rezultata se pune la scurs cam o ora intre doua funduri de lemn) se trece printr-o sita

. Se bat albusurile spuma

* Se freaca untul crema si se pune peste branza dulce impreuna cu zaharul, miroasele cele bune, faina si albusurile

* Se toarna umplutura in tava, se presara cu nuci si se da la cuptor

Cu aceeasi incarcatura spirituala si ritualica pe care o au ouale incondeiate (rosii, vopsite etc,), Pasca e o coptura ce se face si mananca sacramental numai de Pasti,

Pastele e un scenariu ritual de innoire anuala a Lumii deschis de Duminica Floriilor, inchis de Duminica Tomii si intersectat de noaptea invierii Mantuitorului lisus. Se incadreaza in modelul preistoric de renastere simbolica a timpului si spatiului prin jertfa divinitatii, substituita de o efigie (statuie, steag, masca, totem), un om (conducator, ostean, fecioara, prizonier), un animal (berbec, iap, miel, cal, taur), pasare sau oua de pasare, arbore, plante alimentare.

Moartea si renasterea, celebrate de precrestini la aceeasi data, au fost disociate de crestini care au fixat Nasterea Domnului la solstitiul de iarna (Craciunul), iar moartea la echinQctiul de primavara si in raport cu faza lunara (Pastele),

Adeptii noii religii au asimilat moartea, urmata numai la trei zile de invierea lui lisus, cu moartea si renasterea zeului detronat (Mithra - Craciun) motiv pentru care au insofit-o cu un scenariu ritual de innoire a timpului asemanator, in multe privinte, cu cel de la solstitiul de iarna al Craciunului,

Dupa trei zile de haos si intuneric in care omenirea a ramas fara protectie divina, urmeaza miracolul inviem Domnului din noaptea Pastelul si actele de purificare din Saptamana Luminata care readuc echilibrul si armonia. Asemanator celorlalte scenarii de innoire sezoniera sau anuala a timpului calendaristic (Anul Nou Civil, Anul Nou Agrar, Anul Nou Pastoral, Anul Nou Dacic si altele), la Pasti se f ac sacrificii violente (taiatul mielului si, in unele zone, a purcelului, spartul oualor), se prepara alimente rituale (pasca, colaci), se aprinde ritual lumina, se crede ca se deschid mormintele si cerurile, ca vorbesc animalele, ard comorile.

(dupa Ion Ghinoiu - "Obiceiuri populare de peste an')

Pasca moldoveneasca

. 400 g zahar tos, foarte vanilat  * 400 g branza de vaci
. 1 00 g unt * 1 00 ml smantana

*2 galbenusuri  .150 migdale macinate

. coaja de portocala rasa si zaharisita, stafide, dupa gust

De la Pastorel gatire (care iubit-a mult Basarabia):

Se freaca untul crema .

Se freaca branza crema

Se adauga pe rand la unt, galbenusurile, zaharul, smantana, branza,
* migdalele, coaja de portocala, stafidele, frecand cu devotament

Se leaga strans rezultatul intr-un servet curat, se pe un fund de lemn, inclinat, cu o greutate plata - 5-6 kg deasupra, sa-i scoata apa

Dupa opt - zece ore de stat la rece, se ofera ornamentata de biscuiti sau piscoturi

Nu putem numi-o reteta, larg ortodoxa, romaneasca, dar, daca ea e, de secole, pe toate mesele trans-vest- nistrene, pana la Carpati, putem s-o ignoram?

Cea mai insemnata coptura, pe care o mananca atat romanii din Bucovina cat si cei din Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca plural pasti, dim. pascuta plural pascute.

Pasca se face in cele mai multe parti din Bucovina numai din faina curata de grau ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte.de aceasta se plamadeste si, dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa ca sa dospeasca pana ce creste si da sa iasa din chiersinul sau covata in care s-a framantat, afara.

O seama de romance insa, si anume .cele mai .sjarmane, ,o Jac din faina de grau cernuta prin sita deasa si amestecata cu jaina de papusoi, cernuta asemenea prin sita deasa.

Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de grau e urmatoarea:

Cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an ,e Pastile, deci si coptura cea mai insemnata, ce se face pentru aceasta sarbatoare este pasca. Si fiindca aceasta coptura e cea mai insemnata, fara de care, cel putin in Bucovina, nici nu -ar veni cuiva a crede ca.su/it Pastile, de aceea trebuie ca sa se si faca numai din painea cea mai aleasa. Iar painea cea mai aleasa dupa credinta si spusa romanilor, este graul pentru ca el e cinstea mesei. De aceea se si face pasca mai ales din faina de grau.

Se mai face pasca, dupa cum am amintit ceva mai sus, din faina de grau amestecata cu faina de papusoi. Si asta numai din cauza ca, pe cand graul este cinstea mesei, pe atunci papusoiul e hrana casei.

Din altfel de faina insa nu se face nici chiar de catre cei mai sarmani si mai nevoiasi oameni.

Cea mai indatinata si mai raspandita forma care i se da pastei e cea rotunda, pentru ca se crede si se zice ca scutecele cu care a fost Domnul lisus Hristos infasat inca au fost rotunde, apoi in patru carnuri sau mai bine-zis patrunghiulare, pentru ca si mormantul in care a fost Domnul nostru lisus Hristos inmormantat inca a fost patrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult de un lat de deget, adica tocmai ca si azima ce-ofac romancele la diferite ocaziuni, cu acea deosebire numai ca, pe cand azima se face totdeauna din aluat nedospit, pe atunci pasca se facea numai din aluat bine dospit, in care se pune-sare si lapte dulce de vaca, apoi, dupa imprejurari, si capete pisate de cuisoare, scortisoara pisata si cateodata si sofran.

Atat pe de laturi sau margini, cat si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau impletituri, asemenea din aluat, simple sau impodobite la distante anumite cu niste stelute, si anume sucitura sau impletitura prima sau laturasa in forma rotunda sau patrata, dupa cum e si pasca, iara cele de la mijloc in forma de cruce, care insemneaza crucea pe care a fost Mantuitorul lumii rastignit,

Se fac insa si pasti simple, adica fara de impletituri si fara de cruce la mijloc, ci numai cu zimti pe margine. Acestea se numesc pasti cu zimti sau pasti simple, iar cele cu cruci se numesc pasti cu cruce sau pastile
Pastilor, singular pasca Pastilor. intre impletiturile sau suciturile acestea, adica intre zimti, sau
impletiturile marginase si intre cruce, se pune de regula branza de vaci, mai rar de oi, sarata si framantata cu galbenus de ou, unsa si netezita pe deasupra cu un felesteu sau penel, facut din pene de gaina, care se intinge in galbenus de ou, si impodobita cu stafide si cu bucatele mici de frunza verde de leustean.

Unele femei insa, pe langa ouale pe care le bat in branza, si pe langa stafide, mai pun inca in aceasta scortisoare si zahar. Femeile cele sarmane, care nu au branza, cumpara oleaca de malai maruntel sau pasat, il fierb in lapte dulce si cu acesta fac apoi pastile.
Pastile Pastilor, adica celea ce se infrumuseteaza cu o cruce diametrala impletita sau simpla, dupa cum e si cercul, sunt menite de regula sa se duca in ziua de Pasti la biserica, ca sa se sfinteasca; cele simple ca sa le manance familiantii, iar cele micute, numite pascute, se fac anume spre bucuria copiilor, unde sunt de acestia, sau spre a se da saracilor, care stau si cersesc la usa sau poarta bisericii.

Gaocile ouaior, care s-au intrebuintat la facerea pastilor, nicicand nu se ard, nici nu se arunca in fiece loc, ci ele se strang toate cu cea mai mare bagare de seama intr-un vas anumit, iara dupa ce s-a facut acuma pasca se duc si se arunca toate pe o apa curgatoare, anume ca peste vara sa nu apuce uliul gainile si puii acestora, insa mai cu seama ca sa se duca pana in tara rocmanilor sau blajinilor si sa le dea acestora de stire ca au sosit Pastile si sa le serbeze si ei.

Asemenea si faina de papusoi, ce se presura pe lopata cu care se baga pastile in cuptor ca sa se coaca si care impiedica lipirea pastilor de lopata, dupa ce s-au copt pastile, nu se sterge de pasti si se arunca in orisice loc, ci se rade frumusel si strangandu-se toata se presura pre rasadul de curechi, anume ca sa nu-l manance pre acesta puricii.

O seama de romance fac pasca in Joia mare, insa cele mai multe o fac in Sambata Pastilor, si asta din cauza ca peste sarbatorile Pastilor sa nu se strice, caci fiind facuta cu branza si cu oua si stand mai mult timp si mai ales la caldura, mucezeste si se strica.

Aici merita a fi amintit si aceea ca o seama de romance fac pasca nu numai de Pasti ci si de San-Georgiu, de inaltare sau Ispas si de Duminica mare sau Rusalii, Dupa Duminica mare insa si pana la Pastile viitoare nu se mai face,

(S.FI. Marian- "Sarbatorile la romani')