Influentele masajului asupra aparatului locomotor

Influentele masajului asupra aparatului locomotor

Masajul muschilor are o larga aplicabilitate si o mare importanta fiziologica. Muschii pot fi masati pe:

regiuni;

segmenti;

grupe sau lanturi musculare.

In muschi se produc fenomene fizice, chimice, metabolice, energetice care pot fi stimulate sau incetinite prin masaj.

Prin masaj se creste:

excitabilitatea;

conductibilitatea;

contractibilitatea muschilor.

Prin tensiuni si destinderi alternative putem dezvolta elasticitatea muschilor, una din cele mai importante proprietati fizice ale lor.

Prin manevre usoare, executate lent, putem obtine relaxarea muschilor obositi sau incordati.

Prin exercitarea mecanica a nervilor motori pe traiectul lor si mai ales la nivelul ramificarii lor in muschi facem sa creasca capacitatea de contractie a muschiului. Excitarea proprioceptorilor musculari se transmite la centrii nervosi, de unde coboara sub forma unor impulsuri care sunt fie stimulatoare, fie linistitoare, de scadere a tonusului si de relaxare.

Prin manevre de presiune si stoarcere se largesc capilarele de rezerva, creste debitul sangvin local si accelereaza curentul de limfa. Prin activarea circulatiei se intensifica procesele metabolice din muschi, fie pentru a produce energia necesara desfasurarii efortului, fie pentru a reface rezervele de glicogen. Cercetari experimentale au aratat ca aportul crescut de sange arterial in muschiul supus la efort, inseamna un plus de glucoza si oxigen, substante care sporesc puterea muschiului si il feresc de oboseala prin energia potentiala a noilor rezerve, prin neutralizarea produsilor acizi de dezasimilatie si prin resinterizarea glucogenului.

S-a dovedit - in caz de oboseala - ca masajul unei grupe vecine de muschi mai voluminosi este indicat pentru a mari adaptarea la efortul progresiv, de a impiedica acumularea produselor reziduale, toxice si pentru a mari rezistenta organismului la oboseala.

Pentru sportivi, unul dintre cele mai importante obiective este lupta impotriva diferitelor forme de oboseala, care influenteaza negativ capacitatea de efort a organismului.

Cele mai noi ipoteze privitoare la producerea oboselii sunt cele care se refera la participarea sistemului nervos. Pe baza teoriei neurogene a oboselii se pot explica cele mai multe dintre simptomele obiective si subiective, care insotesc aceasta stare.

Efectele masajului au fost dovedite printr-o serie de probe functionale, obtinute in laborator.

Influentele directe ale masajului asupra muschilor si nervilor obositi sunt cu mult mai reduse decat efectele indirecte sau reflexe obtinute prin masajul unui membru pereche (reflexe simetrice), prin masajul unei suprafete intinse (reflexe de suprafata) sau prin masajul unor grupe mari de muschi situati la distanta de cei obositi (reflexe la distanta).

In general, muschii foarte obositi devin durerosi si contracturati, asa in cat masajul lor imediat dupa incetarea efortului nu ar putea realiza efecte calmante, oricat de bland s-ar executa. Se recomanda sa asteptam pana ce dispar sau slabesc prin repaus pasiv toate manifestarile de oboseala, fie sa aplicam imediat dupa incetarea efortului un masaj extins si de suprafata, sau un masaj profund si puternic al unor grupe de muschi, care nu au participat la efort. Masajul de incalzire trebuie sa fie individualizat si sa nu dureze prea mult, trecerea la proba facandu-se fara intarziere, pentru ca dupa 10 - 5 minute efectele masajului pregatitor pot disparea.

Masajul de refacere are o deosebita importanta deoarece el nu a intrat in obisnuinta sportivilor si este executat destul de rar. Acest masaj nu se poate face fara probe, in caz de oboseala ridicat, ci trebuie sa asteptam pana ce sportivul revine prin repaus pasiv, la indicii fiziologici dinainte de proba.

Profesorul I.M. Sarchizov - Sarazim de la Institutul Central de Cultura Fizica din Moscova, propune o schema tip de planificare a masajului pe saptamana de lucru din perioada de antrenament.

I zi - masaj redus pe grupele musculare cele mai solicitate (dupa lectia de antrenament)

A III-a zi - masaj extins mai ales daca se prezinta semne evidente de oboseala

A V-a zi se repeta masajul partial

A VI-a zi repetarea masajului general.

In celelalte zile se executa dupa nevoie automasajul.

Aceasta schema se poate modifica in raport cu sportul practicat, perioada de lucru si necesitatile sportivilor.

Sportul, aceasta intensa si variata activitate a omului sanatos si plin de energie, care urmareste perfectionarea fizica si psihica pana la performanta, antreneaza in pregatire sau competitie intreaga capacitate functionala si toate rezervele organismului. Pentru ca aceasta activitate sa nu devina o risipa daunatoare de vitalitate, trebuie sa oferim organismului obosit timp suficient de odihna, hrana necesara si mijloace si conditii de refacere, compensare si supracompensare a energiei cheltuite.

Sauna

Ca mijloc de reface a sportivilor, este interesant de urmarit cum sauna influenteaza functiile organismului uman.

Dupa cercetarile lui S. Jomgers rezulta ca sauna ridica temperatura cutanata dar nu modifica evident temperatura centrala. Diminuarea greutatii la o temperatura de 77 -78 ºC pe o durata de expunere de 16 minute este de 750 grame. Sauna mareste moderat frecventa cardiaca, datorita aparitiei hipertoniei ortosimpatice in cursul fazelor de caldura umeda si uscata, tensiunea sistolica inregistreaza o crestere, iar cea distolica se diminueaza la normal catre finalul fazei de refacere. Concomitent se produce o vasodilatatie periferica si deci o crestere a presiunii venoase.

In ceea ce priveste influenta saunei asupra activitatilor metabolice parerile sunt impartite, unii cercetatori sustin ca metabolismul ar creste Hasa, Prokop), iar altii sustin ca activitatea biochimica se diminueaza Zegveld).

Si compozitia sangelui variaza in cursul saunei, in sensul ca numarul entrocitelor si leucocitelor se mareste datorita hipertermiei.

Volumul sudoral creste cu 500 pana la 1400 m1. lichid, in compozitia transpiratiei concentratia de sodiu si clor se mareste, iar continutul de potasiu scade putin.

Privind influenta sa unei asupra capacitatii de efort muscular, se inregistreaza diminuarea fortei musculare in timpul bailor si in cursul celor trei ore care urmeaza pentru ca a doua zi sa creasca, atat la nivelul muschilor scheletici cat si al muschilor speciali. De aceea Prokop estimeaza ca: "sauna poate servi sportivilor ca incalzire dar si ca tehnica de refacere a sportivilor dupa eforturi mari". Folosirea abuziva antreneaza efecte negative datorita modificarii echilibrului hidric si electrolitic.

Sauna trebuie precedata de un riguros control medical, caci exista si contraindicatii bolile infectioase acute, subacute sau cu evolutie lenta, hipertensiunea arteriala, cardiopatiile decompensate, afectiunile grave renale si hepatice, epilepsia. In schimb nici indicatiile terapeutice nu pot fi ignorate: branhospasmul, astmul, oboseala etc.

La saritorii in lungime se va acorda atentie ingrijirii membrelor inferioare si centurii pelviene.