CALIREA SI BENEFICIILE EI ASUPRA ORGANISMULUI

1. Definitia calirii organismului

2. Principiile calirii organismului

3. Proceduri de calire

1. Definitia calirii organismului

Calirea este metoda prin care se realizeaza marirea rezistentei generale a organismului fata de variatiile bruste ale mediului extern fata de imbolnaviri. Pentru calirea organismlui se folosesc factorii naturali: aerul, apa si radiatiile solare, aplicate dupa anumite principii si reguli

Calirea organismului este absolut necesara in cazul sportivilor, deoarece activitatea acestora se desfasoara de multe ori in conditii de mediu nefavorabile - frig, ploaie, vant, soare puternic - care in cazul care organismul sportivilor nu are capacitatea necesara a unei bune adaptari la aceste conditii, nu poate rezista solicitarilor, rezultatele din concursuri sunt slabe, existand chiar pericolul unor imbolnaviri sau accidente. Prin calire, organismul se deprinde sa reactioneze in mod adecvat la conditiile externe variabile, fara sa aiba loc tulburari ale celor mai apropiate functii. Calirea mareste capacitatea de munca a organismului, lucru deosebit de important pentru activitatea sportiva, deoarece activitatea musculara se desfasoara chiar si in conditii nefavorabile de mediu. In legatura cu calirea, se deosebesc doua actiuni: masurile de calire si gradul de calire.

Masurile de calire reprezinta folosirea factorilor naturali intr-un anumit fel, pentru ca temperatura, umiditatea, miscarea aerului, radiatiile solare, apa, ca factori pentru stimularea organismului care sa-i imbunatateasca actiunea de adapatare la conditiile variabile ale mediului, solicitand in special functia de termoreglare.

Gradul de calire este starea in care ajunge organismul dupa aplicarea masurilor de calire, este deci gradul de antrenament, in special al sistemului de termoreglare, de a reactiona prompt si adecvat la factorii meteorologici de intensitate, durata si frecventa, variabila mai ales la variatiile bruste ale acestori factori de mediu extern .

2. Principiile calirii organismului

Calirea corpului trebuie sa se efectueze tinandu-se cont de anumite principii, care se aseamana cu cele ale antrenamentului sportiv, deoarece calirea este considerata un antrenament al sistemului termoreglator.

Principiile calirii sunt:

- gradatia;

- continuitatea;

- variatia intensitatii;

- diversitatea mijloacelor de calire;

- individualizarea mijloacelor de calire;

A. Gradatia

Aceasta se realizeaza prin folosirea gradata a factorilor de mediu, atat ca intensitate, cat si ca durata de expunere. Calirea se incepe de obicei in sezonul cald, in conditii de solicitare mai putin intensa a organismului din partea factorilor de mediu extern. In acelasi timp cu cresterea treptata a intensitatii factorilor de calire, creste treptat si durata de expunere (se incepe cu cateva minute). Daca intensitatea unui excitant nu se mareste progresiv, el devine insuficient pentru a mari gradul de calire. In schimb, expunerea abuziva ca durata de la inceput are efecte negative.

B. Continuitatea

Corpul trebuie calit sistematic, continuu, incepand din copilarie, in fiecare zi si pana la varsta inaintata. Expunerea sistematica duce la formarea reflexelor conditionate de adaptare, cu efecte favorabile sau chiar a unor modificari morfologice adaptive. Intreruperea calirii pe o perioada mai mare de timp duce la reducerea gradului de calire prin stingerea reflexelor conditionate care scad gradul de antrenament al sistemului termoreglator. Reluarea calirii trebuie facuta gradat.

C. Variatia intensitatii

Dupa ce s-a realizat un oarecare grad de calire, organismul trebuie obisnuit cu influenta unor excitanti de intensitate variabila si cu o durata de timp diferita, fie printr-un timp mai indelungat de expunere la factorii de calire, fie printr-un timp mai scurt, dar repetat, in conditii variate de mediu;de exemplu expunerea alternativa la cald si rece. Corespondentul acestui principiu in cadrul antrenamentului sportiv este principiul alternarii eforturilor.

D. Variabilitatea mijloacelor de calire

Pentru a se realiza un grad ridicat de calire trebuie sa se foloseasca factori mai diversi si mijloace cat mai variate. De exemplu, bai de aer, de apa si de soare in acelasi timp; proceduri cu apa, expunere la aer cald si rece, uscat si umed, vant si ploaie, combinatii de astfel de factori simultan cu practicarea exercitiilor fizice si sportului in aer liber, conditii meteorologice variate. Gimnastica de dimineata in aer liber, urmata de proceduri de calire prin apa, practicarea turismului, a inotului in aer liber, a schiului, a jocurilor sportive in aer liber etc ofera un grad ridicat de calire, prin combinarea unor factori diversi de mediu. Acestui principiu ii corespunde in antrenamentul sportiv principiul multilateralitatii.

E. Individualizarea mijloacelor de calire

La fel ca in antrenamentul sportiv, unde pentru obtinerea unor rezultate bune, efortul este individual la fel si in procesul de calire, mijloacele trebuie individualizate in functie de particularitatile subiectului: tip de sistem nervos, varsta, sex, stare de sanatate etc. Nu toti oamenii suporta la fel actiunea soarelui, a apei sau a aerului rece. Acest lucru depinde de particularitatile individuale si de pregatire prealabila a organismului.

3. Proceduri de calire

3.1. Calirea organismului cu ajutorul soarelui

Pentru calirea cu ajutorul soarelui trebuie folosite zilele senine si orele la care soarele se gaseste la o inaltime care face cu orizontala un unghi de 30. Sub aceasta inaltime baile de soare sunt inutile din punct de vedere al radiatiilor ultraviolete, cele mai importante in procesul de calire.

In practicarea calirii cu ajutorul razelor solare trebuie respectate o serie de reguli igienice, pentru a se obtine cele mai bune rezultate. Aceste reguli sunt urmatoarele:

- baia de soare trebuie sa fie totala, directa, progresiva si continua;

- pozitia cea mai indicata este culcat, pentru ca razele solare sa cada sub un unghi cat mai aproape de 90 si cu picioarele orientate spre soare;

-durata baii de soare creste gradat de la cateva minute pe fiecare parte a corpului la 1-2 ore sau chiar mai mult;

- in timpul baii de soare capul si ochii trebuie protejati;

- cel mai indicat timp orar de expunere este intre ora 8 si 11 dimineata, cand razele soarelui cad sub un unghi de 30 si aerul este mai curat si cu o temperatura nu prea ridicata. Nu este indicata baia de soare inainte de ora 8, deoarece razele ultraviolete se gasesc in cantitate mica si nici dupa ora 11, pentru ca, desi cantitatea de raze ultraviolete este mai mare la amiaza, efectul favorabil este contracarat de producerea arsurilor de catre razele infrarosii, care au intensitate mare.

- Baia de soare se face dupa un dejun usor si se termina cu cel putin o ora inainte de masa. Dupa masa de pranz baia de soare se poate incepe dupa un interval de trei ore.

- La inceputul calirii cu ajutorul soarelui se face o singura baie pe zi. Apoi se ajunge la doua bai, cu o pauza de cel putin patru ore intre ele.

- Dupa terminarea baii de soare este indicata o odihna de 10-12 minute la umbra, dupa care urmeaza dusul sau inotul.

3.2. Calirea organismului cu ajutorul aerului 

Aerul actioneaza favorabil asupra organismului uman prin intensificarea metabolismului, intarirea sistemului nervos si imbunatatirea activitatii aparatului cardiovascular. De asemenea, aerul solicita intr-o mare masura sistemul termoreglator al organismului.

Gradul de actiune a aerului depinde de: temperatura, umiditate, viteza de deplasare, puritate.

Pentru ca baile de aer sa se faca corect si pentru a avea efectul scontat in calirea organismului, este necesar sa se respecte anumite reguli:

- inainte de inceperea baii de aer este indicata o incalzire prealabila printr-o serie de miscari, fara insa a ajunge la transpiratie;

- durata de expunere este la inceput de 20-30 minute ajungandu-se treptat la 3-4 ore intr-o zi.

- la aparitia senzatiei de frig, insotita de "zbarlirea" parului, baia de aer se intrerupe si se iau masuri de incalzire a corpului prin efectuarea de miscari energice cu membrele, automasaj, trecerea la solare si imbracare;

- intre baia de aer si masa trebuie sa se lase un spatiu de o ora si jumatate cel putin;

- baia de aer nu se face dupa eforturile fizice mari, mai inante ca organismul sa fi revenit la normal;

- baia de aer se termina cu un masaj sau automasaj si cu folosirea unor procedee de calire cu apa.

3.3. Calirea organismului cu ajutorul apei

Comparativ cu aerul, apa are o actiune mult mai puternica asupra termoreglarii, deoarece, la aceeasi temperatura ea are o conductibilitate termica de aproximativ trei ori mai mare. Procedurile de calire cu apa produc modificari evidente ale aparatului cardiovascular, ale aparatului respirator, ale metabolismului si ale sistemului termoreglator.

Procedurile de calire cu apa cele mai des folosite sunt: frictionarea cu prosopul umed, turnarea apei pe corp, dusul si scaldatul[2].

A. Frictionarea cu prosopul aspru si umed - se recomanda a fi facuta dimineata, dupa efectuarea programului de gimnastica. Se incepe cu udarea prosopului intr-o apa cu o temperatura de 24-25C; la 2-3 zile temperatura apei se scade cu un grad, pana se ajunge la temperatura camerei (aceasta se realizeaza dupa o luna de zile).

B. Stropirea sau turnarea apei pe corp - la inceput se foloseste apa cu o temperatura de 30-35C, care se scade treptat pana la temperatura de 12-15C. Durata acestui procedeu este de 1-2 minute.

C. Dusul - este un mijloc superior de calire cu apa, deoarece actiunea lui fiziologica se bazeaza pe de o parte pe excitatiile termice, iar pe de alta parte pe actiunea mecanica datorata jetului de apa care cade pe piele. Se incepe cu o temperatura a apei de 30-33C si se scade treptat pana la 25C, 20C si chiar mai mult. Dusul rece nu se practica imediat dupa o activitate fizica intensa, ci numai dupa revenirea organismului la normal. Pielea trebuie sa fie calda, dar netranspirata. Dupa dus este indicat a se folosi masajul sau automasajul. Durata dusului este de 1-3 minute.

D. Scaldatul - se poate realiza in apa raurilor, lacurilor sau in apa marii. El are cel mai mare efect de calire. Contactul cu apa se realizeaza dintr-o data pe toata suprafata corpului, combina calirea cu ajutorul apei cu ceilalti factori de calire. Un rol important il are presiunea apei si miscarile executate de apa.

In timpul folosirii procedurii de calire prin scaldat se recomanda respectarea urmatoarelor reguli:

- scaldatul nu se incepe intr-o apa cu o temperatura sub 18-20C;

- in timpul baii se va alege un loc ferit de vant, cu tarm nisipos in panta lina, putin adanca;

- baia se va face dupa 2-2,5 ore de la luarea mesei;

- nu se intra in apa incalzit si transpirat;

- in primele zile durata baii va fi de 3-5 minute, dupa care timpul creste treptat;

- nu se intra in apa repede; se fac 2-3 scufundari si apoi miscari energice, eventual inot;

- nu este indicat a se sta in apa pana apar frisoanele; in momentul in care apare senzatia de frig se va iesi din apa, se va sterge bine corpul si se vor face miscari de incalzire.

Intrebari curs XIII - CALIREA SI BENEFICIILE EI ASUPRA ORGANISMULUI

1. Enumerati principiile calirii organismului:

a) -

b) -

c) -

d) diversitatea mijloacelor de calire;

e) -

2. Proceduri de calire:

a) calirea organismului cu ajutorul soarelui;

b) calirea organismului cu ajutorul aerului;

c) -

3. Baia de soare trebuie sa fie:

a)-

b) -

c) -

d) -

4. Cel mai indicat timp orar de expunere este intre orele:

a) - 11-15

b) - 8-11

c) - 10-12

5. Procedurile de calire cu apa cele mai des folosite sunt:

a) -

b) -

c) -

d) -

6. Enumerati 3 reguli ale procedurii de calire prin scaldat:

a) -

b) -

c) -

Raspunsuri curs   XIII CALIREA SI BENEFICIILE EI ASUPRA ORGANISMULUI

1. a) - gradatia;

b) - continuitatea;

c) - variatia intensitatii;

e) - individualizarea mijloacelor de calire;

2. c) - calirea organismului cu ajutorul apei

3. a) - totala,

b) - directa,

c) - progresiva si

d) - continua

4. b) - 8-11

5. a) - frictionarea cu prosopul umed,

b) - turnarea apei pe corp,

c) - dusul,

d) - scaldatul.

6. a) -- scaldatul nu se incepe intr-o apa cu o temperatura sub 18-20C;

b) -- baia se va face dupa 2-2,5 ore de la luarea mesei;

c) - - nu se intra in apa repede; se fac 2-3 scufundari si apoi miscari energice, eventual inot;