Miscarea si alimentatia - factori de mentinere a sanatatii omului contemporan

UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" ARAD

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

EDUCATIE FIZICA

REFERAT

Miscarea si alimentatia - factori de mentinere a sanatatii omului contemporan.

Sesiunea I

Istoria societatii omenesti consemneaza prezenta practicarii exercitiilor fizice in viata sociala a tuturor oranduirilor sociale.

Aceasta prezenta chiar daca in unele stadii ale dezvoltarii societatii omenesti avea un caracter mai restrans, iar in altele mai larg, a fost permanent legata de ideea perfectionarii omului din punct de vedere fizic si corporal, ca element important al societatii, al pregatirii pentru exigentele vietii sociale.

Marturii ale culturii popoarelor antice, exprimate prin grafica, pictura, sculptura, opere literare sau stiintifice, infatiseaza omul armonios dezvoltat, puternic, agil, rezistent si indemanatic in miscari, insusiri dobandite intotdeauna in urma practicarii unui ansamblu de exercitii fizice, anume intocmit si exersat.

Orientarea practicarii exercitiilor fizice spre realizarea unor asemenea finalitati este intalnita de-a lungul tuturor stadiilor dezvoltarii societatii omenesti, inclusiv in viata sociala contemporana.

Cu alte cuvinte intreaga evolutie a practicarii exercitiilor fizice demonstreaza ca aceasta a constituit si constitue si in ziua de astazi o activitate permanenta orientata spre perfectionarea indicilor dezvoltarii fizice a omului, a capacitatii de miscare si nu in ultimul rand de mentinere si intarire a sanatatii.

Prin exercitiile fizice practicate, omul zilelor noastre urmareste imbunatatirea indicilor morfologici ai organismului, ( musculatura si aparatul osteo - articular ), ai marilor functii, ( circulatia si respiratia ), ca elemente de baza a dezvoltarii fizice pe de o parte si a capacitatii motrice a oamenilor, concretizata in priceperi si deprinderi motrice, (diferite variante de mers, alergare sarituri si aruncari ) si in calitatile motrice ( viteza, indemanare, rezistenta, forta ), pe de alta parte.

Se poate spune ca exercitiul fizic practicat in mod organizat, la orele de educatie fizica, cat si in mod independent, reprezinta prin continut o activitate sociala cu un real si puternic caracter biologic, contribuind intr-un mod determinant la mentinerea si intarirea sanatatii.

Fara a diminua cu nimic caracterul biologic al exercitiului fizic si al sportului, ca activitati sociale, ele nu pot fi nicidecum intelese ca indeplinind numai functii de ordin biologic, ci dimpotriva si importante functii educative, contribuind la formarea personalitatii omului.

Exercitiile fizice exercita asupra corpului omenesc o serie de influente binefacatoare.

Acestea au fost studiate si grupate dupa diferite criterii, in: influente locale si generale, imediate sau tardive, rapide sau lente, trecatoare sau stabile etc.

Se considera ca impartirea in efecte morfogenetice, fiziologice si educative este mai utila.

Aceste efecte au pentru oamenii sanatosi o valoare profilactica, iar pentru unele categorii de bolnavi, convalescenti si deficienti o valoare terapeutica apreciabila.

Efectul morfogenetic al exercitiului fizic este cu atat mai favorabil cu cat activitatea fizica incepe mai timpuriu si continua pe o durata cat mai lunga.

Efectul benefic al exercitiului fizic se manifesta asupra elementelor constitutive ale aparatului locomotor, adica oase, articulatii si muschi.

In general, exercitiile fizice dinamice, vii, ample si de scurta durata, executate frecvent, alternate cu miscari de relaxare si respiratii profunde, sunt stimulatoare.

Daca pentru obtinerea efectelor morfogenetice este nevoie de eforturi intense pe o lunga perioada de timp, efectele fiziologice se obtin mult mai usor si repede. Orice exercitiu fizic produce reactii fiziologice rapide si trecatoare.

Exercitiile fizice produc efecte fiziologice stabile numai printr-un antrenament metodic si de lunga durata.

Efectele fiziologice ale exercitiului fizic se resimt in primul rand in domeniul locomotiei, dezvoltand muschii, intarind sistemul osos si imbunatatind functiile articulare.

Exercitiul fizic dezvolta functia aparatului respirator, marindu-se frecventa si profunzimea respiratiei, creste ventilatia si sporeste schimburile de gaze atat in plamani cat si in tesuturi, se mareste toracele si capacitatea vitala.

Aparatul cardiovascular isi dezvolta de asemenea functia. La efort frecventa cardiaca creste, sangele circula mai repede prin vase, asigurand schimburi crescute in muschi si organe.

Practicarea exercitiului fizic are influente benefice si asupra sistemului endocrin si nervos.

Efectele educative ale practicarii exercitiului fizic nu sunt de neglijat. Astfel, practicarea pe o perioada indelungata si in mod metodic a exercitiului fizic are influente asupra dezvoltarii afective, intelectuale si de vointa, asupra formarii caracterului si personalitatii individului.

De asemenea influenteaza viata psihica, ascute simturile, dezvolta spiritul de observatie, stimuleaza gandirea si judecata.

Din cele aratate mai sus se poate trage concluzia ca miscarea in general are un rol foarte important in mentinerea si intarirea sanatatii individului.

Din studiile realizate la nivel mondial, reiese ca si alimentatia are un rol determinant in mentinerea starii de sanatate a acestuia.

Respectarea unui regim de viata si alimentar echilibrat, reprezinta un factor de baza in mentinerea sanatatii organismului.

Toate procesele vitale: respiratie, circulatie, digestie, precum si celelalte activitati ale omului in timpul vietii se desfasoara pe baza unor cheltuieli energetice si prin incorporarea substantelor nutritive.

Se realizeaza astfel un schimb de substante cu natura inconjuratoare, proces care poarta denumirea de metabolism.

Elementele care acopera necesitatile energetice, poarta numele de alimente.

Prin asimilarea in organism a acestora se asigura cresterea si refacerea celulelor, precum si desfasurarea activitatii in conditii optime.

In timpul desfasurarii unor activitati fizice, organismul cheltuieste energie, exprimata in calorii.

Pentru a putea face fata efortului si pentru a-si mentine starea de sanatate, organismul trebuie sa-si refaca pierderile suferite. Aceasta se realizeaza pe baza unei ratii alimentare corespunzatoare.

Pentru ca ea sa fie corect alcatuita, trebuie sa sastisfaca mai multe cerinte, dintre care mentionam: sa refaca integral pierderile energetice ale organismului, sa cuprinda toate substantele alimentare de baza, ( proteine, lipide, glucide, vitamine, aminoacizi, carbohidrati, saruri minerale si apa ), sa cuprinda alimente de buna calitate, usor asimilabile, cu aspect, gust si miros placut si cantitate suficienta, pentru a da senzatia de saturatie.

In concluzie, ratia alimentara trebuie sa satisfaca atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

Astfel, proteinele trebuie sa reprezinte 12 - 15 %, lipidele, 25 - 30 %, iar glucidele, 55 - 60 % din valoarea calorica.

Din punct de vedere cantitativ, este necesara o adaptare in functie de greutatea corporala si tipul de activitate pe care o desfasoara fiecare individ.

Se poate afirma ca de modul in care se face alimentatia, depinde in foarte mare masura starea de sanatate.

Din acest motiv, fiecare dintre noi trebuie sa acordam o atentie deosebita, atat calitatii cat si cantitatii alimentelor pe care le introducem in hrana zilnica, pentru a ne mentine o stare de sanatate optima, pe o perioada cat mai mare de timp.