Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Fitness

Fenomenul ultras in Timisoara - POLI TIMISOARA

Sport



+ Font mai mare | - Font mai mic



CAPITOLUL I

________________ INTRODUCERE_________________



1.1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

"In toata lumea, in toata tara / Nu e nici unde ca la Timisoara" (Cantec C.V.U.C.S.), mii de oamenii canta, flutura steaguri, sar tinandu-se de umeri, aplauda, exalta, purtand la gat cu madrie fularul alb violet. Aceasta este o frantura din euforia care te cuprinde o data ce ai calcat pe stadionul "Dan Paltinisanu", leaganul fotbalului timisorean.

Intreaga tara cu invidie sau fara, recunoaste ca publicul care sustine pe "Poli Timisoara" este cel mai frumos din Romania. Faptul este dovedit de prezenta in numar mare la meciurile echipei favorite atat pe teren propriu cat si in deplasare, sustinerea neconditionata indiferent de rezultat, fair-play-ul manifestat de fani si spectacolul total oferit de catre ultrasii peluzei "Comando Viola Ultra Curva Sud ".

Este insa acesta un fenomen, si daca da, este oare unul intamplator? de unde vine acest val de dragoste? De unde acest aer de rafinament ce aminteste de stadioanele britanice, atmosfera electrizanta care uneori egaleaza pasiunile de pe stadioanele sud-americane sau fantezia coregrafiilor care rivalizeaza cu peluzele "tiffosilor" italieni? (Fotbal Vest). Aceste simple intrebari au fost ideea care m-a determinat initial s-a studiez impreuna cu coordonatorul, lector univ. Dr., lucrarea cu titlul "Fenomenul ultras in Timisoara".

In scurt timp am realizat ca fenomenul reperezentat de galeria alb-violeta nu este nicidecum unul nou iar analizarea lui ar insemna o incursiune ce tine atat de istoria si prezentul fotbalului banatean dar cel mai important de domeniul sociologic.

Faptul ca sportul de performanta, reperezentat in lucrarea de fata de catre fotbal, nu ar putea exista fara caldura si aportul suporterilor a constituit un motiv in plus in in alegerea acestei teme.

1.2. ACTUALITATEA SI IMPORTANTA TEMEI IN ROMANIA

Prima forma a acestui fenomen isi are originea in Italia, facandu-si aparitia la inceputul anilor 50. Astfel, suporterii din Peninsula, dupa modelul sustinatorilor englezi si al celor sud-americani, au inceput sa se organizeze in grupuri, sa isi urmeze favoritii in deplasari intr-un numar cat mai mare si sa promoveze idei coregrafice, intr-un stadiu de pionerat. Prima aparitie a unui grup a fost cea a celor de la "Fedelissimi Torino", in anul 1955, iar prima denumire a unei brigazi Ultras a aparut la Sampdoria, in anul 1968, prin grupul "Ultras Tito". Odata cu sfarsitul anilor '60 inceputul anilor '70 grupurile de sustinatori s-au desprins categoric de modelul clasic, adult, al spectatorului de fotbal si au ocupat peluzele stadioanelor, acele sectoare pozitionate perpendicular terenului de joc unde vizibilitetea asupra jocului era mai redusa, dar si biletul avea si are un pret mai redus. De la meci la meci se contura tot mai vizibil imaginea si personalitatea noului tip de suporter, si spectacolul s-a mutat din teren in peluze. Incet dar sigur, miscarea ultra s-a extins in mai toate tarile europene, fiind benefica spectacolului de pe stadioane.

Cu toate aceste odata cu elemente pozitive aduse spectacolului sportiv de catre noul tip de suporteri, au inceput sa apara si evenimente neplacute, conflicte care uneori se transforma in adevarate lupte de strada intre galeriile echipelor adverse, intre galerii si fortele de ordine care in cele mai nefericite cazuri sau soldat cu decesul mai multor persoane. Aceste evenimente au dus la asocierea imediata a ultarsilor cu celebrii hooligani englezi (R.Russo/M.King, 2007). Atat in trecut cat si in prezent raspunsul suporterilor ultras e clar si a fost transmis prin mesaje inscriptionate pe pancarde in timpul meciurilor si demonstratii in strada : "Ultras nu inseamna hooligans".

Prin existenta lor grupurile Ultras au atras atentia asupra lor, din partea mass-mediei, politicului, forumurilor de specialitate, a fortelor de ordine jucatorilor atat a echipei proprii cat si a celor adverse, patronilor si presedintiilor de cluburi, si nu in ultimului rand a oamenilor de stiinta psihologi si sociologi. Identitatea grupurilor de suporteri, comportamentul, rolul in societate si influentele la nivelui societatii si multe alte asepecte au constituit obiectul de studiu (R.Russo/M.King, 2007).

Miscarea ultra in Romania isi face aparitia la inceputul anilor 90 deci are o istorie relativ scurta deoarece inainte de '89 regimul comunist a facut imposibila existenta unei forme de organizare rebela si nonconformista a suporterilor. Dezvoltarea fenomenului a avut loc la in anii 95-96, cand prin activitatea gruparilor: "Commando Viola" - Poli Timisoara", "Legione Granata" - Rapid Bucuresti, "Sezione Ultra" - Universitatea Craiova, "Nuoava Guardia" - Dinamo Bucuresti, "Gruppo Apartre" - Steaua Bucuresti si astfel fenomenul a inceput sa semene tot mai mult cu ceea ce se intampla in Italia, Franta, Spania, etc. (A.Beiu, nr. 54/2004

In ultimii ani cat si in prezent fenomenul a fost in centrul atentiei atat prin secatacolul oferit in timpul meciurilor cat si prin luptele dintre galeriile echipelor rivale, si permanenta stare de conflict intre suporteri si fortele de ordine.

"Unitate pentru suporterii" este numele unei campanii initiate in toamna anului 2005. Gruparile din Romania au raspuns unui apel al 'Peluzei Catalin Haldan' - PCH (Dinamo), pentru organizarea unui protest fata de arestarea a cinci suporteri alb-rosii in Bulgaria, inaintea confruntarii dintre 'caini' si Levki Sofia, in Cupa UEFA. La mars au participat grupurile Ultras, Stil Ostil, Vacarm, Tineretului Korps, Titan Boys, Nucleo, Warriors (Steaua), Boys, Brigate, Feydan, Supras, Regime Ultra (Dinamo), Unione Ultras (Rapid), Ultras Craiova, Teste Matte (Universitatea Craiova), Masseria, Drojdierii (Poli Timisoara), Vecchia Guardia, Manastur Clan (U Cluj), Spetza Ultra Rossa (UTA), Dorobantii, Brigada Suprema, Nord (FC Vaslui), Fans (FC National), Knot (Petrolul). (www.romanianultras.net)

Cu exact un an in urma a fost promulgata, cu surle si trimbite, Legea nr. 4/20008, privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive. Cunoscuta si sub denumirea de "Legea lui Mitica", aceasta initiativa legislativa despre care se spunea ca va pacifica lumea stadioanelor romanesti, si-a dovedit cu varf si indesat, inca de la intrarea in vigoare, totala lipsa de utilitate. Legea in cauza afecteaza direct specatacolul din tribune, prin interzicerea folosirii tortelor, fumigeneleor, petardelor si nu numai.

Iata cateva argumente care arata actualitatea si importanta temei in cauza.

1.3. OBIECTUL CERCETARII

Obiectul cercetarii acestei lucrari il constituie raspandirea si particularitatiile fenomenului ultras in Timisoara atat la nivel de grup cat si la nivel individual. Comportamentul, antiteza dintre fair-play si violenta, grupul ca structura sociala, locul si influenta acestuia in societate vor constitui elemente principale pe parcursul cercetarii.

Se vor urmarii actiuniile si manifestarile grupului de suportei ultras pentru a determina particularitatile acestuia, prin aplicarea unui chestionar individual.

Commando Viola formeaza un front comun pentru realizarea prin mijloace proprii a unui adevarat specatacol la fiecare meci al echipei favorite. Acest mod aparte de manifestare a spiritului ultra, a fost apreciat de catre intreaga tara si de catre Liga Profesionista de Fotbal care in anul 2003 a premiat C.V.U.C.S acordandu-i trofeul de "Cea mai frumoasa galerie de fotbal din Romania". Cu toate acestea chiar daca intr-un procent mult mai mic fata de alte grupari din tara, violenta nu poate fi negata. Rivalitatile Poli-Uta si Poli Dinamo sunt de legenda atat la nivelul gazonului cat si in inaltul tribunei unde de-a lungul timpului au avut loc ciocnirii violente.

In concluzie caracteristicile si particularitatea fenomenului Ultras "alb-violet" reprezinta obiectul de studiu, incepand de la simpla prezenta pe locul sacru din peluza a suporteriilor, pana la indentificarea orasului cu acest grup.

1.4. SCOPUL LUCRARII

Scopurile lucrarii sunt urmatoarele :

- Cercetarea si analizarea structurii si mecanismului de functionare al grupului ultras care susutine echipa Poli Timisoara,crearea unei imagini cat mai clare asupra fenomenului ultras;

- Observarea, anlizarea si clasificarea metodelor specifice de incurajare si sustinere a suporterilor ultras alb-violeti atat in cadrul meciurilor (teren propriu, deplasare), cat si in afara stadionului;

- "Creionarea" stereotipului de individ ultras timisorean;

- Determinarea influentei grupului aflat la peluza asupra stadionului pe parcursul meciurilor;

- Identificarea cauzelor care determina violenta,reciprocitatea fata de unele echipe adverse si implicit sustinatorilor acestora;

- Scoaterea in evidenta a elementelor pozitive si a celor negative ale acestui fenomen asupra personalitatii suporterului de tip ultras si asupra societatii.

1.5. SARCINILE SI OBIECTIVELE LUCRARII

Scopul reprezinta finalitatea si concretizarea sarcinilor si obiectivelor lucrarii, care au fost trasate inca de la inceput cuprinzand urmatoarele stadii:

- Infaptuirea unui program de lucru care se desfasoara pe parcursul campionatului national de fotbal Liga I, intre etapa a 8-a (20 septembrie 2008) si etapa 31 (16 mai 2009), cu participare, in peluza, la toate meciurile de pe stadionul "Dan Paltinisanu" si la cat mai multe posibile in deplasare.

- Implicarea activa in cadrul actiiunilor organizate de catre C.V.U.C.S., de exemplu realizarea coregrafiilor.

- Aplicarea unui chestionar suporterilor care asista la meciuri in sectorul peluzei sud, care urmareste strangerea de informatii cu privire la modul de percepere a fenomenului ultras, al sportului, al violentei pe stadion, structura si modul de organizare a galeriei alb-violete, stare civila si nivel educational.

- Citirea presei de specialitate, atat cea de pe plan local cat si national.

- Conceperea cadrului teoretic al lucrari, sudierea bibliografiei de specialitate, inclusiv cea internationala.

- Compararea si corelarea datelor obtinute pe parcursul cercetarii cu studiile de actualitate in domeniu.

- Observarea si fotografierea modului de reactie al C.V.U.C.S in momentele principale in cadrul unui meci de fotbal: inceperea meciului (fluierul de start), maracrea unui gol de catre echipa favorita, primirea unui gol de catre echipa favorita, finalul meciului, vicorie vs. infrangere bucurie vs. agonie!

CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA TEORETICA SI CONCEPTUALA

2.1. ASPECTE ISTORICE ALE PRACTICARII FOTBALULUI IN       TIMISOARA

Timisora si fotbalul - iata doua cuvinte care sunt inseparabile unul fata de celalalt.

Daca ar fi sa se sarbatoreasca vreodata o zi a fotbalului Timisoarean, ziua aceasta ar trebui sa fie 25 iunie. Aceasta zi a intrat in istoria fotbalului timisorean datorita faptului ca la data de 25 iunie 1899 s-a disputat in localitate primul meci de fotbal din Romania. Cronica ziarului "Delmagyarorszagi Kozllony": "Punctul cel mai atractiv al serbarii scolare a fost modernul joc englez cu mingea. Acest joc ce se practica cu piciorul a fost prezentat prima data la Timiosra in ziua de 25 iunie a.c. de catre elevii Liceului Piarist. Au luat parte la acest joc elevii claselor a VI-a si a VII-a impartiti in doua grupe a cate 11 jucatori. Dupa 45 minute de joc scorul a ramas egal echipele nu au reusit sa inscrie nici un gol". Am mai aflat din aceasta cronica, ca publicul prezent la meci "s-a distrat foarte bine". De remarcat este faptul ca intrarea la meci a spectatorilor s-a facut pe baza de bilete ! (I.Dudas, 1971).

Intre 1899 si 1902, an in care s-a organizat in Timisosara primul club de fotbal, locul de intalnire a tinerilor iubitori ai jocului cu balonul rotund a fost campul targului de pe Calea Aradului. Aici s-a intalnit de doua ori pe saptamana un grup numeros de tineri. Ei au jucat fotbal la porti care au avut numai barele verticale. Bara orizontala a fost improvizata din sfoara.

In curand s-au implinit si dorintele iubitorilor de fotbal din Timisoara, fiindca "sambata 26 aprilie 1902 cu aprobarea insufletita a membrilor, s-a infiintat in orasul nostru primul club de fotbal."( ziarului "Delmagyarorszagi Kozllony", 1902). Este vorba aici despre infintarea Clubului Atletic Timisoara (C.A.T.), care in primii ani de activitate a purtat numele de Fotbal Club din Timisora, culorile clubului fiind verde-alb. La infintare F.C.T. avea 30 de membri.

La 20 august 1902 s-a desfasurat s-a desfasurat primul meci inter-cluburi la Timisoara. F.C.T. a primit vizita echipei Reuniunea de sport din Lugoj, infintata cu trei ani in urma. Oaspetii au castigat cu scorul de 3-2. De mentionat faptul ca meciul a avut loc pe terenul de joc de pe actualul bulevard Mihai Viteazul . F.C.T. in primii ani de activitate din lipsa de alte echipe din localitate, a jucat numai cateva meciuri pe an. Pe atunci deplasarile au fost costisitoare si obositoare. Cei mai apropiati adversari ai formatiei timisorene au fost din Arad, Lugoj, Subotica, Seghedin, Kikinda, Vrsac, Zrenjanin e.t.c. Incepand din 1910 Clubul Atletic Timisoara (fost Fotbal Club din Timisoara), a desfasurat o activitate mai sustinuta si mai bogata. In anul acela C.A.T s-a inscris in campionatul Ungariei de Sud . (I. Dudas, 1971/ Gh. opa, 2006)

2.2. PIONIERATUL FOTBALULUI DE PERFORMANTA - CLUBURILE CHINEZUL SI RISPENSIA

O cotitura in activitatea fotbalistica din Timisoara a insemnat intrarea in istoria sportului romanesc a clubului Chinezul (1910). Chinezul a fost echipa muncitorilor de la cailor ferate, si a jucat pe terenul din spatele Garii de Nord. Culorile clubului Chinezul Timisoara au fost alb-violet.

Sase medalii de aur pe steagul alb violet. Au trecut 82 de ani de cand Chinezul a castigat ultimul titlu national si totusi performanta acestei echipe a ramas unica in istoria fotbalului romanesc. Imediat dupa unificarea fotbalului romanesc a castigat primul titlu de campioana nationala, apoi al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea, al saselea. Ce usor se poate numara pana la sase! Dar ce greu se poate realiza ceva de sase ori, mai ales in domeniul fotbalului in care forma sportiva si echilibrul de forte se schimba de obicei de la an la an. (I. Dudas, 1971).

Fig. 1 Chinezul Timisoara, 23.09 1922

(ro.wikipedia.org)

Stralucirea echipei a disparut din cauza problemelor financiare, situatie des intalnita si in zilele noastre. Asa se face ca in plina glorie Chinezul se destrama , o parte din conducatorii sai, dr. Cornel Lazar si ing. Dionisie Balasz, au parasit clubul si vor pune bazele Ripensiei, care, preluand stafeta, a dus mai departe gloria fotbalului timisorean. De remarcat este faptul ca Ripensia Timisoara a fost primul club profesionist de fotbal din Romania. A fost infiintat in anul 1928 si a disparut in 1948, culorile echipei find mostenite daca putem spune astfel de la Chinezu, alb-violet. Din cauza statutului de echipa profesionista, Ripensia nu a putut evolua in campionatul national pana in 1932. Prima participare, in sezonul 1932-1933, a adus si primul titlu de campioana. Au urmat alte trei, la finalul sezoanelor 1934-1935, 1935-1936 si 1937-1938. Ripensia a mai castigat si doua Cupe ale Romaniei in anii 1934 si 1936.

Fig. 2 Emblema F.C. Ripensia Timisoara, 1928 en.wikipedia.org)

De-a lungul existentei Ripensia a fost o echipa foarte admirata in tot Banatul si respectata in toata tara. Nu de putine ori, Ripensia strangea mai multi suporteri in deplasare decat acasa. Suporterii i-au respectat pe ripensisti pentru ca si ripensistii i-au respectat pe suporteri. (I.Dudas, 1971/Gh.Popa, 2006)

2.3. INFINTAREA SI EVOLUTIA IN TIMP A ECHIPEI

POLITEHINCA TIMISOARA

Fig. 3 Coregrafie C.V.U.C.S. reprezentand anul infintarii echipei, 1921

(www.cvucs.ro)

"Infiintarea Scolii Politehnice din Timisoara, la 15 noiembrie 1920, prin Decretul semnat de Regele Romaniei Ferdinand I, a insemnat incununarea stradaniilor celor mai luminate minti de pe aceste meleaguri si ridicarea orasului de pe Bega la rangul de CIVITAS ACADEMICA. In paralel cu pregatirea profesionala inca din toamna anului 1920 au existat preocupari si pentru activitatea sportiva a studentilor. S-a avansat ideea construirii unui club universitar, sau a unei societati sportive, idee sustinuta de insusi profesorul Traian Lalescu - primul director al Scolii Politehnice. Dupa luni de framantari s-a organizat si s-a pregatit o echipa de fotbal formata la inceput numai din studenti. Echipa de fotbal "Poli" a activat cu incepere din anul 1921 in Campionatul districtual Categoria a II-a alaturi de echipele Patria, Progresul, Dura si altele. Desi activitatea sportiva a studentilor a demarat in anul 1920/1921 si s-a conturat in primavara anului 1921. Societatea Sportiva Politehnica s-a constituit statutar la data de 04 decembrie 1921. In anul 1924 Poli promoveaza in campionatul districtual categoria I dupa meciul de baraj cu Kadima castigat de studenti cu 2 - 0. Pana in anul 1928 studentii au jucat pe terenul Patria si au fost antrenati din simpatie, pe gratis, de antrenorul italian Carnelli. Din 1928 studentii vor avea propria lor arena, Stiinta. In anul 1936 Poli activeaza in Divizia C, in 1941 in Divizia B, iar in 1948 realizeaza visul mult dorit: promovarea in Divizia A. Iata eroii care au realizat performanta: Corbus, Pacurariu, Mazare, Mioc, Popescu, Marcu, Andreescu, Meghie, Iovan, Radulescu, Dee, Morja, Chioreanu, Francescovici si Baciu, condusi de antrenorul V. Carte." (Gh.Popa, 2006)

De atunci Poli, osciland intre A si B a reusit sa castige Cupa Romaniei de 2 ori (1958 si 1980), sa fie finalista a Cupei Romaniei de 5 ori (1974, 1981, 1983, 1992,2007) si sa castige locul III in Divizia A de 5 ori (1950, 1956, 1957/58, 1962/63, 1977/78). (I.Dudas, 1971/Gh.Popa, 2006).

2.3.1 Poli Timisoara devine echipa fanion a orasului

Echipa studenteasca fondata odata cu crearea Universitatii Politehnice de Traian Lalescu in 1921, a stat in conul de umbra al marilor echipe ale orasului din perioada interbelica, Ripensia si Chinezul. Dupa razboi insa, Poli a preluat stafeta fotbalului timisorean, dar nu a reusit la nici un moment dat sa egaleze rezultatele obtinute de cele doua mari echipe ale Timisoarei inaintea perioadei comuniste. Cu toate acestea, Poli devine cea mai iubita echipa a Banatului, din toate timpurile. Avand de suferit din cauza regimului dictatorial si deservind echipele centrale cu jucatori, in mod silit, echipa emblema a Timisoarei a oscilat adesea intre primele doua esaloane. In ciuda catorva prezente sporadice in cupele europene si a eliminarii unor cluburi precum Celtic Glasgow si Atletico Madrid, Poli nu a reusit sa castige niciodata campionatul Romaniei.

La cativa ani dupa caderea comunismului a urmat si decaderea echipei, in principal datorita scindarii de universitate. Noii patroni ai vremii au dus echipa ce reusea un egal in 1991 cu Real Madrid in doar patru ani pe drumurile diviziei secunde.

Acolo, echipa timisoreana nu a reusit sa razbeasca mai multe sezoane la rand, iar daca Anton Dobos nu ar fi adus o echipa de divizia A la Timisoara, cea mai iubita echipa din Banat s-ar fi zbatut in continuare in ligiile inferioare. Revenirea in Divizia A a fost urmata la scurt timp de venirea unui sponsor puternic, in persoana actualului presedinte al clubului Marian Iancu si a firmei cu sediul la Londra, Balkan Petroleum. Acestia au contribuit decisiv la transformarea echipei (lot, facilitati, conducere tehnica) intr-unul care sa poata lupta pentru performanta, iar Timisoara se afla la inceputul unui nou drum.(Gh.Popa, 2006)

2.4. EVOLUTIA EMBLEMEI SI A CULORILOR PE PARCURSUL CELOR 88 DE ANI DE EXISTENTA

La inceputuri, in 1921, culorile clubului lui Poli au fost alb-negru, si s-a numit "Societatea Sportiva a Scolii Politehnicii" din Timisoara, in 1948 la prima promovare in Divizia A, Poli si-a schimbat denumirea in CSU Politehnica. Din 1950 Poli a devenit Stiinta si a adoptat culorile alb-albastru. Din 1966 s-a numit CS Politehnica, culorile fiind alb-violet. In 1969, Poli i-a numele de Ripensia-Poli, dar numai pentru cateva luni si apoi revine la numele de CSU Politehnica. In 2002 CSU Politehnica Timisoara fuzionand cu AEK Bucuresti devine Poli AEK, dar isi pastreaza culorile alb-violet. Din 2004 se numeste Fotbal Club Universitar Politehnica, echipamentul fiind alb violet. De la inceputul anului 2007 si pana in prezent, numele Clubului a suferit nenumarate modificari cauzate de pe urma litigiului cu fostul actionar al clubului de la mijlocul anilor 90, Claudio Zambon. Acesta a pretins ca o data cu plecarea sa de la Timisoara numele culorile si palmaresul echipei ii revin. Pentru a evita depunctarea de catre Liga Profesionista de fotbal conducerea clubului a folosit mai multe denumiri: Politehnica 1921 Timisoara, Poli Stiinta 1921 Timisoara, si in cele din urma in prezent, pana la solutionarea litigiului de catre Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Loussane echipa se numeste F.C. Timisoara si a renuntat momentan la culorile alb-violet. (Gh.Popa 2006, www.c.v.u.c.s.ro)

1921-1976 1977-1982 1983-1989

Fig. 4 Emblemele Poli de-a lungul istoriei

(Gh.Popa 2006)

2.5. STADIONUL "DAN PALTINISANU" TRANSFORMARI SUFERITE DE LA INAUGURARE SI PANA IN PREZENT

Stadionul de fotbal "Dan Paltinisanu" din Timisoara este al doilea stadion ca marime din Romania. Constructia acestui stadion la inceputul anilor 1960 a fost o necesitate pentru oras pana in acel moment echipa evoluand pe stadionul "Stiinta" din incinta Universitatii Politehnica. In acele vremuri ca si in zilele noastre iubitorii fotbalului veneau in numar foarte mare la stadion pentru a o incuraja pe "Poli". Lipsa unei tribune ii obliga pe acestia sa vina de acasa cu banci de lemn, scaune sau chiar sa vizioneze meciul de pe acoperisul cladirilor din apropiere, sau din varful pomilor.Acest devotament a fost rasplatit in data de 1 mai 1963 cand a avut loc inaugurarea stadionului "1 Mai" cu ocazia unui turneu international la care au fost prezente echipe remarcante din Iugoslavia si Ungaria. (I.Dudas,1971) Tribunele stadionului au fost luate cu asalt de 40.000 de banateni veniti de prin toate colturile judetului pentru a lua parte la o adevarata sarbatoare.

Dupa cum spuneam numele initial al stadionului a fost "1 Mai" denumirea fiind schimbata la mijlocul deceniului trecut la dorinta fanilor, si mass-mediei locale reprezentate de ziarul sportiv "Fotbal Vest". Astfel arena viola a primit denumirea "Dan Paltinsanu" in onoarea regretatului fundas al echipei alb violete din ani '70-'80 care a jucat cu deosebit devotament si respect fata de public si oras, 10 sezoane pentru Poli. (Gh.Popa, 2006)

Fig. 5      Stadionul "1 Mai" (1 mai 1963) inaugurare

(www.poli.tm.ro)

Fig. 6      Stadionul "Dan Paltinisanu" (2009)

(www.footballgroundguide.com)

La momentul inaugurarii stadionul avea 40.000 de locuri dar in ultimii ani a suferit numeroase modificari care au avut ca urmare modernizarea lui. In prezent are capacitatea de 32.019 locuri pe scaune si instalatie de nocturna de 1456 de lucsi. (www.wikipedia.com)

De-a lungul vremii stadionul a gazduit evenimente importante, inclusiv cinci meciuri internationale: partida din preliminariile CM 1986, Romania-Finlanda (1985), Romania- Slovenia (6 iunie 2007), partida contand pentru preliminariile Campionautului European 2008, precum si amicalele Romania-Iugoslavia (1983), Romania-URSS (1986) si Romania-Croatia(2002).

Arena a fost vizitata de nume mari ale fotbalului mondial, in partide oficiale sau amicale, inclusiv de patru detinatoare ale Cupei Campionilor Europeni, printre care amintim: Real Madrid, Juventus Torino, Celtic Glasgow, Atletico Madrid, Steaua Rosie Belgrad, Sporting Lisabona, MTK Budapesta, Honved Budapesta, West Ham United, Lokomotiv Leipzig, Partizan Belgrad, Atletico Mineiro, Ujpest Budapesta. (Gh.Popa, 2006)

2.6. EVOLUTIA SUSTINATORILOR ECHIPEI POLI TIMISOARA: DE LA SUPORTER LA ULTRAS

Dupa cum aminteam mai sus chiar si cand evolua pe stadionul "Stiinta", arena care nu dispunea la momentul acela de tribune, la meciurile echipei alb-violete asistau mii de oameni. Acestia privea meciul din picioare, asezati pe banci si scaune aduse de acasa sau chiar de pe acoperisul cladirilor sau copacii din apropierea stadionului.

Inaugurarea noului stadion in anul 1963, a facut ca meci de meci echipa sa fie sustinuta de un stadion plin, la aceea ora capacitatea arenei banatene fiind de 40.000 de locuri. Incet incet suporterii au inceput sa se identifice cu locul din stadion, si sa isi incurajeze echipa mai frenetic.

Formarea galeriei alb-violete

Cu toate acestea, de-abia la inceputul anilor '70 s-a creat un nucleu adevarat al fanilor echipei studentesti. Era un camp propice pentru crearea unei galerii. Politehnica retrogradase din elita in 1966, iar fiecare an insemna un nou chin pentru sustinatori. In 1969 concitadina CFR luase fata alb-violetilor, promovand in 'A'. Inceputul deceniului opt era insa aparte. Orasul de pe Bega devenea un centru universitar de forta, adunand in acea perioada peste 13.000 de studenti. De asemenea, populatia orasului crestea semnificativ in urma aparitiei a noii intreprinderi. In acest context, autoritatile orasului au inceput sa se implice tot mai mult in tentativa de repromovare a Politehnicii. Mihai Telescu, prim-secretar al judetului, a fost, trebuie sa admitem, unul dintre cei care s-au agitat cel mai mult pentru crearea noii echipe a Timisoarei. Ideea formarii unei galerii compacte, bine organizate, a aparut in vara lui 1972, la initiativa lui Petru Morun, care era atunci vicepresedinte la sectia de sport a Centrului Universitar. Acesta a contactat un grup de studenti apropiat de Poli, care era condus de Eugen Seracin (ulterior, presedinte la club, din 1975, apoi investitor intre 1998 si 2000) si continea alti sufletisti, precum Dan Olteanu, Stoian sau Ghiulea, care invatau la diferite facultati ale Politehnicii. Totul a fost realizat sub obladuirea Asociatiei Studentilor. Toate cheltuielile galeriei, inclusiv cele din deplasari, erau achitate de Asociatia mai sus amintita. De aceasta favoare se bucurau numai studentii, cei cu cotizatii platite la zi (mai mult simbolice) si legitimatii, pentru a putea fi totul tinut sub control. deplasarile organizate. De fiecare data, grupul era substantial. La disputa din 'B' de la Cugir au venit peste 400 de tifosi de pe malul Begai, dar, in genere, cel putin 100 de timisoreni vizionau echipa in partidele externe. Disciplina era totala, oricine consuma alcool fiind imediat exclus din grup! Se organizau in mod regulat sedinte in vechiul sediu al Facultatii de Electrotehnica, in sala EA1. Prezenta era, atentie, obligatorie! Pentru prima data, au aparut sepcile, fanioanele, fularele sau drapelele in culorile alb-violet. Ele erau raspandite aproape gratuit, fiind primite de la intreprinderi precum '1 Iunie' sau Fabrica de palarii, in voga in acele vremuri. (Fotbal Vest/ www.cvucs.ro)

2.6.2 Nivelul suporterilor odata cu promovarea in divizia A

"Politehnica a dominat campionatul, dar meciul cel mai important a fost cel din etapa a 27-a, cel cu FC Bihor. Duminica, 3 iunie 1973, Poli, sub conducerea tehnicienilor Ion V. Ionescu si Nicolae Godeanu, a facut pasul decisiv catre prima liga, trecand cu 1-0 de oradenii care erau principalii contracandidati la promovare. Atmosfera a fost una memorabila, cei care au fost prezenti pe stadion atunci amintindu-si mereu de ce s-a intamplat." (Fotbal Vest)

In primul rand, trebuie spus ca presa vremii estimase asistenta la aproximativ 50.000 de privitori. Noi informatii, primite de la persoana care s-a ocupat de vanzarea biletelor si care a insistat sa nu-i fie publicat numele, au relevat ca s-au vandut nu mai putin de 61.300 de tichete! Practic, martorii povestesc cum s-a stat inclusiv pe fasia de iarba de langa pista de atletism.

'Am stat la peluza dinspre Sala Olimpia, prinzand locul cu patru ore inainte!', povesteste Molnr Lszl, unul dintre fanii alb-violeti prezenti la acel duel de poveste. S-a facut o adevarata sarbatoare inaintea acestui meci, un baietel de cinci ani facand un tur al arenei cu un steag alb-violet, pe pista de atletism.

Fireste, atmosfera fulminanta de pe '1 Mai', cum se numea atunci actualul 'Dan Paltinisanu', nu putea fi trecuta cu vederea. Saptamanalul 'Fotbal', prin pana jurnalistului Ion Cupen, scria: 'Timisoara nu a adormit in ajunul acestui derby. La orele cinci dimineata, mii de suporteri locali si altii veniti din Oradea, au defilat pe strazi, agitand steaguri, pancarte, cantand. Duelul galeriilor a fost civilizat, decent, echilibrat in afara stadionului, dar desigur disproportionat in incinta lui, unde peste 40.000 de timisoreni au acoperit lesne cei 4.000 de oradeni. Toata atmosfera acestei partide a fost grandioasa. Stadionul 1 Mai s-a umplut rapid pana la refuz, si la ora matinala. Din tribunele sale au zburat spre gazon cantece, suier de sirene si am inteles ca, de fapt, timisorenii jinduiesc din toata fiinta lor dupa Divizia A'.

Caracteristicile galeriei anilor 70'

Galeria se afla la tribuna a doua, deasupra tunelului de la vestiare. Amplasamentul nu era intamplator, fiindca in acest fel, avand in vedere controlul ce exista asupra galeriei, era asigurata protectia adversarilor si a arbitrilor.

Cand echipele intrau pe gazon, toata galeria canta unit, ca si cum ar fi fost un singur glas, imnul studentesc 'Gaudeamus igitur'. Apoi, urmau cantecele galeriei, in special 'Zi cu soare, fara soare', fredonat uneori si astazi.

Civilizatia era la ea acasa. Nici nu este de mirare ca in anii 1974 si 1975 publicul timisorean a primit trofeul 'Petschovschi', decernat de ziarul 'Sportul' celui mai sportiv public din Divizia A. Cu media 9,60, respectiv 9,20, rezultata in urma notelor date la meciurile de acasa de cronicarii amintitului jurnal, publicul alb-violet era respectat in toata tara. Incidente n-au fost. O singura data, la un meci cu CFR Cluj, un spectator nervos a aruncat cu o sticla spre arbitru si a fost imediat inhatat de militieni.

Cat de innebunita era Timisoara dupa fotbal se vede in media spectatorilor. Acest oras se afla pe locul doi in tara, dupa Craiova, adunand in medie 20.000 de oameni / partida. De-a lungul campionatului 1973-74, o serie de confruntari au fost urmarite cu tribunele pline. De exemplu: cu ASA Tg. Mures si Rapid (25.000), Universitatea Craiova, Steaua, Rapid, Dinamo (40.000), iar la derby-ul vestic cu CSM Resita au venit peste 40.000 de persoane!

De asemenea, timisorenii bifau aproape toate deplasarile. La Craiova, echipa care in acel sezon a devenit campioana, au mers 400 de banateni, meciul s0a incheiat cu scorul 1-1, la capatul caruia Dan Paltinisanu a fost declarat cel mai bun jucator al meciului. Totodata, la meciul de la Arad, pierdut cu 0-3, au fost, conform presei vremii, cateva mii de banateni.

Poli a ajuns, dupa 16 ani, in finala Cupei Romaniei, trecand in semifinala cu 3-1 de Steaua, pe terenul neutru din Sibiu. Emotia era intensa la Timisoara. Dupa un an de 'A', alb-violetii au terminat pe locul 7, singura tristete fiind dublul esec (0-3 si 1-3) cu rivala UTA. Scopul finalei era ca Poli sa ajunga in cupele europene prin victoria in finala competitiei care era programata duminica, 23 iunie 1974, pe stadionul 'Republicii' din capitala (astazi disparut).

Pentru deplasarea la finala, s-au inscris prin intermediul galeriei peste 800 de insi. Numai ca, pe arena au ajuns mai mult de 2500 de timisoreni. De notat ca un grup de ciclisti amatori a plecat pe doua roti spre Bucuresti cu o saptamana inainte. O mare alb-violeta a invadat Bucurestiul. Unul dintre cei mai longevivi fani polisti, Nicu Mursa, povesteste de fiecare data perplexitatea ce-i domina pe locuitorii capitalei. 'Ieseau oamenii din frizerii, cu spuma de ras pe fata si intrebau: Ce se-ntampla? E Revolutie? Il dau astia jos pe Ceausescu?'. In cele din urma, Poli a pierdut cu 2-4, dar galeria timisoreana a oferit o lectie neuitata de dragoste fata de culorile alb-violete. In pauza inclestarii, Eugen Seracin, liderul galeriei, a primit din partea redactorului de la 'Sportul', Aurel Neagu, trofeul 'Petschovschi'.

Dupa cum am observat si atunci la fel ca si acum galeria alb-violeta atragea asupra ei valuri de simpatie si respect.Iata 2 declarati ale antrenorului echipe din acel moment domnul Ion.V. Ionescu si ale veteranului echipei regretatul Simion Surdan.

Ion V. Ionescu, in 'Sportul' din 19 ianuarie 1974: 'Vrem sa rasplatim printr-un joc imbunatatit minunata galerie care, dupa parerea mea, exprima renasterea interesului pentru fotbal in Timisoara. Toate echipele noastre trebuie sa stie ca la Timisoara avantajul terenului va fi reprezentat doar prin cantecele infocatei si disciplinatei noastre galerii studentesti'.

 Simion Surdan, in 'Fotbal' din 30 ianuarie 1974: 'La Timisoara se simte o renastere a tribunei. A revenit dragostea pentru fotbal. Asist la un fenomen extraordinar. Vad oameni batrani purtand tricouri si sepci alb-violete. Cand vad acest spectacol, imi dau seama ca noi, cei de la Poli, am reusit sa facem ceva. In aceste momente ma simt impacat cu mine insumi'.

Revolutia din 1989 si influentele acesteia asupra galeriei timisorene

Revolutia din decembrie 1989 a inceput de la Timsoara, si a avut si are urmari asupra societatii romane. La acea data sute de tineri au murit pentru un ideal numit libertate. In randurile ce urmeaza vor fi prezentate influnetele care le-a avut acea perioada asupra suporterilor alb-violeti.

Fig.7 Mesaje ale galeriei alb-violete in memoria martirilor din decembrie 1989

(www.cvucs.ro)

1990 a fost un an teribil pentru Romania. Iesiti din comunism, oamenii s-au simtit liberi. Puteau sa spuna ce doresc. Dar avantajele noilor vremuri n-au fost de-ajuns. Orasul de pe Bega a initiat 'Proclamatia de la Timisoara', un document epocal, ale carui prevederi sunt multe din principiile Romaniei de astazi. Numai ca, atunci, puterea fesenista proaspat instalata a denigrat acest act, Timisoara, datorita atitudinii ei rebele, fiind marginalizata. Nici galeria polista n-a stat deoparte. Pe notele cantecului de pahar 'Noi de-aicea nu plecam' au inceput sa fredoneze la toate partidele referiri la 'Steaua, armata si cu ofiterii / Dinamo, politia si cu toti minerii!'.

A fost un an, 1990, in care a fost ingenuncheata Atletico Madrid, trupa care avea stele precum Futre, Rodax, Baltazar sau Donato. A fost un an, 1992, in care Real Madrid a fost tinuta-n sah la Timisoara, chit ca avea in componenta nume de 24 de karate ca Michel, Sanchis, Alfonso, Luis Enrique sau Zamorano! Dar s-a si suferit foarte mult.

23 noiembrie 1990 este o zi pe care multi suporteri alb-violeti nu o vor uita niciodata. Atunci, Poli a trecut cu 1-0 de FC Bihor, dar timisorenii au fost agresati de o parte a sustinatorilor echipei locale. Se pare ca gazdele au fost deranjate de fumul petardelor, dar si de opiniile politice ale vizitatorilor. Lucrurile au fost la un pas de o veritabila drama. S-a zvonit atunci ca un adolescent timisorean a murit in urma acestei incaierari, dar informatia nu s-a confirmat niciodata. Totul a pornit de la dispute pe tema punctului 8 din Proclamatia de la Timisoara, dar si din cauza unui steag cu secera si ciocanul ce era in galeria banateana. Practic, aproape toti banatenii au fost batuti! Steagurile au fost rupte, unul singur scapand de furia turbulentilor! Totul s-a petrecut din vina organelor de ordine, care n-au oferit suficienta protectie oaspetilor, permitand spectatorilor-gazda sa-si caute singuri dreptatea.

Primii ani dupa revolutie au constitui o perioada plina plina de cautari pentru galerie. Schimbarile sociale de dupa evenimentele din decembrie 1989 au afectat pana prin 1994 si unitatea tifoseriei. Nici publicul nu mai venea in numar atat de mare pe stadion, chit ca in acea perioada Poli a prins o finala a Cupei Romaniei, a jucat in Cupa UEFA cu Atletico Madrid, Sporting Lisabona si Real Madrid si la un moment dat se batea pentru titlu. Dar nu numai la Timisoara se intampla asta. In toata tara, cu mici exceptii (Craiova sau nou promovata Braila), media de spectatori scadea vertiginos. Economia tarii era-n schimbare, iar in vest, mii de oameni plecau in Iugoslavia sau Ungaria pentru a face comert de diferite feluri. Asa ca fotbalul a trecut pe planul doi.

Galeria insa a fost mereu pe pozitii, chiar daca, din punct de vedere al numarului, era inferioara stralucitorilor ani '70. Incet-incet, suporterii se schimbau, veneau multi tineri, iar galeria s-a mutat la peluza sud. Marile meciuri cu Steaua sau Dinamo aveau asistente impresionante. Nimeni nu va uita vreodata acel 3-1 cu Dinamo din 1991, la care au fost prezenti peste 35.000 de oameni.

Influentati de ceea ce vedeau la televiziunea iugoslava, si anume galeriile lui Crvena Zvezda, Partizan, Dinamo Zagreb sau Hajduk Split, tinerii incepeau sa foloseasca tot mai multe petarde, fumigene sau celebrele 'baklie', care erau adevarate OZN-uri in acea perioada pentru celelalte galerii din tara!

"Commando Viola" - tonul fenomenului Ultras in Romania

Fig.8 "C.V.U.C.S." -Poli - Steaua Bucuresti sezon 1995-1996

(www.cvucs.ro)

Peste tot unde mergeau la inceputul anilor '90, suporterii timisoreni, care au adoptat titulatura de 'Commando Viola', au inceput sa utilizeze, spuneam mai sus, petarde si fumigene. De fapt, galeria timisoreana a fost cea care a dat tonul noului tip de tifoserie din Romania. Fara a exagera cu laudele, noul stil de galerie i-a lasat, la inceput, perplecsi pe cei din restul tarii. Cand, in 1995, la un meci cu Universitatea Craiova, crainicul TV a zarit inscriptia 'Commando Viola Ultra Curva Sud', s-a aratat revoltat de cuvantul 'curva'. De unde sa stie oare ca denumirea a fost inspirata din fenomenul italian al tifoseriilor, cuvantul 'curva' insemnand de fapt peluza si nicidecum 'producatoare'? Cert este faptul ca acea perioada a constituit inceputul unei povesti fara sfarsit, si una extrem de frumoasa.

CE INSEAMNA "ULTRAS" SI CINE SUNT ULTRASII

Moto: "Jurnalistii si conducerile cluburilor ii numesc pe ultrasi spectatori minunati atunci cind totul merge bine, dar le spun huligani ori de cite ori apar probleme. In ambele cazuri e vorba de aceiasi oameni!" (Dal Lago, sociolog italian)

Dupa Dictionarul explicativ al limbii roamane cuvantul "ultra" inseamna "foarte, extrem de, peste masura de, excesiv de".

Ultrasii constituie un fenomen original al fotbalului printr-o serie de caracteristici. De la sensul de identificare cu propriul teritoriu - acel sector de peluza delimitat de unul sau mai multe steaguri/bannere cu numele sau simbolul grupului si pana la vestimentatia lor: haine cu insemne ale echipei favorite, la care se adauga aproape obligatoriu fularul/esarfa in culorile acesteia.

Apartitia si evolutia fenomenului

Prima forma a acestui fenomen isi are originea in Italia, facandu-si aparitia la inceputul anilor 50. Astfel, suporterii din Peninsula, dupa modelul sustinatorilor englezi si al celor sud-americani, au inceput sa se organizeze in grupuri, sa isi urmeze favoritii in deplasari intr-un numar cat mai mare si sa promoveze idei coregrafice, intr-un stadiu de pionerat. In aceasi perioada  pe fondul tensiunilor din timpul razboaielor iugoslave, un grup de suporteri patrioti ai lui Hajduk Split (Croatia actuala) au format un grup denumit "Torcida Split". Acesta exista si astazi si se pare ca este alaturi de:"Milan's Fossa dei Leoni"-A.C. Milan "sunt printer cele mai longevive grupuri ultras.Prima aparitie a unui grup a fost cea a celor de la "Fedelissimi Granta" fanii echipei A.C. Torino, in anul 1951, iar prima denumire a unei brigazi Ultras a aparut la Sampdoria, in anul 1968, prin grupul "Ultras-Tito".

Fig.9 Esarfa "Fedelissimi" - "Primi care s-au nascut/Ultimii care vor muri !"

( torcidagranata.it)

Odata cu inceputul anilor '70, grupurile de sustinatori s-au desprins categoric de modelul clasic, adult, al spectatorului de fotbal si au ocupat peluzele stadioanelor acolo unde vizibilitatea era mai scazuta dar si biletul, abonamentul mai ieftin. Toate aceste grupuri se inspirau in mod clar dupa modelul hooliganilor englezi, iar cand suporterii italieni si cei englezi se intalneau, era un prilej de discutii si comparatii pe acesta tema. Totusi, taberele de ultrasi din Italia admirau si modelul micilor grupuri politice de stanga sau de dreapta, care reprezentau un model clar de pasiune si duritate. Influentele pot fi vazute azi in adeziunea spontana a unor ultrasi la grupuri de extrema stanga sau dreapta. Era o combinatie intre o cultura a fotbalului si grupurile politice,care a dat stilul special al miscarii ultra. Cateva grupuri Ultra sunt asociate uneori politicului.

.

Fig.10 Di Canio

(cultureofsoccer.com)

"Irriducibili" (Lazio, aici salutati de Di Canio, fig.10), "Boys Roma" (AS Roma), "Boulogne Boys" (Paris Saint Germain) si "Ultra Sur" (Real Madrid) sunt grupari de suporteri care afiseaza de regula crucea celtica si svastica. Altii, cum ar fi "Brigate Autonome Livornesi" (Livorno) sau "Curva Massilia" (Olympique Marseille), flutura steaguri cu insemnele Steaua Rosie, secera si ciocanul, chipul liderului revolutionar argentinian Che Guevara.

In ultimii 20 de ani galeriile ultrase ale marilor echipe atat din italia si din restul Europei au cunoscut o dezvoltare consistenta. O data cu dezvoltarea acestora in toata Europa in special Europa de Est au luat nastere noi gruparii inspirate din farmecul celor italiene. Devine o obisnuinta in randul ultrasilor ultilizarea de articole pirotehnice (artificii, petarde, torte, fumigene de diferite culori) menite sa dea o vivacitate suplimentara peluzei. Asa a aparut notiunea de coregrafie a peluzei, o practica absolut originala ce va creste treptat odata cu dezvoltarea grupurilor ultras.
In toti acesti ani, se asista la un proces de agregare a numeroaselor microgrupuri de suporteri, proces ce a dus la aparitia mai multor grupuri ultras. Componentii acestor grupuri de ultrasi au facut parte initial din marile grupuri de suporteri, dar s-au desprins de acestea fie din cauza mentalitatilor diferite pe care ii deosebeau, fie in urma unor neintelegeri.

Modelul ultra s-a raspindit aproape in toata Europa incepind cu anii '80, in special dupa campionatul mondial de fotbal din 1982 gazduit de Spania, unde suporterii europeni au avut ocazia sa intre in contact direct cu ultrasii italieni. Primele grupari ultras din afara Italiei au aparut in Spania si in Franta. Dupa 1985, acest model s-a raspindit si in fosta Iugoslavie, Grecia si Portugalia.

Larga raspindire a acestui model a facut ca, la ora actuala, in Europa sa existe doua modele de suporterism: cel nordic, de sorginte engleza si cel sudic, cel italian. Granita dintre aceste modele devine insa din ce in ce mai putin vizibila, dar nu pentru ca cele doua modele s-ar influenta reciproc, ci pentru ca cel italian tinde sa-l acapareze pe cel nordic. Acest lucru se datoreaza in special dezvoltarii exponentiale a Internetului care a inlesnit contactele intre suporterii din toate colturile Europei. Daca pina la mijlocul anilor '90 modelul ultras putea fi gasit numai in tarile mai sus mentionate din sudul Europei, acum il putem gasi atit in fostele tari comuniste (inclusiv Romania), cit si in tari care traditional se aflau in aria de influenta a modelului nordic. Exista, de exemplu, grupari ultras chiar si in Suedia.

In timp, aspectul comportamental al ultrasilor se schimba tot mai mult. Asa au aparut cazurile de ciocniri intre grupuri de ultrasi. Motivele acestor ciocniri/incidente intre ultrasi au la baza rivalitati traditionale sau orientarile 'politice' ale galeriilor. Actiunile violente ale ultrasilor incep sa se manifeste nu doar pe stadioane, ci si in alte zone, apropiate sau nu acestora. Ultrasii plec in cautarea suporterilor echipelor rivale pentru a le fura steagurile, bannerele si fularele cu scopul de a fi folosite pe post de 'trofee' sau pentru a le da foc. Imaginatia ultrasilor depasesc orice limita atunci cand se are in vedere umilirea si provocarea rivalilor.'

Iata cateva dintre gruparile celebre din Italia si restul europei:"Milan's Fossa dei Leoni"-A.C. Milan, "The Boys"-Inter Milan, "Boys Roma" -A.S. Roma, "Brigate Autonome Livornesi", A.C. Livorno, "Boulogne Boys"- P.S.G., "Grobari"- Partizan Belgrad , "Gate 4"- P.A.O.K. Salonik, "Curva Massilia" -Olempique Marseille "Ultra Sur" - Real Madrid, "Green Brigate" Celtic Glasgow.

Aparitia si evolutia fenomenului in Romania

Miscarea ultra romaneasca are o istorie relativ scurta, deoarece inainte de 1989 regimul comunist a facut imposibila existenta unei forme de organizare rebela si nonconformista a suporterilor. A existat totusi si in acea perioada un steag pe care scria Ultras Rapid.

Primii care au fost atrasi de acest stil de sprijinire a echipei au fost tinerii cu virste intre 15 si 25 de ani. Acest fapt este normal, daca ne gindim ca acest stil este prin definitie un stil rebel. Pentru un tinar, faptul ca el se poate reprezenta social ca un ultras, deci ca un rebel care nu se supune nici unei reguli, constituie o atractie foarte mare. Astfel el iese din conformismul monoton specific virstei sale pentru a intra in rindurile unor rebeli contemporani.

Tonul a fost dat de galeria timisoreana care au adoptat titulatura de "Commando Viola" au inceput sa utilizeze petarde, fumigene, sa ancoreze pe gard bannere. Cu toate acestea dezvoltarea fenomenului s-a constituit la mijlocu anilor 1990, prin aparitia unor grupuri ultras in cadrul galeriilor echipelor bucurestene Rapid, Dinamo, Steaua, dar si Universitatea Craiova.

Astfel spectacolul s-a mutat in din teren in tribunele stadioanelor. Meciurile de tip derby au capatat o noua dimensiune. Fumigenele impanzeau peluzele stadioanelor, petardele explodau, tobele bateau frenetic,ultrasii cantau, afisau mesaje si coregrafii din ce in ce mai bine puse la punct si mai complexe. Influenta italiana este evidenta si se manifesta in toate modalitatile prin care ultrasii romani isi incurajeaza echipa favorita. In primul rind numele gruparilor ultras romanesti: Commando Ultra Viola Curva Sud pentru suporterii Politehnicii din Timisoara.

Nucleo, Gruppo Apparte (care nu mai exista acum) pentru suporterii stelisti; Nuova Guardia, Tifosi Ultra pentru suporterii dinamovisti; Legione Granata, Ultras Unione pentru suporterii rapidisti; Sezione Ultra pentru suporterii Universitatii Craiova De multe ori la inceputul anilor 2000 spectacolul oferit de ultrasi a fost umbrit de numeroase incidente cauzate de conflictele devenite pana azi de legenda intre suporterii polisti si aradenii suporteri UTA,intre stelisti si dinamovisti,rapidisti-stelisti,dinamovisti si lista poate continua.Veritabile lupte de strada au avut loc soldate de multe ori cu raniti grav sau mai putin grav. Opresiunea fortelor de ordine, a facut ca ura ultrasilor fata de acestia sa sporeasca si astfel au aparut noi conflicte pe stdioane intre ultrasii si fortele de ordine.

In prezent fenomenul ultras incearca sa supravietuiasca cu toate ca cu exact un an in urma a fost promulgata, cu surle si trimbite, Legea nr. 4/20008, privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive. Cunoscuta si sub denumirea de "Legea lui Mitica", aceasta initiativa legislativa despre care se spunea ca va pacifica lumea stadioanelor romanesti, si-a dovedit cu varf si indesat, inca de la intrarea in vigoare, totala lipsa de utilitate. Legea in cauza afecteaza direct specatacolul din tribune, prin interzicerea folosirii tortelor, fumigeneleor, petardelor si nu numai. De la intrarea in vigoare a acestei legi zeci de ultrasi au primit numeroase amenzi si interdictii pe o anumita perioada de timp, dosare penale, datorita faptului ca au folosit fumigene, petarde, si-au mascat fata pentru a nu fi recunoscuti sau au creat conflicte si distrugeri in interiorul stadioanelor.

2.7.3. Regulile ultras

Exista mai multe reguli care trebuie respectate de ultrasi, un fel de cod de comportament ultras. Acestea au aparut de-a lungul timpului sub diferite forme, adaptate la timpurile si evenimentele prin care treceau suporterii (in principal cei din Italia). O versiune adaptata la realitatea romaneasca a aparut in numarul 1 al revistei suporterilor lui Poli Timisoara - Ultra Banat 2003.

Iata aceaste reguli, cu care grupurile de la noi din tara sunt de acord:


1. Iubeste tricoul echipei tale si culorile echipeimai presus de orice lucru.

2. Respecta deontologia grupului din care faci parte.
3. Nu accepta existenta unor limite sau obstacole asupra iubirii tale pentru echipa.
4. Fii pregatit oricand de confruntari legale, cu alti ultrasi sau suporteri si nu ataca niciodata persoane comune, nevinovate. Nu utiliza cutitul sau alte arme in confruntari.
5. Ramai coerent intotdeauna, in toate actiunile si initiativele.
6. Distinge-te de masa suporterilor.
7. Incurajeaza-ti echipa, la bine si la greu, intotdeauna si peste tot, chiar si atunci cand e contestata.
8. Cumpara-ti bilete sau abonamente la partidele de acasa si suporta deplasarile doar pe spatele tau.
9. Nu fa nici un fel de compromis in ideologia sentimentelor tale
10. Contesta conducerea si pe fotbalisti cand nu respecta crezul si valorile tale.
11. Nu amesteca niciodata idealurile acestei miscaricu varii forme de delicventa cotidiana.
12. Nu spurca acest crez, aceasta miscare cu manifestari politice.
13. Nu deveni protagonist de acte vandalice, nu distruge tot ce te inconjoara, nu fura din magazine si din benzinarii cand te afli in deplasare.
14. Nu lucra speculativ asupra numelui echipei sau grupului tau.
15. Fa-ti steaguri, bannere, esarfe, coregrafii si altele doar cu fortele tale proprii, fara ajutorul clubului sau a sponsorilor clubului     

Cele patru puncte de baza in mentalitatea ultras sunt:

Nu te opri niciodata din cantat si incurajat, indiferent de rezultat.

Niciodata nu sta jos in timpul unui meci.

Participa la cat mai multe meciuri posibile (acasa si deplasare) indiferent de cost sau distanta.

Loialitate maxima fata de grupul din care faci parte.

In afara de aceste "legi de baza" mai exista si alte coduri in ceea ce priveste organizarea grupului, protejarea persoanelor non-ultras in incaierarile de strada, a disputelor disproportionate.

2.7.4 Structura, caracteristicile unui grup ultras,individului ultras

Fiecare Grupare are de regula regulile interne si o structura proprie. Cu toate acestea grupurile ultras sunt de obicei organizate in jurul unui nucleu, unei grupari lider care la radul ei are un lider sau mai multi, cei care conduc si iau deciziile importante in tot restul grupului de suporteri. Subgrupurile, brigaziile sunt de obicei alcatuite pe criterii de prietenie, localizare sau vederi politice.

Ierarhia din cadrul unei grupari ultras e uramatoarea Pe prima treapta se gasesc persoanele care vin in peluza galeriei, pentru ca aici biletul este mai ieftin, sau persoanele care doresc sa incurajeze echipa dar care nu fac parte dintr-un grup organizat. Aceste persoane nu au nici un rol de decizie in ceea ce priveste galeria. Ei trebuie sa se conformeze deciziilor liderilor - deciziile suporterilor ultra. Aceste persoane sint, de fapt, niste pseudo-ultra si pentru ca ei se comporta asa numai pe timpul meciului. Pe cea de-a doua treapta a piramidei se gasesc suporterii ultra. Ei reprezinta liderii de opinie ai galeriei - modelul ce trebuie urmat de ceilalti suporteri. Ei au un rol de decizie in interiorul galeriei initiind diverse forme de incurajare - cintece, aprinderea de torte sau realizarea unor coregrafii. Pe ultima treapta a piramidei se afla liderii galeriei. Acestia provin si ei din rindurile grupurilor ultra. Ei sint cei care initiaza in majoritatea timpului cintecele sau aprinderea de torte, de fumigene, sint liderii carismatici ai peluzei.

Ultrasii utilizeaza bannere de identificare, considerate stindarde,ancorate in fata sectorului din peluza in care grupul isi desfasoara activitatea pe parcursul meciurilor, pierderea lor fiind egala cu dezintegrarea gruparii aducand cu sine si umilinta in fata lumii ultras.

Rivalitatile intre grupurile ultras pot fi intre doua echipe din acelasi oras sau orase diferite, bazate pe idei politice diferite sau criterii etnice. Nu de putine ori se fac intelegeri si aliante intre anumite grupuri, permanente sau temporare, depinzand de interes si de miza meciului.

Daca un individ dintr-un grup ultras isi pierde simbolul personal de identificare a grupului, de obicei un fular cu insemnele grupului, este automat scos in afara gruparii. Unii ultrasi isi obtin banii de coregrafii si deplasari vanzand articole promotionale cu insemnele suporterilor: esarfe, fulare, sepci, steaguri. Altii, dimpotriva, sunt foarte stricti la distribuirea acestor elemente de identificare. Nu exista un numar minim de la care poate lua fiinta o grupare. Ei pot fi o mana de oameni, un sector, o peluza sau un intreg stadion. Ultrasii au de obicei un reprezentant care asigura legatura cu clubul in ceea ce priveste asigurarea biletelor, problemele cu jandarmeria, siguranta in deplasari si alte chestiuni organizatorice. Sunt suporteri moderati insa care critica aceste grupari vis-a-vis de violensa in limbaj, in cantece si chiar fizica in afara stadionului, violente care lasa urmari si in randul persoanelor non-ultras.

Ca si mod sonor de expresie, ultrasii folosesc atat imnuri si melodii proprii, unice cat si cantece universale adaptate la echipa lor favorita. Multe din acestea sunt pe linia melodica a unor hit-uri pop actuale sau trecute. In ajutorul sincronizarii sonore, de obicei se utilizeaza portavoce, megafoane sau sisteme de amplificare proprii.

Inaintea meciurilor importante, majoritatea grupurilor ultras desfasoara coregrafii gigantice in momentul intrarii echipelor pe teren.Acesta este un mod de a-si demonstra superioritatea fata de galeria adversa inca de la inceperea partidei.

Fig. 11 Coregrafie C.V.U.C.S. Poli-UTA ( sezonul 2007-2008)

(cvucs.ro)

In functie de banii de care dispun, aceste coregrafii difera in marime sau complexitate, de la un sector sau peluza la un intreg stadion. Se folosesc de obicei: cartoane colorate, baloane, fasii colorate, panze uriase, fumigene, artificii si mai nou papusi uriase cu heliu. Se folosesc de obicei teme legate de culorile, istoria clubului, steme, ani de infiintare, mesaje catre adversari .

Fig.13 C.V.U.C.S. Mesaje ironice la adresa rivalilor

(cvucs.ro)

Fig.14 C.V.U.C.S Fumigene Poli -Dinamo (2008-2009)

(cvucs.ro)

Individul ultras se distinge de suporterul tipic si prin adoptarea unei vestimentatii caracteristice:fularul,esarfa nelispista din jurul gatului sau sub forma de nod la incheietura mainii, sapca in cap in general de culoare inchisa sau in carouri,bluze sau tricouri de in culorile clubului sau culoare neagra cu inscriptiile gruparii din care fac parte, eskimo (mascarea fetei intr-un fel sau altul), haine militare.

CAPITOLUL III

FUNDAMENTAREA METODICA

3.1 ETAPEE CERCETARII

SARCINA DE

Anul I (2008)

ANUL II (2009)

Lunile

Lunile

CERCETARE

X

XI

XII

I

II

III

IV

V

VI

Alegerea temei

Intocmirea de ref. bibliografice

Documentarea

Stabilirea ipotezelor de lucru

Intocmirea graficului de lucru

Stabilirea esantioanelor

Efectuarea cercetarii pilot

Recoltarea,

centralizarea si prelucrarea datelor

Redactarea lucrarii

Fig. 3.1. Tabel etapele cercetarii

3.2. GRUPUL DE STUDIU

Prezentul studiu s-a realizat pe grupul sustinatorilor prezenti in Peluza Sud a Stadionului "Dan Paltinisanu" din Timisoara la meciurile echipei de fotbal F.C. Timisoara participanta in actuala editie a Campionatului National de Fotbal, Liga I.

Am impartit 205 chestinare si am primit inapoi 198.

3.2.1 Sexul persoanelor anchetate

Fig. 3.2.1. Sexul participantilor la studiu in %.

De remarcat faptul ca in C.V.U.C.S activeaza o grupare "Banatica" formata

exculsiv din persaone de sex feminin.

3.2.2 Varsta persoanelor anchetate

Fig.3.2.2. Categorii de vartsa a persoanelor anchetate

3.2.3. Starea civila a persoanelor anchetate

Fig. 3.2.3 Starea civila a persoanelor anchetate

Din grafic reiese faptul ca 83% din persoanele anchetate sunt necasatorite fapt pentru care au mai putine responsabilitati si obligatii familiare, lucru ce i-ar impiedica in mai mica sau mai mare masura sa isi canalizeze energia si sentimentele fata de echipa de fotbal.

3.2.4. Studiile persoanelor anchetate

Fig. 3.2.4 Studiile persoanelor anchetate: 3% invatamant primar, 11% gimnazial, 10% scoala profesionala, 38% liceu, 2% postliceala, 25 % facultate, si 11% postuniversitare

3.2.5 Practicarea sportului de performanta

Fig. 3.2.5. 59% dintre persoanele chestionate nu au practicat sport de performanta,

41 % au practicat sau practica , astfel cunostintele despre fenomenul fotbalistic sau despre sport in general sunt mult mai ridicate fata de cei care nu au practicat nici un sport.

3.2.6 Practicarea sportului de loisir

Fig. 3.2.6 Dintre persoanele anchetate 38% nu practica nici o forma de sport de loisir, in timp ce 62% practica sport de placere. Se observa ca cei care practica sport chiar si de placere sunt privitori de sport in cazul de fata fiind vorba de fotbal.

3.3. DURATA SI LOCUL CERCETARII STIINTIFICE

3.3.1 Durata si data desfasurarii cercetarii

Cercetarea stiintifica s-a desfasurat pe durata returului Campionatului National de Fotbal Liga I, incepand cu prima etapa a returului, din data de 28 februarie 2009 (F.C. Timisoara- F.C Arges). Finalizarea cercetarii a fost in data de 2 mai 2009 ( F.C. Timisoara-Farul Constanta).

Ancheta tip chestionar a fost realizata in 3 etape:

23 martie 2009

11 aprilie 2009

15 aprilie 2009

3.3.2 Locul desfasurarii cercetarii

Cercetarea a avut loc in urmatoarele locatii:

Peluza Sud a stadionului " Dan Paltinisanu"

In autocar pe Ruta Timisoara-Cluj cu ocazia disputarii partidei din

sferturile Cupei Romaniei la Fotbal, disputata intre F.C. Timisoara si Gloria Bistrita (15 aprilie 2009)

Piata Unirii, "Irish Pub", intrunirea saptamanala a gruparii ultras MCMXXI

Complex Studentesc, "Happy-Club", intrunire saptamanala a gruparii ultras "Hell Unit"

Meciurile la care am asistat in Peluza Sud pe parcursul cercetarii:

etapa a-18-a F.C. Timisoara -F.C. Arges

etapa a-20-a F.C. Timisoara-Gas Metan Medias

etapa a-22-a F.C. Timisoara-Gloria Buzau

etapa a-24-a F.C. Timisoara-Universitatea Craiova

etapa a-26-a F.C. Timisoara-Politehnica Iasi

etapa a-28-a F.C. Timisoara-Farul Constanta

etapa a-30-a F.C. Timisoara-Otelu Galati

etapa a-33-a F.C. Timisoara- Unirea Urziceni

3.4 METODELE DE CERCETARE FOLOSITE

Termenul de metoda provine din grecescul "methodos" care se compune din cuvintele: " meta" - dupa si , "odos" - cale, mijloc. (D.Pentia 2007, pag.17)

Dictionarul filosofic defineste metoda ca fiind efortul dirijat, calea sau sistemul procedural intreprins in vederea atingerii la un rezultat. Este programul dupa care se regleaza actiuniile practice si intelectuale in vederea atingerii unui scop, care jaloneaza dobandirea de noi cunostiinte. Notiunea include in intelesul sau si procedeul tehnic de calcul si experimentare metodica de cercetare.(Dictionar Filozofic- UngurasD., Staicu A.1994)

In prezenta lucrare au fost utilizate urmatoarele metode de carcetare:

3.4.1 Metoda observatiei

"Observatia consta in urmarirea sistematica a unui obiesct, fenomen sau proces asa cum se desfasoara el in mod obisnui,natural. Subanteles observatiei este procesul de investigare, consemnare a celor constatate (perceptia faptelor din punct de vedere cantitativ sau calitativ).'(D.Pentia 2007, pag.19-20)

In prezenta lucrare s-au folosit ambele tipuri de observatie:

  1. "Observatia spontana este tipul observatiei pasive, care poate sa intervina fie in conditii de lucru in laborator sau in timpul liber al cercatatorului,descoperindu-se lucruri interesante.
  2. Observatia sistematica este proprie cercetarii stiintifice si poate fi folosita in toate etapele cercetarii.

Folosirea observatiei presupune respectarea unor cerinte ca:

elaborarea prealabila a unui plan de observatie cu precizarea obiectivelor ce vor fi urmarite, a cadrului de desfasurarea, a instrumentelor necesare investigarii datelor, etc.

consemnarea imediata a datelor (fara ca cei observati sa-si dea seama) intr-o fisa sau foaie de observatie, pe baza careia se intocmeste protocolul de observatie

efectuarea observatiei in conditii si in imprejurari variate aunuia sau mai multi observatori." (D.Pentia 2007, pag.19-20)

Dupa (Georgescu Florin 1979- Indrumator pentru cercetarea sociologica in Cultura Fizica si Sport, Ed. Sport- Turism, Bucuresti ) observatia trebuie sa se desfasoare in conformitate cu anumite exigente:

sa fie completa

sa fie analitica

sa fie precisa

sa consemneze toate evenimentele

sa fie sistematica

sa se repete si sa se verifice prin alte cercetari

3.4.2 Cercetarea narativa

Oamenii, sunt prin natura lor, povestitori. Povestile dau coerenta si continuitate experientelor noastre si au un rol central in comunicare.Una dintre cele mai directe cai spre intelegerea lumii interioare a individului este raportul verbal, povestea spusa chiar de la cel ce a trait-o, in care isi relateza viata si experientele realitatii proprii.Cu alte cuvinte, povestile ofera un anumit tip de acces la identitatea si personalitatea oamenilor.

Studiu care foloseste sau analizeaza materiale narative se numeste cercetare narativa.Informatiile pot fi culese sub forma de poveste(o poveste a vietii obtinuta fie printr-un interviu, fie descoperita intr-o opera literara) ori sub alte forme (date de pe teren culese de un antropolog care isi noteaza observatiile in cadrul unor insemnari personale sau sub forma unei relatari).

Naratiunea constituie chiar obiectul studiului ori mijloc de a cerceta altceva. Poate fi folosita pentru a compara mai multe grupuri de subiecti, pentru a afla mai multe despre un anumit fenomen social sau o anumita perioada istorica ori pentru a explora personalitatea cuiva.

3.4.3 Ancheta de tip interviu

Interviul, ca tip de ancheta, a luat nastere din nevoia de a stabili un raport suficient de egalitar intre anchetator si anchetat, astfel incat acesta din urma sa nu se simta constrans sa dea informatii. De la o informatie care constituia un raspuns strict la o intrebare directa a anchetatorului, s-a trecut la un raspuns - discurs, obtinut prin interventiile indirecte ale anchetatorului.

Dupa Labov si Fanshel(1977), "Un interviu este un eveniment de vorbire in care o persoana A obtine o informatie de la o persoana B, infromatie care era continuta in biografia lui B".

Interviul este un fapt de vorbire; aceasta este caracteristica sa principala. Interviul de cercetare se defineste, in al doilea rand, in raport cu insasi activitatea de cercetare, in sensul ca este realizat la initiativa lui A (cercetatorul) si este in folosul comunitatii acestuia.Interviul de cercetare se caracterizeaza , in al treilea rand, prin opozitia cu chestionarul, in masura in care, vizand producerea unui discurs liniar pe o tema data, el implica abtinerea de la a pune intrebari pre- fromulate. Fapt pentru care interviul inseamna explorare.

Ancheta prin interviu se impune in abordarea unor probleme specifice. Interviul este o intalnire. A sta de vorba cu cineva este, mai mult decat a-l chestiona, o experienta, un eveniment unic, pe care il putem anvata, coda, standardiza, profesionaliza, administra, tempera dupa dorinta, care comporta insa tntotdeauna un anumit numar de necunoscute, ce decurg inevitabil din faptul ca este vorba despre un proces interlocutoriu, si nu doar despre o simpla prelevare de informatie.

Interviul ca si habitusul, este intr-un fel, o "improvizatie reglata". O improvizatie pentru ca fiecare interviu reprezinta o situatie singulara susceptibila de a produce efecte particulare de cunoastere; reglata intrucat, pentru a produce aceste efecte de cunoastere, interviul necesita un numar de adaptari, care alcatuiesc, la drept vorbind, tehnic insasi de interviu. Interviul s-a definit mereu in opozitie cu chestionarul. Inca de la origine, adica de la primele anchete sociale, ascultarea celuilalt a venit in completarea interogarii "pure". Apoi, pe masura ce ancheta sociala a evoluat catre ancheta sociologica, "ascultarea" atitudinii sociale a devenit o tehnica sociologica: era vorba acum nu numai de a-i asculta pe cei anchetati vorbind despre subiectele precise care le erau propuse, ci de a-i determina sa vorbeasca liber pe tema data.In ultima vreme, a capatat intaietate studiul interactiunilor verbale, iar tehnica interviului a progresat pe baza progreselor actuale ale acestuia.Interviul apare, in acest context ca un dispozitiv tehnic de producerea unui discurs capabil sa dezvaluie un anumit numar de fapte psihologice si sociale. Mai mult decat chestionarul direct, care porneste de la intrebari formulate de catre cercetator, interviul, care merge in cautarea intrebarilor puse de actorii insisi , face apel la puncul de vedere al actorului si aduce in prim- plan experienta traita, logica si rationalitatea acestuia.

Ancheta prin interviu se poate inscrie, de asemenea, intr-o alta traditie sociologica, aceea a sociologiei comprehensive a lui Weber, al carei obiect specific este activitatea, definita ca " un comportament comprehensibil", (Weber, 1913,trad. Fr. 1965, pp 329-330) prin sensul pe care i-l confera actorii, sens subiestiv si intersubiectiv in acelasi timp. Totusi, punand accentul pe necesitatea de a cerceta sensul pe care il dau indivizii si grupurile actiunilor lor, Weber, spre deosebire de Durkheim, nu recurge nicidecum la instanta psihologica: " A explica o activitate de acest gen nu ar trebui sa insemne niciodata a o deriva din "conditiile psihice", ci dimpotriva, a o intelege ca decurgand din asteptarile si numai asteptarile pe care subiectii le-au nutrit fata de comportamentul obiectelor si pe care ei aveau dreptil sa le nutreasca pe baza unor experiente valabile.

Interviul este un instrument de investigare specific, in calitate de proces interlocutoriu, care ajuta deci la punerea in evidenta a unor fapte de tip special: ancheta prin interviu este instrumentul privilegiat al explorarii faptelor al caror vector principal este cuvantul.Aceste fapte privesc sistemele de reprezentari (ganduri construite) si practici sociale( fapte experimentate) .

Ancheta prin interviu este pertineneta cand vrem sa analizam sensul pe care actorii il dau propriilor practici, evenimentelor la care au putut fi martori activi; atunci cand dorim sa punem in evidenta sistemele de valori si reperele normative pe baza carora ei se orienteaza si se hotarasc. Ea are ca particularitate faptul de a raporta ideile la experienta subiectului si permite accesul la ideile incarnate, iar nu prefabricate, la ceea ce constituie idee "in credinta" si care, din acest motiv, poseda o anumita stabilitate.

Pot fi abordate prin aceasta metoda: aspecte care tin de viata interioara a individului si de comunicarea iintre indivizi, modul de viata al micilor comunitati, si tot ceea ce numim fenomenele microsociale.

Etnologia ii imprima un caracter informativ si discriptiv pronuntat acestui tip de ancheta, inscriind cel mai adesea acest tip de culegere a datelor intr-un protocol de observatie directa. In sociologie, studiile, despre comunitate numite " culturaliste" s-au sprijinit din plin pe acest tip de material, asociindu-i totodata colectarea de date statistice si de documente personale de orice natura.

Ancheta de tip interviu este foarte des intalnita in cadrul cercetarilor avand o multitudine de domenii in care este perfect aplicabila, in special in domeniul sociologic.

3.4.4 Ancheta de tip chestionar

Aceasta metoda se uitlizeaza cu precadere in probleme cu caracter psihologic, pedagogic, si nu in ultimul rand sociologic.Ancheta de tip chestionar nu este niciodata o activitate strict empirica. Cum orice realitate este inepuizabila, date fiind bogatia si complexitatea ei, trbuie sa decidem ce pastram ca obiect al anchetei si ce excludem.

Intre chestionar si interviul semi-direct diferenta fundamentala se afla in modurile diferite de a proceda la dubla miscare de pastrare / eliminare. In cazul chestionarului, individul care raspunde o face intr-un cadru fixat dinainte de catre specialist. In cazul interviului, persoana intervievata este aceea care are rolul decisiv in procesul de selectie a elementelor pertinente. Interviul are in primul rind functia de a reconstitui sensul "subiectv", sensul trait al comportamentului actorilor sociali. Chestionarul are ca prima "ambitie" sa surprinda sensul "obiectiv" al conduitelor, corelindu-le cu indicatori ai deteminantilor sociali. Chestionarul selectioneaza, asadar, din realitate elementele pertinente ale conduitelor studiate si ale factorilor sociali. Acest demers impune distinctia clara intre obiectul real sau desemnat printr-o comanda sociala si obiectul construit de sociolog.

Delimitarea obiectului constituie prima operatie de selectie, a granitelor sale. Trebuie sa se defineasca de la inceput, macar provizoriu, notiunile care vor sta in centrul anchetei, pentru a gasi indicatorii adecvati. Dupa ce am definit notiunea sau notiunile care constituie obiectul anchetei, trebuie sa gasim indicatori empirici, mijloace de a evidentia empiric, de a o masura. Se contureaza mersul anchetei prin chestionar printr-un du-te vino intre nivelul teoretic si realitatea " raspunsurilor", infaptuit prin intermediul indicatorilor si al intrebarilor:

Nivelul teoretic → Notiuni

Nivelui intermediar → Indicatori

Nivelul realitatii → Intrebari, raspunsuri

In cautarea indicatorilor notiunii studiate, unul dintre principii, precizat de catre Paul Lazarsfeld este acela al multiplicitatii: "Relatia dintre indicatori si conceptul fundamental fiiind definita in termeni de probabilitate si nu de certitudine, este indispensabila utilizarea, atat cit este cu putinta, a unui numar mare de indicatori". Nevoia de a gasi mai multi indicatori ai notiunilor studiate rezulta din doua premise:

imperfectiunea masurii, date fiind conditiile desfasurarii oricarei anchete.

imperfectiunea indicatorului, dat fiind faptul ca nicio intrebare nu poate acoperi       intr-o maniera pe deplin satisfacatoare notiunea;

Recurgerea la indicatori multipli este absolut necesara atunci cand trebuie abordata o notiune esentiala pentru obiectul anchetei.

Inainte de a elabora chestionarul, trebuie realizate concomitent trei operatii:

ascultarea a ceea ce spun actorii sociali despre propriile lor practici, scopul; familiarizarii cu practicile care urmeaza a fi analizate; trebuie nu numai sa stii cum sa le vorbesti indivizilor, cum sa le pui intrebari, ci si sa fii atent la modul in care ei isi descriu activitatile; de aici, necesitatea unei pre-anchete prin interviuri

elaborarea progresiva a unei problemtici, care va servi drept suport pentru a doua faza, a aceea a formularii anchetei

lectura a ce s-a scris deja despre tema studiata, cunoasterea modului in care anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice conduita in cauza, a rezultatelor si a limitelor cercetarilor anterioare;

Chestionarul cu privire la o practica sau la un ansamblu de practici trebuie sa cuprinda doua parti: una care se refera la obiectul proriu-zis si o alta care permite cunoasterea determinantilor sociali ai acestuia.

Ancheata prin chestionar are rolul de a scoate la lumina determinantii sociali, inconstienti, ai practicilor: ea este pentru sociologi ceea ce este divanul pentru psihanalisti.

Cea de-a doua parte a chestionarului abordeaza acele caracteristici ale obiectului cercetarii care sunt considerate a priori pertinente.

Dupa tehnicile de observare directa, Pierre Boudieu, Jean -Claude Chamboredon si Jean - Claude Passeron pun pe al doilea loc anchetele prin chestionar: " Intrebarile cele mai obiective, acelea referitoare la comportamente nu <<recolteaza>> niciodata altceva decat rezultatul unei observatii facute de catre subiectul insusi asupra propriilor conduite. Prin urmare interpretarea nu este valida decat daca se inspira din itentia explicita de a deosebi metodic, actiunile de declaratiile de intentie si de declaratiile de actiune, care pot avea cu actiunea raporturi mergand de la exagerarea valorizanta sau de la omitere - care urmare este pastrarea unui secret - pana la deformari, reinterpretari si chiar uitari selective".

Partea care se refera la practici trebuie sa contina, totodata, intrebari care vizeaza atat modurile de comportare, cat si sensul pe care actorii il dau conduitei lor. Atentia acordata acestor intrebari de opinie, reprezentarilor, nu este incompatibila cu primatul unei orientari deterministe. De fapt, viziunea asupra lumii, estimarea sanselor de reusita, consideratia fata de sine si fata de celalalt la un moment dat rezulta din experienta acumulata. Din perspectiva teoriei habitusului, in care au trait si traiesc indivizii si de exteriorizare a lor sub forma de valori, opinii, reprezentari, dispozitii.

3.4.4.1 Elaborarea chestionarului: determinanti sociali

Intalnim aici trei serii de indicatori ai determinantilor sociali: variabilele ale caror denumiri trimit direct la o categorie biologica - sexul si varsta-, chiar daca modul in care sunt intelese acestea tinde sa se delimiteze net de o atare definitie biologizanta; variabilele care servesc la cunosterea marimii capitalurilor sociale, culturale, economice al indivizilor interogati; variabilele care indica modul de organizare a vietii private in care persoanele sunt integrate.

sexul si varsta

"bogatiile sociale": pozitia sociala, pozitie individuala, pozitie familiala, traiectoria sociala

capitalul scolar

capitalul economic

viata privata: insertia familiala, conditiile de viata ale familiei ( cupluri in care ambii soti sunt activi, cupluri in care doar unul dintre membri este activ, cupluri in care ambii soti sunt inactivi, persoana activa fara partener si persoana inactiva faraa partener)

indicatori care reflecta viziunea asupra lumii sociale:religia si politica, controlul asupra lumii sociale.Societatea este strucurata in functie de diverse relatii de dominatie. Persoanele supuse cel mai mult unei dominatii percep tot ceea ce le inconjoara intr-o lumina putin favorabila. Ele traduc in cuvintele propuse de anchetatori modul in care isi traiesc obiectiv si subiectiv propria pozitie.

3.4.4.2. Elaborarea chestionarului: regulile chestionarii

Cea e-a doua parte a chestionarului- centrata in mod explicit pe obiectul anchetei- poate cuprinde intrebari de fapt si de opinie, intrebari deschise si inchise.Intrebarile inchise sunt acelea care solicita persoanelor interogate sa aleaga intre modalitati si variante de raspuns formulate dinainte de cercetator. Intrebarile dechise sunt cele la care, dimpotriva, persoanele interogate sunt libere sa raspunda cum vor.Intrebarile deschise prezinta multe avantaje:inainte de toate, faptul de a privilegia categoriile prin care indivizii insisi percep lumea sociala, in loc sa le impuna acestora categoriile construite prin variantele de raspunsuri " inchise".Ofera perspective de codare a informatiei mult mai largi.O intrebare poate fi mixta, avand o prima parte inchisa si o a doua deschisa; o alta procedura consta in a face ca, dupa un raspuns la o intrebare inchisa sa urmeze o intrebare de tipul: " Puteti spune ceva mai mult despre ceea ce intelegeti dumneavoastra prin aceasta?".Raspunsurile vor fi utile in momentul interpretarii, intrucat riscul de a produce un comentariu in contrasens.

Cateva reguli de limitare a efectului de impunerea unei problematici.

Antentie la formulare si folsire a cuvintelor intr-un anume context

realizarea unui echilibru intre modalitatile pozitive si modalitatile negative de raspuns: formularea intrebarilor nu trebuie sa dezavantajeze a priori vreun raspuns si nci sa indice, prin alegerea cuvintelor, a modalitatilor / variantelor, raspunsul corect pe care majoritatea persoanelor interogate presupun ca ar trebui sa il dea.

raspunsuri duble sau triple acceptate

includerea unei variante de raspuns: "Nu am nicio parere"

Reguli pentru a favoriza expresia personala

atentie la cuvintele introductive

garantia protectiei persoanelor, anonimatul in unele cazuri

respectarea coerentei expresive a persoanelor chestionate

Reguli pentru evitarea erorilor tehnice

se adreseaza o intrebare intr-o intrebare

se menajeaza memoria indivizilor interogati

se propune pentru intrebarile de opinie sau de atitudine, un continuum care sa includa raspunsuri extreme si raspunsuri " de centru"

evitarea negatiilor si dublelelor negatii

surprinderea cat mai atenta a intensitatilor si frecventele practicilor

verificare si corectarea ordinii intrebarilor

aplicarea chestionarului sub permanent control

3.4.5. Metoda statistico-matematica

3.4.6. Metoda grafica

"Graficul este un desen sub forma de linbii, puncte, figuri geometrice, harti, etc. executat la o anumita scara, prin care se reprezinta variatia unor marimi, legatura dintre doua sau mai multe marimi.

Reprezentarea grafica este o reprezentare intuitiva a datelor de cercetare, care permite evaluarea corecta a acestor date rezultate in urma cercetarii.

Graficele se construiesc cu scopul de a usura intelegerea materialului prezentat, de a ilustra mai sugestiv faptele anlizate. Ele sunt modalitati de analiza, mijloace ilustrative de exprimare a rezultatelor." (D. Ciosici/2003)

Programe folosite: Microsoft Office Excel

Microsoft Office Word

3.5. IPOTEZA CERCETARII

Publicul prezent la meciurile echipei F. C. Timisoara in Peluza Sud se imparte in : suporterii, ultrasi si "hooligans". Ultrasii constituie grupul cel mai numeros si determinant din peluza. Toata activitatea si spectacoul din timpul meciului este organizat si coordonat de ultrasi. Suporterii prezenti in Peluza Sud ,in galeria "Commando Viola Ultra Curva Sud" respecta si participa activ la spectacolul organizat de ultrasi. Diferenta este totala din punct de vedere al implicarii ale celor doua stereotipuri de sustinatori, pe parcursul partidelor cat si pe parcursul intregii saptamani, intre meciuri.

3.6. PROBLEMATIZARE

In Timisoara fenomenul ultras este prezent prin existenta si activitatea galeriei "Commando Viola Ultras Curva Sud".

"C.V.U.C.S" este constituita din mai multe grupari ultras. Intreaga activitate desfasurata pe parcursul meciurilor cat si in restul timpului este organizata si efectuata de membrii acestor grupari. Scopul final este incurajarea echipei prin specatcolul din timpul meciurilor prin mijloace proprii: cantece, coregrafii, tobe, batai din palme, fumigene.

Fiecare grupare are cate un lider sau mai multi,si membrii care depun o cotizatie lunara . Din banii acestora se realizeaza coregrafiile, bannere,mesaje,fumigene etc.

"C.V.U.C.S.'' are o sedinta de grup in timpul saptamanii unde se stabileste,organizeaza activitatea de la meciul ce urmeaza. In paralel cu actiunile centrale ale galeriei sunt unele grupari care au sedinte individuale.

In timpul meciului activitatea este coordonata de liderul galeriei sau de liderii acesteia. Liderul "C.V.U.C.S" este Cristian Brancovan. Pe parcursul meciurilor acesta se afla pe ultimul rand de jos pe centru peluzei cu spatele la terenul de joc, si cu ajutrorul unui microfon sau portavoce coordoneaza activitatea: el decide ce melodie se canta in functie de adversar sau momentul jocului, da tonul, indica inceperea coregrafiei si sfarsitul acesteia, cand si unde se afiseaza mesajele.

CAPITOLUL IV

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA

DATELOR OBTINUTE

4.1. REPARTIZAREA SUSTINATORILOR ECHIPEI FC TIMISOARA

Fig. 4.1.1 Repartizarea sustinatorilor din Peluza Sud in %

Din fig. 4.1.1 Observam ca in Peluza Sud exista trei categorii de sustinatori. Se arata faptul ca grupul ultrasiilor este dominat din punct de vedere numeric 54% , acestia constituind elementul central. Cei care se considera suporteri 43 % iar, cei care se considera hooligans reprezinta minoritatea cu 3%.

4.2 SEXUL ULTRASIILOR SI SUPORTERILOR

Fig. 4.2.1 11% feminin, 89% masculin. De mentionat faptul ca in cadrul "C.V.U.C.S" activeaza o grupare " BANATICA" formata exclusiv din persoane de sex feminin.

Fig. 4.2.2 9 % feminin, 91 % masculin. Procentul de 9% care reprezinta

Ponderea suporterilor de sex feminin care asista la meciurile echipei F.C. Timisoara

are o valoare apropiata fata de persoanele de sex feminin care se declara ultras, cu toate ca

in acest caz nu este vorba despre o grupare cu statut in "C.V.U.C.S"

4.3. IDENTITATE LOCALA

Ultras

Fig. 4.3.1 Identitatea in % suporterilor ultras

Suporteri

Fig. 4.3.2 Identitatea in % a simplilor suporteri din Peluza

Sustinerea echipei locale si nu a echipelor din alt oras este unul dintre punctele de baza ale mentalitaii ultras. Din punct de vedere apartentei locale observam ca 80% dintre ultras si 81% dintre suporteri sunt originari din Timisoara. Aceasta este o caracteristica a spiritului ultras de a sustine echipa orasului natal, sau a locului in care esti stabilit indiferent de statutul acesteia,liga in care evolueaza sau performantele acesteia.

4.4. MOTIVUL PENTRU CARE ULTRASII SI SUPORTERII VIN LA STADION

Ultras

Fig. 4.4.1

Din grafic reiese faptul ca 58% dintre ultras vin la stadion din pasiune, 29% pentru a sustine echipa orasului, 7% pentru a fi alaturi de prieteni, 4% considera prezenta pe stadion o modalitate de a uita de probleme, in vreme ce 2% vin la stadion pentru fotbalisti.

Suporteri

Fig. 4.4.2

Se observa ca doar 25 % dintre suportei vin la stadion din pasiune spre deosebire de cei 58% de ultras, 65% dintre suporteri pentru sustinerea echipei, 4% pentru a fi alaturi de prieteni si acelasi procent pentru cei care vin pentru a uita de probleme, 2% pentru a petrece timpul liber.

4.5. MOTIVUL SUSTINERII ECHPEI DIN MIJLOCUL GALERIEI

Ultras

Fig. 4.5.1

Motivul pentru care un sustinator de tip ultras alege incurarjarea echipei din Peluza Sud. 0 % pentru ca biletul este mai ieftin fata te restul sectoarelor de pe stadion, 0 % pentru a realiza acte de violenta, 0 % pentru coregrafie, 5% din obisnuinta, 16 % pentru posibilitatea exteriorizarii trairilor, 20 % pentru ambianta frenetica, 11 pentru confruntarea cu celelalte galerii, si majoritatea de 48 % considera incrajarea echipei din peluza, locul ultras de pe stadion este un mod de viata.

Suporteri

Fig. 4.5.2

Motivul pentru care un sustinator de tip ultras alege incurarjarea echipei din Peluza Sud. 5 % pentru ca biletul este mai ieftin fata te restul sectoarelor de pe stadion, 0 % pentru a realiza acte de violenta, 12 % pentru coregrafie, 2% din obisnuinta,17 % pentru posibilitatea exteriorizarii trairilor, 11% pentru ca este un mod de viata, 6 % pentru confruntarea cu celelalte galerii, si in proportie de 47 % aleg Acest sector de stadion cu caracteristicile lui specifice pentru ambianta frenetica din timpul partidei, ambinata care nu se regaseste si celelate sectoare de stadion, Tribuna I, Tribuna II, Tribuna oficiala si Peluza Nord.

4.6 INFLUENTELE POZITIVE ASUPRA PERSONALITATII INDIVIDULUI

Ultras

Fig.4.6.1

Influentele pozitive asupra personalitati unui individ ultras sunt: 5% calmarea agresivitatii, 7% incredere in sine, 12% socializare, 27 % atitudine pozitiva, si pentru majoritatea de 49% apartenenta la grup.

Suporteri

Fig.4.6.2

Influnetele pozitive asupra personalitatii suporterului din Peluza Sud sunt urmatoarele: 5% calmarea agresivitatii, 9% pentru increderea de sine care o dobandeste, 13% pentru socializare, 20% pentru apartenenta la grup, iar peste jumatate ,53% pentru atitudine pozitiva.

4.7 NIVELUL VIOLENTEI VERBALE SI FIZICE DIN CADRUL SUSTINATORILOR DIN PELUZA, DIFERENTA SEMNIFICATIVA DINTRE ULTRAS SI SUPORTER

Ultras

Fig. 4.7.1

55% dintre ultras agreaza violenta verbala pe stadion. Cu toate acestea echipa nu a fost nevoita sa joace nici un meci fara spectatori fata de alte echipe din campionatul intern.

Suporteri

Fig. 4.7.2

72% dintre suporteri nu agreaza violenta verbala pe stadion, in timp ce unui procent 28 % agreaza acest tip de limbaj.

Ultras

Fig.4.7.3

La intrebarea : Va place violenta fizica pe stadion 62% dintre ultras au raspuns ca "nu", 38% "da".

Suporteri

Fig. 4.7.4

87% dintre suporteri nu le place violenta fizca pe stadion. Un procente de 13% au raspuns cu "da" la aceasta intrebare.

Violenta fizica si verbala nu reprezinta un element principal al manifestarii din cadrul "C.V.U.C.S". Cu toate acestea in special in meciurile cu rivalii eterni UTA Arad si Dinamo galeria nu ramane indiferenta injurilor ultrasiilor adversi si le raspunde acestora. Noile sisteme de securitate si legi au abolit in mare parte acest tip de manifestari pe stadion dar nu si in afara lui.In returul sezonului 2007-2008 la Arad si in turul sezonului 2006-2007 la Timisoara, inainte de meciul Poli-UTA au avut loc incaierari intre ultrasii celor doua echipe.

4.8. SUSTINEREA ECHIPEI SI IN DEPLASARE - UN INDICE AL DEVOTAMENTULUI

Ultras

Fig. 4.8.1

92% dintre ultras aleg sa sustina echipa si in deplasare, 8% nu.

Suporteri

Fig. 4.8.2

Fata de 92 % dintre indivizii ultras un procent de 66% dintre suporteri sustine echipa si in meciurile din deplasare.

Ultras

Fig.4.8.3.

34% aleg sa mearga la toate meciurile din deplasare, 55 % la jumatate deplasarile de pe parcursul unui sezon, iar 11 doar la meciurile importante.

Suporteri

Fig. 4.8.4

doar 5 % dintre suporteri merg la toate meciurile din deplasare, 25% la jumatate si 70% doar la meciurile importante.

Din datele din grafice se observa devotamentul ultras 34 % fata de doar 5% din cadrul suporterilor sustin echipa in toate deplasarile pe parcursul campionatlui de fotbal, 55% dintre ultras fata de 25% suporteri incurajeaza echipa la jumatate din deplasari. Cu toate aceste la meciurile importante suporterii in proportie de 70% aleg sa mearga in deplasare pentru a sustine echipa in meciurile grele.

4.9. MOTIVUL PENTRU CARE SE SUSTINE ECHIPA SI IN DEPLASARE? DIFERENTA DE OPINII DINTRE CELE DOUA CATEGORII

Ultras

Fig. 4.9.1.

60% dintre ultras merg in deplasare pentru culorile clubului, 25% pentru a sustine echipa, 7% pentru confruntarea cu galeria adversa, 8% pentru distractie, 0% pentru turism.

Suporteri

Fig.4.9.2

Spre deosebire de cei 60 % ultras care merg in deplasare pentru culorile clubului in cadrul suporterilor se observa un procent mult mai mic de 25%. 68% merg in deplasare pentru sustinerea echipei, 7% pentru distractie, 4% pentru turism, 0% fata de cei 7% ultras pentru confruntarea cu galeria adversa.

4.10 COMPORTAMENTUL NEADECVAT PE STADION

Ultras

Fig. 4.10.1.

15 % dintre ultras au fost sanctionati pentru comportament neadecavat pe stadion, 85% nu au fost sanctionati niciodata.

De la introducerea legii Legea nr. 4/20008, numarul ultrasiilor sanctionati a crescut datorita folosirii fumigenelor si tortelor luminoase. In partida de la Cluj din data de 15 aprilie 2009, 2 suporteri au fost sanctionati cu amenda contraventionala pentru folosirea tortelor.

Suporteri

Fig. 4.10.2.

Se observa o diferenta de 14 procente intre cei 15% ultras sanctionati si cei 1% dintre cei care se considera suporteri, coreland cu totalul de 85 de suporteri chestionati se observa ca doar unul din ei a fost sanctionat.

4.11 NIVELUL DE IMPLICARE IN CAZ DE CONFRUNTARE CU GALERIA ADVERSA

Ultras

Fig. 4.11.1.

43% dintre ultras s-ar implica foarte mult in conflict cu galeria adversa, 29% mult, 18% putin, 10 % deloc.

Suporteri

Fig.4.11.2

Cel mai mare procent se observa la cei 43% dintre suporteri care s-ar implica putin, urmat de 29% care nu s-ar implica deloc si

16% mult si 12 % foarte mult.

Devotamentul fata de echipa si culori dar si violenta fizica este un element prezent in cadrul fenomenului. Nivelul de implicare al ultrasiilor este mai mare decat cel al suporterilor atat din punct de vedere pozitiv, cat si din punct de vedere negativ din punct de vedere conflictual,72% dintre ultras s-ar implica mult si foarte mult in caz de conflict cu galeria adversa fata de 28% dintre suporterii.

4.12. REPREZENTAREA ECHPEI

Ultras

Fig.4.12.1.

Pentru ultras echipa ca petrecere a timpului liber reprezinta 0%, 27 % considera ca identificare cu echipa reprezinta "a fi banatean",pentru 67 % inseamna "Totul". 6% dintre cei chestionati au raspuns ca echipa reprezinta altceva pentru ei.

Suporteri

Fig.4.12.2

Pentru 0 % echipa inseamna petrecerea timpului libre, pentru 24 % reprezinta totul, si 71 % se indentifica cu faptul ca echipa inseamna "a fi banatean". 5% considera ca inseamna altceva.

Perceptia echipei este diferita in cadrul celor 2 grupuri de suporteri, inca o data devotamentul si modul de a trai fenomenul al ultrasiilor se distinge clar pentru 67% dintre ultras echipa F.C. Timisoara insemnand "totul" plus un procent de 27 % care se identifica cu identitatea locala de "a fi banatean". Aceasi identitatea este dominanta din punct de vedere al suporterului care in proportie de 71% se indentifica cu aceasta.

4.13. PRIN CE SE DIFERENTIAZA "C.V.U.C.S" FATA DE RESTUL GALERIILOR

Ultras

Fig.4.13.1

Suporterii

Fig.4.13.2

4.14 DORINTA DE A CONTINUA SUSTINEREA ECHIPEI TOT RESTUL VIETII

Ultras

Fig.4.14.1

91% dintre ultras doresc sa continue aceasta activitate toata viata, 9% nu.

Suporteri

Fig.4.14.2

79% din cadrul suporterilor doresc sa sustina echipa de pe stadion pentru tot restul vietii, 21% nu.

CAPITOLUL V

_______________ CONCLUZII _________________

In urma studiului se observa ca intre suporterii echipei FC Timisoara si cei care se declara ultrasi, exista diferente de la aparteneta la grup, ultrasii identificandu-se cu grupul din care fac parte, la modul de implicare si manifestare in activitatile de grup.

Daca un suporter va veni doar in proportie 66% din meciurile in deplasare, cel care se declara ultras va fi prezent in 92% din deplasari dar diferenta majora este data de apartenenta la echipa si sentimentul de identitate conferit de statutul de suporter al echipei banatene ( in cazul suporterilor) si faptul ca echipa banateana reprezinta acel "Totul" pentru individul care se declara ultras.

Insa faptul ca ambele esantioane cuprind indivizii necasatoriti in cel mai mare numar, la fel si faptul ca se afla la varsta cautarilor adolescentine (sub 20 ani la suporteri) si cel al cautarii identitare (intre 20-30 ani la ultrasii necasatoriti).

Pe langa grupul ultras, membrii activi in "Commando Viola" in peluza vin sa incurajeze echipa si simpli suporteri dar care nu au calitate de membru dar care pe parcursul partidei participa activ la spectacol. Un mic procent se considera hooligans (5%), stereotip de suporter a carui element principal este ura fata de sustinatorii echipei adverse, manifestata prin violenta fizica si verbala, fanatism dus pana la extrem.

Grupul are cateva roluri esentiale in plan pesronal, in evolutia persoanei, pentru 53% dintre suporteri sustinerea echipei din peluza alaturi de "Commando Viola" avand o influenta pozitiva asupra personalitatii, in timp ce pentru 49% dintre ultras apartenenta la grup constituie un elementul pozitiv, alaturi de incredere in sine, socializare si calmarea agresivitatii.

BIBLIOGRAFIE

Doru, Ciosici- (2003), Metodologia cercetarii stintifice-Lucrari practice,

Editura Mirton, Timisoara

Pentia, Doina - (2005), Metodologia Cercetarii - statistica aplicata, Editura Mirton, Timisoara

Bromberger, Christian - (1989), Le stade de football une carte de la ville en reduction, Editura Societe , Bayard edition, Franta

Russo, Roberto/ King, Martin - (2007), Ultras, Editura Sport Communication, Verona

Bainvel, Serge -(2005), A study of the relationship between International Politics and Football, eseu universitar, Universitatea "Linkpings" Suedia

Beiu, Adrian - nr.54/2004, Dilema Veche

Dunning, Eric/Murphy Patrick/Williams John- (1988), The roots of football hooliganism - An Historical and Sociological Study, Editura Routledge and Kegan Paul, Londra

Dudas, Iosif - Timisoara leaganul fotbalului romanesc, Editura Consiliul judetean pentru Educatie Fizica si Sport Timisoara

Popa, Gheorghe -(2006) Gloria zilelor de ieri, Editura Mirton Timisoara

www.onlinesport.ro

.www.ultras.net

www.grupponord.blogspot.com

www.ultrasspirit.com

www.wikipedia.com

www.romanianultras.net

16. www.violamania.ro

17. www.cvucs.ro

18. www.tempo-poli.ro

Anexa 1.

Chestionar

Acest chestionar este informativ si datele obtinute vor fi folosite in scopul cercetarii stiintifice. Nici o informatie personala nu va fii facuta publica. Pentru orice nelamurire va rog sa contactati o persoana din program (student GABOR Radu 0720 215 035 sau lector univ. Dr. IONESCU Simona, Universitatea de Vest, Facultatea de Ed Fizica si Sport, Timisoara .

Sexul:

 Masculin

 Feminin

1. Ce varsta aveti ? .

2. Ce studii aveti ?

 scoala primara (clasele I-IV)  scoala gimnaziala ( clasele V-VIII )

 scoala profesionala  liceul

 scoala postliceala  facultate- licenta

 master  doctorat

3. Starea civila:

 necasatorit  casatorit  divortat

4. Sunteti originar din Timisoara?

 da  nu De cati ani sunteti stabilit in Timisoara?

5. Ati practicat sport de performanta ?  da  nu

6. In prezent practicati un sport de placere?  da  nu

7. Care?..

8. Sunteti membru in Commando Viola Ultra Curva Sud ?

 da  nu  nu stiu

9. De cati ani asistati la meciuri din Peluza Sud?

10. De ce veniti la stadion?

 din pasiune       petrecerea timpului liber

 a uita de probleme     

 a scapa de acasa  afi alaturi de prieteni

 pentru a sustine echipa orasului  pentru fotbalisti

11. De ce alegeti Peluza Sud ?

 biletul ieftin       confruntarea cu cealalta galerie

 ambianta frenetica     

 pentru violenta

 mod de viata       posibilitatea exteriorizarii trairilor

 obisnuinta  coregrafie

12. Cum ar fi viata dumneavoastra fara Peluza Sud?..

13. Care considerati ca sunt influentele pozitive ale fenomenului asupra dumneavoastra?

 atitudine pozitiva  apartenenta la grup

 ocazia de a socializa  incredere in sine

 calmarea agresivitatii

14. Cum va considerati?

 ultras       huligan  suporter

15. Va place violenta verbala pe stadion?       da  nu

16. Va place violenta fizica pe stadion?       da  nu

17. Mergeti si la meciurile jucate in deplasare?  da  nu

18. Cat de des?

 la toate

 la jumatate

 doar la meciurile importante

19. De ce mergeti in deplasare?

 sa sustin echipa

 pentru distractie

 turism

 pentru confruntarea cu cealalta galerie

 pentru culorile clubului

20. Ati fost sanctionat pentru comportament neadecvat pe stadion ?

 da  nu

21. De cate ori?

22. In caz de confruntare directa cu galeria adversa, te-ai implica?

 foarte mult  mult  putin  deloc

23. Cum se numeste gruparea din care faci parte?..

24. Care sunt insemnele gruparii din care faceti parte?.

25. Prin ce e diferita gruparea ta fata de celelalte?

 structura

 doctrina

 mentalitate

 altele

26. Ce inseamna Echipa Politehnica Timisoara pentru dumneavoastra?

 altele

27. Ce va face diferiti fata de celelalte galerii din tara?

 fair -playul

 spiritul ultras

 devotamentul

 altele

28. Va doriti sa continuati aceasta activitate toata viata?

 da  nu



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6049
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved