FORME DE PRACTICARE ALE FITNESS-ULUI

FORME DE PRACTICARE ALE FITNESS-ULUI

STEP AEROBIC = Reprezintǎ un stil de gimnasticǎ aerobicǎ bazat pe

folosirea unui "step"-er, un postament care imitǎ o treaptǎ de scarǎ, bancǎ de gimnasticǎ, capac de ladǎ de gimnasticǎ. Structurile de exercitii se executǎ langǎ, pe si peste "step"-er, specifice fiind exrcitiile care imitǎ urcatul si coboratul scǎrilor.

Efortul fiind de mare intensitate acest tip de activitate nu este recomandat persoanelor cu probleme cardiace, respiratorii si articulare grave.

Step aerobicul este una dintre formele cele mai populare de practicare ale fitness-ului. In cazul practicǎrii step aerobicului varietatea infinitǎ a exercitiilor si a combinatiilor creazǎ caracterul de atractivitate pe care se bazeazǎ aceastǎ popularitate. In acelasi timp, posibilitatea de improvizare a unor noi pasi si a unor noi combinatii, bazate pe creativitatea si imaginatia fiintei umane, duce la dezvoltarea permanentǎ a acestei forme de practicare a fitness-ului. Step aerobicul este asemǎnǎtor cu stilul dans aerobic, difernta fiind reprezentatǎ de lucrul cu "step"-erul (banca de gimnasticǎ, capacul de ladǎ de gimnasticǎ) - inǎltimea fiind variabilǎ, intre 20 si 40 cm

Structura exercitiilor se bazeazǎ pe combinatii ce prezinta urcǎri pe "step" (bancǎ de gimnasticǎ), intoarceri, piruete, diverse tipuri de sarituri, combinate cu miscǎri segmentare ale bratelor, trunchiului, sau combinat, fiind finalizate cu structuri avand intensitate mare si foarte mare. Aceste structuri si combinatii creazǎ specificitatea step aerobicului, si anume diversitate, dar mai ales accesibilitate. Studiile efectuate asupra efectului practicǎrii step aerobicului constatǎ o scǎdere a masei grase (adipoase) cu 30% mai mare decat prin practicarea altor forme ale fitness-ului (este o afirmatie care solicitǎ studiu aprofundat).

STEP BASE = Reprezintǎ structurile de exercitii adresate incepǎtorilor.

In cadrul acestui program se modificǎ, treptat, inǎltimea "step"-erului si se invatǎ miscǎrile de bazǎ din step aerobic. De mentionat cǎ in acestǎ etapǎ intensitatea exercitiilor va fi micǎ, cel mult medie.

STEP DREAMS = Presupune invǎtarea pasilor de bazǎ. Reprezintǎ

punctul de pornire in asimilarea structurilor de exercitii, a cǎror complexitate, din punct de vedere al coregrafiei, va creste ulterior, treptat si permanent.

STEP TONE = Acestǎ formǎ a step aerobicului presupune executerea de

structuri de exercitii cu o intensitate mare, fiind destinatǎ efortulrilor de rezistentǎ (cardio), precum si dezvoltǎrii fortei, puterii musculare si a mobilitǎtii articulare (prin elasticizarea grupelor musculare).

STEP POWER = Reprezintǎ efectuarea structurilor de exercitii de mare si

maximǎ intensitate. Coregrafia structurilor de exercitii este axatǎ pe executii in tempo maxim - tip "power". Deasemeni, in cadrul acestor structuri se poate introduce si lucrul cu greutǎti (gantere), intensitatea executiei fiind amplificatǎ corespunzǎtor cu incǎrcǎtura suplimentarǎ.

Structura generalǎ a lucrului cu "step"-erul contine cele trei pǎrti esentiale ale oricǎrei activitǎti cu caracter fizic efectuat pe principiile antrenamentului :

activitatea incepe cu partea de incǎlzire, avand o intensitate medie a efortului si o durata de 5-10 minute,

continuǎ cu partea fundamentalǎ - antrenamentul propriu-zis. In aceastǎ parte creste intensitatea efortului prin cele doua componente -cresterea tempoului de executie si a complexitǎtii coregrafiei; toti pasii de aerobic executati sunt adaptati si/sau modificati functie de elementul de baza al coregrafiei - pǎsirea pe si de pe step.

In patea de incheiere, se pot efectua exercitii de tonifiere diferitelor grupe musculare. Incheierea contine exercitii de intindere si de respiratie.

Fig. nr. 3 - step aerobic

TAE BO = Reprezintǎ sistemul revolutionar de fitness, numǎrul unu in

America, creatorul acestei forme de practicare a fitness-ului fiind Billy Banks.

Billy Banks a devenit in 1975 primul Campion Atletic Amator al Americii, titlu pe care l-a castigat apoi de cinci ori, obtinand nivelul sapte la centura neagrǎ in Tae Kwon Do si centuri negre in 5 alte stiluri de artǎ martiala. A fost de sapte ori campion mondial la karate si a antrenat echipa de karate a SUA, obtinand 36 de medalii de aur in competitii internationale. Banks a inventat Tae Bo in anul 1989 cand a avut ideea de a face miscǎri in stil Tae Kwan Do pe ritmul muzicii. A predat primele cursuri in garajul locuintei sale din Los Angeles. De atunci, metoda sa s-a raspandit peste tot in lume, dar Banks incǎ mai predǎ patru cursuri pe zi. Antreneazǎ sezonier trupele militare ale SUA aflate in deplaǎari in Irak, Bosnia, Kosovo, Sarajevo, Grecia, Africa, Germania si Italia.

Prin prezentarea acestui scurt istoric, putem realiza mǎsura de influentare a personalitǎtilor puternice in rǎspandirea conceptiilor, ideilor, in crearea de modele care devin universale.

TAE BO nu este o formǎ a artelor martiale, scopul exercitiilor nefiind de autoapǎrare. Presupune o combinatie intre structurile de exercitii de tip aerobic, balet, karate, Tae Kwan Do, box, dans hip-hop si antrenament cu greutati, desfǎsurat pe fond muzical, de fapt, pe ritmul impus de muzicǎ.

Denumirea este, de fapt, o abreviere care inseamnǎ "Total Awareness Excellent Body Obedience".

Exercitiile sunt structurate pe combinatii de sut-lovire cu pumnul, sǎrituri lovituri inalte de picior, avand un grad mai mare de dificultate, prin prisma intensitǎtii si a complexitǎtii fiind solicitante pentru organism.

Din alt punct de vedere Tae Bo inseamnǎ si dezvoltare spiritualǎ, eliberarea stress-ului si a energiei negative.

Acceptiunea generalǎ este cǎ in timpul unui antrenament de Tae Bo se consumǎ aproximativ 500 - 800 de calorii, comparativ cu 300 - 400 calorii necesare unui antrenament clasic de aerobic.

Fig. nr. 4 - Tae Bo

BOX AEROBIC = Este o formǎ de practicare a fitness-ului, bazatǎ pe

structuri de exercitii ce imitǎ loviturile din box, jocul de picioare specific acestui sport, comdinat cu structuri de tip aerobic si sǎrituri, bineinteles pe fundalul acompaniamentului muzical.

Accentul se pune pe conditionare fizicǎ a organismului specific efortului aerob, intensitatea crescand panǎ la limita maximalǎ, spre efortul anaerob.

Pentru cei pretentiosi aceastǎ formǎ de exercitii poate beneficia de echipament specific :

Fig. nr. 5 - Echipament box aerobic

		Sacul de box (sac original si baza mobila), manusile si benzile pentru maini sunt componente indispensabile.
	Manusile si benzile pentru incheieturi sunt componente esentiale proiectate special pentru utilizarea cu Fit-Box.		Mansete pentru evitarea accidentarii prin lovitura.

Fig. nr. 6 - Box aerobic

DANS AEROBIC = Reprezintǎ o varietate a exercitiilor de tip aerobic

fiind o formǎ elegantǎ de practicare a fitness-ului. Presupune executarea de structuri coregrafice stilizate ale miscǎrilor de dans. Coregrafia are la bazǎ diferite stiluri de dans, cum ar fi : latino, disco, jazz, folk (dans popular),etc.

Latino - Latin Dance - solicitǎ un grad ridicat de intensitate, fiind

recomandat celor initiati. Coreografia este latino-americanǎ complexǎ, combinatǎ cu elemente de aerobicǎ.

Folk dance - Dans popular. Foloseste dansurile diverselor stiluri populare

(flamenko, dansurile rusesti, etc.), si dezvoltǎ finetea simtului ritmic, coordonarea miscǎrilor, evidentiind temperamentul, personalitatea si maiestria artistica a celor ce practicǎ aceastǎ formǎ de dans aerobic. Acest gen de dans nu este un simplu dans, este un stil creat de-a lungul secolelor, care in etapa actualǎ isi recucereste popularitatea, frumusetea si faima mondiala.

Oriental - Aceste structuri profitǎ de specificitatea acestui tip de dans,

evidentiind gratia si plastica dansului oriental.

Disco dance - Sunt structurile care indeamnǎ la creativitate, libertate in

miscare, neexistǎnd nici un fel de ingrǎdire prin coregrafie impusǎ, sunetul, ritmul si tempoul muzicii fiind cele care indeamnǎ la executia diferitelor miscǎri. Reprezintǎ dansul liber.

Body-Ballet - Baletul, sau dansul clasic - este unul dintre cele mai

populare si mai renumite genuri de dans in diferite regiuni ale globului. Insusirea exercitiilor efectuate in scoala de balet pentru antrenarea tuturor grupelor de muschi si prelucrarea mobilitǎtii articulare au ca rezultat modelarea corpului si a tinutei, miscarea frumoasǎ si gratioasǎ. Exercitiile specifice includ asa numita "gimnasticǎ de parter si de banc (barǎ de perete).

Fig. nr. 7 - dans aerobic

STRETCHING = Acestei denumiri ii corespund mai multe metode care

sunt axate pe dezvoltarea mobilitǎtii articulare, a elastictǎtii musculare si a capacitǎtii de relaxare muscularǎ.

Intinderea musculaturii este o procupare a oamenilor din cele mai vechi timpuri. Statui mai vechi de 2000 de ani din India, Thailanda, reprezintǎ personaje umane in diferite pozitii de intindere, extensie. Yoga practicatǎ in India prezintǎ diferite faze care stau la baza metodei stretching. Gimnastica medicalǎ din vechile scrieri chinezesti si indiene presupne anumite structuri de exrcitii fizice cu caracter de intindere.

Metoda "stretching" are la bazǎ studii aprofundate si indelungate efectuate de cercetǎtori neurofiziologi, antrenori de gimnasticǎ, etc. Rezultatele acestor studii au fost sintetizate de Sven A. Slveborn (1988) intr-o metodǎ stiintificǎ nouǎ care permite dezvoltarea mobilitǎtii articulare intr-un mod simplu si eficient.

Acelasi autor afirmǎ cǎ "pentru a mentine un organism in formǎ trebuie sǎ se acorde atentie tuturor celor trei factori, considerati a fi esentiali : fortǎ, conditie fizicǎ si mobilitate" (fig. nr. 8). - (aspectele teoretice si de conceptie pot fi supusi unor dezbateri terminologice actuale).

Fig. nr. 8 - Factorii care stau la baza unui organism in formǎ (Slverborn S.A., 1988).

Fortǎ

Mobilitate, intindere Conditie fizicǎ

Metoda "stretching" se vrea a inlocui metodele de dezvoltare a mobilitǎtii articulare prin metoda activǎ (balansǎri, arcuiri), precum si prin cea pasivǎ, dacǎ aceasta presupune folosirea fortei externe in exces.

Structura acestei metode de "stretching" este :

CONTRACTIE - Contractia de tip izometric a muschiului sau grupei musculare timp de 10 - 30 secunde.

RELAXARE - Durata relaxǎrii nu trebuie sǎ depǎseascǎ 2 - 3 secunde.

INTINDERE (STRETCHING) - Intinderea lentǎ a muschiului intr-un timp cat mai lung posibil si mentinerea pozitiei un timp echivalent cu contractia.

CONCENTRARE - Atentia este concentratǎ asupra muschiului care se intinde. Intinderea trebuie simtitǎ, trǎitǎ.

RESPIRATIA - Respiratia in timpul stretching-ului este normalǎ, linistitǎ, uniformǎ. Apneea trebuie categoric evitatǎ.

POZITIA INITIALǍ - Importanta pozitiei initiale este foarte mare si presupune cǎutarea unei pozitii cat mai relaxate, astfel efectul stretching-ului fiind amplificat.

Dezvoltarea mobilitǎtii este legatǎ de cateva notiuni foarte des intalnite, care

trebuie intelese foarte bine pentru o comunicare si o activitate eficientǎ :

Intindere - intinderea se realizeazǎ cu muschiul relaxat, actiunea de intindere fiind pasivǎ.

Stretching-ul - stretching reprezintǎ mentinerea muschiului in pozitia de intindere maximǎ un timp cat mai lung posibil ( 10 - 30 secunde). Fortarea actiunii este absolut interzisǎ. Aceastǎ afirmatie are la bazǎ reflexul de intindere care este, de fapt, un mecanism de apǎrare. In scopul realizǎrii unui antrenament eficient si corect pentru dezvoltarea mobilitǎtii este necesarǎ reducerea reflexului de intindere, deoarece poate provoca leziuni la nivelul fibrelor musculare. Arcuirile, prin care, dupǎ intindere se ajunge in pozitia initialǎ sunt considerate miscǎri dǎunǎtoare.

Mobilitate - reprezintǎ capacitatea organismului de a atinge maximum de amplitudine a miscǎrilor intr-o articulatie. De retinut ! : mobilitatea se referǎ la articulatii.

Suplete -   reprezintǎ "expresia dinamicǎ a mobilitǎtii", fiind o componentǎ a capacitǎtii coordinative. Supletea nu poate fi remarcatǎ si apreciatǎ decat in timpul miscǎrii.

Importanta metodei stretching apare, mai ales, in relatia acestei metode cu

antrenamentul de fortǎ. In urma antrenamentelor de fortǎ s-a constatat o scǎdere de 13 -17% a elasticitǎtii muschilor implicati.

Fig. nr. 9 - Stretching