COMUNICAREA IN MEDIUL SPORTIV

Comunicarea face parte integranta din viata noastra de zi cu zi. Viata noastra este plina de comunicare - vorbim, citim, gesticulam, ascultam, incurajam, convingem, demostram, observam etc. In meseria de antrenor, profesor de sport, instructor sportiv, comunicarea este un element decisiv.

Pentru a-i influenta pe ceilalti si a te lasa la randul tau influentat de ei - pentru a fi lider, antrenor sau profesor - trebuie sa stapanesti tehnicile de comunicare verbale si nonverbale.

Exemplu : Vasile este un jucator de baschet debutant in prima divizie. Intr-un moment decisiv al meciului, el rateaza doua aruncari libere de care a depins soarta partidei. Antrenorul principal ii spune: "Vasile, nu-mi vine sa cred ca ai ratat aruncarile libere. Pur si simplu am avut incredere in tine, dar m-ai dezamagit. Ti-am spus sa te concentrezi, dar tu ai luat lucrurile prea usor. Din cauza ta am pierdut un meci decisiv!" Imediat dupa acest episod, antrenorul secund ii spune : "Nu-ti fa griji, Vasile. Este doar un joc. Tensiunea meciului a fost prea mare, publicul a fost ostil, iar tu inca nu ai destula experienta de joc. Data viitoare o sa reusesti sa te concentrezi mai bine. Sunt sigur ca ai sa treci cu bine peste acest episod neplacut".

Vasile a primit doua mesaje complet diferite de la antrenori privind jocul sau si, in mod firesc, ele vor avea efecte diferite. Mesajul antrenorului secund il va ajuta ca pe viitor sa acorde mai multa atentie aruncarilor libere fara sa-si piarda increderea in sine.

Acest exemplu subliniaza cat de importanta este comunicarea in sport si exercitiul fizic. Nu este suficient sa fii bine pregatit ca profesor sau antrenor, conteaza cum comunici informatia celor carora le este destinata.

COMUNICAREA CA PROCES

Orice comunicare prin care o persoana trimite un mesaj altei persoane contine cinci elemente de baza :

1. persoana (emitatorul) decide sa transmita un mesaj altei persoane.
2. Emitatorul transforma (codeaza) gandurile intr-un mesaj.
3. Mesajul este transmis (de obicei prin cuvinte rostite, dar si prin semne nonverbale) unui receptor.
4. Mesajul este receptionat si interpretat (decodat).
5. Receptorul analizeaza mesajul si raspunde subiectiv (de exemplu, este interesat, se infurie, se simte eliberat etc).

Scopurile comunicarii

In fiecare comunicare apar aceleasi elemente, dar scopurile sunt diferite. De obicei comunicam pentru :

• A convinge (o persoana sa mearga la aerobic pentru a scapa de supragreutate).
• A evalua (prestatia unui gimnast inaintea unui concurs).

A informa (un elev asupra unei tehnici specifice jocului de handbal).

A motiva (echipa de baschet inaintea unei confruntari cu un adversar puternic).

A rezolva (problemele rezultate in urma unui conflict intre doi jucatori din aceeasi echipa).

Comunicarea poate incorpora mai multe scopuri in acelasi timp. De pilda, un instructor de fitness poate folosi motivatia si convingerea pentru a arata elevelor sale ca este necesara introducerea unui exercitiu suplimentar in rutina pe care o foloseste.

TIPURI DE COMUNICARE

De obicei, atunci cand discutam despre comunicare, ne referim la comunicarea interpersonala, care implica cel putin doua persoane.

Comunicarea intrapersonala se refera la vorbirea cu noi insine. Acest dialog interior este foarte important. Ceea ce ne spunem prin dialog interior previzioneaza si prefigureaza modul in care actionam si performam. De exemplu, la ora de educatie fizica, unui elev ii este frica sa execute un procedeu de gimnastica si isi spune ca nu il poate executa si ar putea sa para caraghios in fata colegilor sai. Aceasta comunicare intrapersonala sporeste probabilitatea ca el sa nu execute corect procedeul. Daca cineva incearca sa slabeasca si isi spune prin discurs interior ca va arata mai bine si va fi mai sanatos, aceste lucruri ii vor spori motivatia sa inceapa un program de exercitii fizice.

Comunicarea nonverbala este critica pentru receptionarea si interpretarea informatiei. Intr-un studiu, subiectii au primit sarcina sa analizeze comportamentul nonverbal al jucatorilor de tenis in momentele de pauza intre disputarea punctelor, fara a putea vedea jocul propriu zis. In mai mult de 75% din cazuri, subiectii au putut ghici cine conduce partida. Jucatorii emiteau semnale nonverbale destul de puternice pentru a comunica observatorilor cine este in avantaj si cine este condus.

TRANSMITEREA EFICIENTA A MESAJELOR

Comunicarea eficienta face deseori diferenta intre succes si esec in cazul profesorilor, antrenorilor sau instructorilor sportivi. De aceea, este important sa intelegem cum sa transmitem mesaje eficiente, atat verbal, cat si nonverbal.

Mesajele verbale

Ele trebuiesc transmise clar, receptionate si interpretate corect. Problemele apar cand mesajele sunt transmise ineficient, nu sunt receptionate sau sunt gresit interpretate. De multe ori sunt probleme in transmiterea mesajelor. Unii oameni vorbesc prea mult, se invart in jurul subiectului, plictisesc sau distrag atentia de la lucrurile importante. Altii vorbesc putin si astfel nu comunica destula informatie.

Tabelul 1.1. trece in revista o serie de principii necesare pentru o transmitere eficienta a mesajelor verbale.

Tabelul 1.1. Principii pentru transmiterea eficienta a mesajelor verbale.

Mesajele nonverbale

Oamenii nu constientizeaza deseori cantitatea de mesaje nonverbale pe care le emit. Intelegerea adecvata a mesajelor nonverbale imbunatateste atat trasmiterea, cat si receptionarea mesajelor.

Mesajele nonverbale sunt mai putin controlate constient si de aceea sunt mai greu de ascuns. Ele pot dezvalui trairile si atitudinile noastre inconstiente. De exemplu, un instructor de aerobic, intreaba o femeie cum se simte inaintea inceperii exercitiilor. Tanara femeie ofteaza, priveste in jos si murmura, "Sunt bine." Desi cuvintele transmit faptul ca este in regula, instructorul va percepe un alt continut interpretand mesajele nonverbale.

Desi mesajele nonverbale sunt foarte puternice, ele sunt adesea dificil de interpretat in mod just. De aceea, trebuie sa avem grija in interpretarea lor si sa incercam sa judecam corect contextul in care se receptioneaza.

Prezenta fizica. Adesea, prima impresie vizavi de o persoana depinde de prezenta sa fizica. Observam, inca de la prima vedere, ca cineva este gras, slab, neindemanatic, familiar, atractiv. Un lucru cat de mic poate transmite un mesaj consistent. Acum 20 de ani, daca un sportiv aparea in fata antrenorului sau cu un tatuaj sau cu un cercel in ureche, ar fi fost repede dat afara din echipa. Acum este destul de acceptabil ca un barbat sa poarte cercel in ureche si acest lucru transmite un altfel de mesaj. Imbracamintea si coafura furnizeaza informatii deosebit de consistente.

Postura. Umerii lasati exprima o stima de sine scazuta sau depresie, in timp ce o postura dreapta transmite control si energie.

Sportivii recunosc deseori adversarii frustrati si descurajati dupa felul in care se misca. Daca isi vad adversarul clatinand din cap, ei stiu ca trebuie sa atace, pentru ca cel cu care se confrunta si-a pierdut increderea in sine. Marii jucatori de tenis cunosc importanta posturilor si nu-si lasa adversarii sa recunoasca ceea ce simt. Chiar daca reusesc o lovitura sau nu le iese jocul, ei actioneaza si se exprima la fel. Acest lucru ii face mai puternici, pentru ca adversarii lor nu stiu cand sunt descurajati.

Gesturile. Ele transmit mesaje chiar daca nu ne propunem acest lucru. De exemplu, incrucisarea bratele pe piept, in mod obisnuit, exprima o atitudine defensiva, lipsa dorintei de a te deschide in fata altora. Strangerea bratelor pe ceafa denota superioritate. Antrenorii se exprima de multe ori prin gesturi - daca si-ar exprima verbal gandurile, ar risca sa fie penalizati sever de arbitri.

Pozitia corpului. Se refera la pastrarea unui spatiu intre interlocutori si la pozitia corpului in raport cu altii. Este un aspect al proxemiei care studiaza modul in care oamenii comunica prin felul in care folosesc spatiul. Un exemplu de limbaj care utilizeaza pozitia corporala este atunci cand antrenorul se apropie mai mult de jucatorii cu care va incepe partida, decat de jucatorii de rezerva. Acest lucru denota un gen de favoritism si ar trebui evitat. Este cunoscut exemplul unui important antrenor american care si-a facut un obicei din a sta mai mult in mijlocul jucatorilor de rezerva pentru a-i face sa se simta la fel de valorosi ca si membri activi ai echipei.

Atingerile. Sunt modalitati puternice de comunicare nonverbala care sunt folosite pentru a calma sau a exprima afectiune sau alte trairi, in functie de situatie. In ultimii ani, utilizarea atingerilor a devenit socialmente mai acceptata decat cu doua decenii in urma. Un brat pe umar sau o atingere pe spate poate comunica empatie.

Expresia faciala Fata este cea mai expresiva parte a corpului. Atunci cand asculta pe altii, oamenii studiaza adesea expresiile faciale si miscarile oculare pentru a gasi intelesurile ascunse ale mesajelor. Mentinerea contactului vizual inseamna cel mai adesea ca ascultatorul este interesat de mesaj. Cand oamenii se simt stanjeniti sau inconfortabil, au tendinta sa evite contactul vizual si privesc in alta parte. Zambetul este mijlocul universal de a depasi bariere lingvistice si cel mai eficient mijloc de comunicare. Zambetul si alte expresii faciale ne pot invita la comunicare si ofera feedback-uri cu privire la eficienta comunicarii.

Caracteristicile vocii. Comunicarea verbala este adesea intarita sau contrazisa de sunetul vocii. Este important ce spui, dar parca mai important este cum spui acel lucru. Caracteristicile vocii tradeaza adevaratele trairi, dispozitii sau atitudini. Caracteristicile vocii sunt inaltimea (inalta sau joasa), tempoul (viteza), volumul (tare sau incet), ritmul (cadenta) si articularea (enuntul).

RECEPTIONAREA EFICIENTA A MESAJELOR

Suntem focalizati prea mult pe o latura a comunicarii: emitatorul. Totusi, oamenii petrec 40 % din comunicare ascultand. Noi primim in scoala indrumari privind scrisul sau exprimarea verbala, dar foarte rar suntem invatati cum sa ascultam.

Ascultarea activa

Oamenii se simt mult mai confortabil daca isi exprima ideile si trairile cuiva care vrea sa asculte. Ascultarea eficienta denota senzitivitate si incurajeaza un schimb deschis de idei si sentimente. Daca vrei cu adevarat ca oamenii sa vina spre tine si sa aiba incredere in tine, trebuie sa faci un efort considerabil de a-i asculta.

Modul cel mai eficient de a-ti imbunatati ascultarea este sa asculti activ. Un ascultator activ parafrazeaza ceea ce vorbitorul a exprimat. Exemple :

• Ceea ce ai spus este
• Sa vedem daca am inteles bine. Tu spui..

Adresarea unor intrebari specifice pentru a permite interlocutorului sa-si exprime trairile, este de asemenea o parte a ascultarii active. Iata un exemplu:

Afirmatie : "Am de gand sa cresc frecventa participarii la sala de forta de la 3 zile pe saptamana la 5 zile, dar nu sunt sigur daca este cel mai bun lucru care ar trebuie sa-l fac."

Intrebare : "Ce vei castiga si ce vei pierde prin sporirea numarului de zile in care exersezi?"

Parafraza . " Mi se pare ca in tine este un conflict de interese intre dorinta de a fi in forma fizica buna si alte solicitari ale vietii de zi cu zi."

Parafrazand gandurile si trairile unei persoane o faci sa inteleaga ca o asculti cu atentie si iti pasa de ea. Acest lucru duce la o comunicare mai deschisa si la schimburi reale de impresii. Atunci cand pui o intrebare fereste-te sa folosesti interogatia "de ce", pentru ca acest cuvant pare a fi o judecata. Rosenfeld si Wilder (1990) ne ofera sugestii pertinente pentru imbunatatirea abilitatilor de ascultare :

• Diferentiati "a auzi" de "a asculta". Auzul presupune simpla receptionare de sunete, in timp ce ascultarea este un proces activ. Este frustrant pentru vorbitor cand receptorul aude, dar nu asculta. Daca va surprindeti in momente cand nu ascultati, concentrati-va asupra celui care vorbeste.
• Pregatiti-va mental pentru ascultare. A asculta presupune uneori pregatire mentala. De exemplu, inaintea unei discutii importante cu cineva, repetati mental intregul plan al discutiei. Astfel veti putea evita discutiile tensionate, cu incarcatura afectiva, concentrandu-va asupra unei ascultari active.

Ascultarea suportiva

Sa fii un ascultator suportiv inseamna sa fii "cu" interlocutorul tau si sa-i apreciezi mesajul. Iata cateva principii pentru ascultarea suportiva :

Folositi comportamente suportive in timp ce ascultati

descrieti comportamentul celorlalti in loc sa incercati sa-l evaluati sau sa-l criticati,

focalizati-va pe gandurile si trairile imediate,

evitati sa fiti calculati sau manipulativi,

fiti empatici, nu indiferenti,

fiti deschisi la idei noi, perspective si posibilitati de schimbare.

Pe langa aceste comportamente, folositi atitudini de incurajare cum ar fi miscarea aprobatoare a capului, mimica si contact vizual.

Folositi comportamente de confirmare in timp ce ascultati. Este important ca interlocutorul sa stie ca esti de partea lui si ii intelegi mesajul, chiar daca nu esti de acord cu el. Intreruperea sau contrazicerea interlocutorului este descumpanitoare pentru el.

Folositi comportamente de ascultare atat verbale cat si nonverbale.

Comportamentele nonverbale care comunica interes si atentie includ :

• pastrati o distanta normala fata de interlocutor,
• mentineti contactul vizual,
• afisati o mimica adecvata,
• adoptati o postura deschisa.

Ascultarea constienta

Sa fii constient in situatiile in care interlocutorul reactioneaza diferit la maniera ta de comunicare. Iata principii pentru o ascultare constienta :

1. Fiti      flexibili. Nu exista o strategie de ascultare universal valabila. Situatii diferite necesita strategii diferite. Oamenii prefera sau se simt mai comfortabil intr-un stil de ascultare sau in altul. Unii prefera doar sa vorbeasca si par neinteresati daca sunt sau nu intelesi. Altii va vor oferi timp de gandire pentru a reactiona la ce au spus si pentru a le oferi feedback-uri.
2. Fiti atenti la bariere si distorsiuni in comunicare. Barierele presupun "zgomot", ca atunci cand oamenii vorbesc in timp ce incercati sa comunicati cu altii. Antrenorii si sportivii adesea trebuie sa vorbeasca pe fondul zgomotului facut de spectatori. Este nevoie sa dezvoltati strategii pentru a contracara zgomotul, folosid semne nonverbale. Distorsiunile apar atunci cand mesajele sunt gresit intelese sau gresit orientate. Deseori, noi sesizam o distorsiune doar atunci cand apare un conflict.

DISTORSIUNI IN COMUNICARE

Comunicarea eficienta presupune abilitate si efort de ambele parti. Procesul este complicat si adesea este distorsionat. Aceste distorsiuni se pot datora atat emitatorului, cat si receptorului.

Erorile emitatorului

Emitatorul poate transmite mesajul prea ambiguu. Sa spunem ca un antrenor se adreseaza unui jucator spunandu-i ca daca continua sa se antreneze la fel de bine, va fi introdus in prima echipa la inceputul campionatului. Apoi, in urmatoarele saptamani, antrenorul nu mai aminteste nimic despre aceasta promisiune. Mai mult, cu doua zile inainte de inceperea sezonului, jucatorul afla cu surprindere ca va fi rezerva. In acest caz antrenorul trebuia sa fie mai specific cu privire la criteriile de evaluare a jucatorului si sa-i dea feedback-uri pe tot parcursul pregatirii.

Mesajele inconsecvente constituie o alta sursa de distorsiune in comunicare. Nimic nu poate fi mai frustrant decat sa auzi ceva astazi si total altceva maine. Consecventa este critica in cladirea increderii si relatiilor pozitive. De exemplu, daca antrenorul este suportiv la antrenamente, dar agresiv si critic in timpul meciurilor, sportivul va deveni confuz sau chiar se poate bloca in timpul meciurilor.

Deseori inconsecventa in caz de conflict apare intre canalele verbale de comunicare si cele nonverbale. Un profesor de educatie fizica poate adresa cuvinte de incurajare unui elev care incearca sa invete o noua deprindere sportiva, in timp ce limbajul trupului si expresia faciala exprima descurajare si plictiseala.

Inconsecventa in comunicare produce insecuritate si anxietate la cei care receptioneaza mesajul. Profesionistii in sport doresc sa stabileasca o comunicare credibila, iar consecventa este o buna cale spre acest obiectiv. Este necesar sa fii consecvent nu numai cu fiecare membru al colectivului in parte, dar si cu colectivul ca intreg. De exemplu, un antrenor spune echipei ca de acum inainte fiecare intarziere se va solda cu neintroducerea celui vizat in urmatorul joc. Antrenorul trebuie sa fie consecvent cu aceasta regula indiferent daca este vorba de rezerve sau de vedeta echipei.

Erorile receptorului

Receptorul contribuie, de asemenea, la distorsiunea comunicarii. Ca ilustrare, oferim cazul Mariei care este instructoare de aerobic. Ea vorbeste cu Patricia, una din elevele sale care a lipsit mai multe ore. "Patricia, ai lipsit de mai multe ori la sala" spune Maria, "Daca mai lipsesti mult o sa te ingrasi din nou. De fapt, daca ma uit la tine, deja ai pus cateva kilograme." Maria are intentia sa-si motiveze eleva, dar Patricia retine doar "te vei ingrasa" si "ai pus kilograme pe tine." Supraponderala multi ani, ea este foarte sensibila la comentarii privind greutatea. Ceea ce a retinut Patricia din mesaj a fost doar faptul ca s-a ingrasat. Daca ar fi fost mai empatica, Maria ar fi putut spune Patriciei ca a lipsit de la aerobic, dar este foarte bucuroasa ca o reintalneste. In acest caz problema este atat la expeditor, cat si la receptor.

Pe langa interpretarea gresita a mesajului, neascultarea lui este o alta problema a receptorului. De exemplu, profesorul poate preda foarte bine, dar studentii sa nu fie atenti, caz in care comunicarea este distorsionata. Receptorul trebuie sa impartaseasca responsabilitatea cu expeditorul si trebuie sa depuna efort pentru a asculta mesajul trimis.

CRITICA

Desi este bine sa fim pozitivi, sunt momente in care critica este necesara. Din pacate multi oameni considera critica o amenintare la adresa stimei de sine. Cand oamenii se simt amenintati raspund imediat cu un comportament defensiv. Ei se concentreza sa se apere in loc sa asculte mesajul. Toate studiile in domeniu arata ca abordarea de tip "sandwich" este cea mai eficienta in acceptarea criticii. Aceasta abordare consta in trei elemente secventiale :

1. O declaratie pozitiva.
2. Instructiuni orientate spre viitor.
3. O incurajare.

Sa privim lucrurile mai de-aproape. Dupa ce un sportiv face o greseala, anticipeaza o remarca negativa din partea antrenorului sau profesorului. Adeseori el se va proteja impotriva mesajului anticipat ca fiind neplacut si nu il va mai asculta. Ca sa fim siguri ca individul va receptiona primul comentariu, el trebuie sa fie pozitiv. Declaratii pozitive adecvate ar fi: " Buna incercare", "Angajamentul fizic a fost bun" sau "Important este ca ti-ai asumat raspunderea". Odata ce persoana este receptiva la aceasta declaratie pozitiva de inceput, ea va deveni receptiva la partea a doua, partea de instruire.

Cheia abordarii de tip sandwich este instruirea orientata spre viitor. Aceasta consta in comportamente sau strategii pe care persoana le va folosi in viitor, cand va executa o deprindere. Intructiunile trebuie orientate spre viitor pentru a abate atentia de la greseala imediata. Daca ne gandim la o greseala este posibil sa o repetam. Feedback-ul trebuie sa fie pozitiv pentru a mentine individual focalizat pe sarcina. Mesajul trebuie sa contina informatii cu privire la ce trebuie facut data viitoare - nu cuvinte care sa ridiculizeze, sa stanjeneasca sau sa critice. De exemplu,

• Atunci cand baschetbalistul greseste o pasa, ii spunem: "Data viitoare sa incerci o pasa cu pamantul, iar privirea sa nu fie atintita spre jucatorul la care vrei sa trasmiti mingea".
• Atunci cand elevul incearca un exercitiu la barna si cade, ii spunem :"Ai nevoie de o concentrare mai mare tinand privirea in fata, lucru care te va ajuta sa-ti mentii echilibrul".

Partea finala a "sandwich"-ului este o intarire, o incurajare. Dupa feedback-ul de instruire, trebuie sa ne asiguram ca individul este increzator in performanta sa. Terminand interactiunea intr-o nota pozitiva, ne asiguram ca informatiile furnizate se vor consolida. De asemenea, acest lucru ajuta la cladirea increderii si a relatiei. Individul realizeaza ca o greseala nu este un capat de lume si ca oamenii pot invata din greseli.

Iata doua exemple complete de abordare de tip "sandwich"

• Mihai scapa o pasa intr-o situatie favorabila fiind liber sub cos. "Este in regula Mihai, a fost o demarcare buna. Data viitoare, incearca sa iei un control mai bun asupra mingii. Prinde mingea mai ferm cu ambele maini si va fi mai bine data viitoare".
• Maria are dificultati in a-si coordona pasii cu muzica, intr-un exercitiu de aerobic: "Maria , ai depus un efort mare astazi. Pe viitor incearca sa incetinesti miscarile si urmareste ritmul muzicii. O sa fie bine. Continua sa lucrezi la fel de constiincios ca si pana acum.