ISTORICUL JOCULUI DE BASCHET PE PLAN INTERNATIONAL

ISTORICUL JOCULUI DE BASCHET PE PLAN INTERNATIONAL

è        1891 - Profesorul James A. Naismith de la Colegiul Springfield din Massachoussets inventeaza un joc care se va numi "basket-ball", din dorinta de a atrage studentii la lectiile de educatie fizica desfasurate iarna. La cateva luni dupa introducerea acestuia in scoala (ianuarie 1892), in gazeta Colegiului au aparut un numar de 13 reguli care au ramas si astazi, alcatuind in cea mai mare parte principiile de baza ale baschetului. La inceput a stabilit 5 principii de baza, pe caza caruia a stabilit primele 13 reguli ale jocului de baschet.

Aceste 5 principii se pastreaza in mare parte si astazi:

1.Jocul se joaca cu o minge rotunda si cu mainile

2.Un jucator nu poate alerga cu mingea in brate

3.Un jucator poate ocupa orice pozitie in terenul de joc in orice moment

4.Nu trebuie sa existe contacte fizice intre jucatori

5.Poarta (cosul) trebuie pusa orizontal deasupra terenului de joc

El a ales 2 cosuri din lemn de piersica si le-a fixat pe balcoanele salii. Inaltimea la care au fost fixate a fost dictata de inaltimea balconului (10 picioare). Aceasta inaltime a fost atat de bine aleasa incat nu a fost niciodata modificata.

Primul joc s-a jucat cu o minge de fotbal si un portar care statea pe o scara pentru a scoate mingea din cos cand un jucator marca.

Noul joc a devenit un mare succes. Cele 13 reguli originale "Naismith" au fost bazate pe principiul ca punctele trebuie reusite prin virtuozitate nu prin forta. Regulamentul a fost publicat in magazinul "Triangle" in 15 ianuarie 1892 sub titlul "Un joc nou".

Referitor la sursa de inspiratie, circula 2 variante si anume: una, potrivit careia s-ar fi inspirat dintr-un tablou al artistului olandez Dietrich de Bruys care infatisau personaje care incercau sa introduca un balon intr-un cerc, si a doua dintr-o expozitie de arta mexicana a unor jocuri aztece in care jucatorii se straduiau sa introduca o minge de cauciuc intr-un cerc cocotat la inaltime, intr-un arbore.

Baschetul feminin a inceput, prin imitatie, intr-o scoala invecinata Colegiului din Springfield.

La inceput evolutiei jocului de baschet:

è    numarul de jucatori varia in functie de marimea salii;

è    cosul valora 3 puncte;

è    pentru fiecare 3 faulturi obtinute fara a comite vreunul, echipa primea 1 punct;

è    12 ianuarie 1892 - s-a disputat primul meci oficial, intre 2 echipe formate din 9 jucatori, deoarece clasa avea 18 studenti;

è    Primul meci de baschet cu spectatori s-a desfasurat pe 2 martie 1892 intre studentii si profesorii de la Colegiul Springfield. Studentii au castigat cu 5-1 in fata unui public de peste 200 de spectatori;

è        1892 - prima demonstratie a unor echipe feminine de baschet;

è        1894 - se face prima delimitarea a terenului: 27x13,5m pentru echipe formate din 5 jucatori si 46,8x23,4m pentru cele formate din 9 jucatori;

Raspandirea jocului s-a facut prin intermediul studentilor straini absolventi, care ajunsi in tara de origine au promovat acest joc.

è        1893 - la societatea YMCA din Paris; 1894 - China; 1905 - la clubul Maiak din Petersburg.

In Europa, baschetul a patruns si prin intermediul corpului expeditionar nord-american care a raspandit acest sport in regiunile unde a stationat in perioada primului razboi mondial. Sute de pasionati ai sportului (soldati si ofiteri) au facut numeroase demonstratii in perioadele de acalmie a frontului. Insusi James Naismith a petrecut mai bine de doi ani in Franta in timpul conflagratiei mondiale.

è        1897 - se decide ca echipele sa alinieze cate 5 jucatori;

è        1900 - se introduce driblingul ca element tehnic de deplasare in teren cu mingea;

è        1904 - baschetul isi face aparitia la J.O. de la Saint Louis (SUA) cu titlu demonstrativ;

è        1906 - se introduc inelele de metal de care se fixeaza plasele cosurilor;

è        1919 - primul turneu international, la Paris, cu participarea echipelor militare ale SUA, Frantei si Italiei;

è        1923 - aruncarile libere sunt executate de cel faultat si nu de specialistul echipei;

è        18 iunie 1932 - ia fiinta F.I.B.A. cu sediul la Geneva, un numar de 9 federatii fiind membre fondatoare: Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Romania, Elvetia, Ungaria;

è        1935 - primul CE masculin la Geneva;

è        - baschetul a fost introdus in programul JO de la Berlin, participand un numar de 22 de echipe, din 5 continente (Europa, America de Nord, America de Sud, Asia, Africa), reprezentand tot atatea natiuni, baschetul batand recordul de participare pentru o disciplina sportiva;

è        1938 - primul CE feminin la Roma castigatoare Italia;

è        1946 - organizarea primei balcaniade masculine si feminine la Bucuresti;

è        1950 - organizarea primului Campionat Mondial masculin la Buenos Aires;

è        1952 - la JO de la Helsinki, FIBA reuseste sa realizeze si sa impuna un regulament unic pentru toate tarile;

è        1953 - organizarea primului Campionat Mondial feminin la Santiago de Chile;

è        1958 - organizarea primei editii a Cupei campionilor la baschet masculin;

è        1959 - organizarea primei editii a Cupei campionilor la baschet feminin;

è        1972 - organizarea primei editii a Cupei Koraci la masculin si a Cupei Cupelor, ulterior Liliana Ronchetti la feminin;

è        8 aprilie 1989 - Congresul Mondial hotaraste eliminarea diferentelor dintre amatori si profesionisti;

è        iulie 1992 - la J.O. de la Barcelona se admite pentru prima oara participarea sportivilor profesionisti;

è        septembrie 1995 - se afiliaza la F.I.B.A cea de-a 200-a federatie internationala.

An de an au fost aduse modificari ale regulamentului.

Si in prezent, din 4 in 4 ani, cu ocazia Campionatelor Mondiale masculine, se intruneste Congresul Mondial al F.I.B.A., si au loc modificari de regulament

COMPETITII INTERNATIONALE

Ø      cu caracter mondial

Jocurile Olimpice (masculin) - debut 1936 (Berlin, Germania)

Jocurile Olimpice (feminin) - debut 1976 (Montreal, Canada)

Campionatul Mondial masculin - debut 1950 (Buenos Aires, Argentina)

Campionatul Mondial feminin - debut 1953 (Santiago de Chile, Chile)

Campionatul Mondial de juniori masculin si feminin

Campionatul European masculin = debut 1935 (Geneva, Elvetia)

Campionatul European feminin - debut 1938 (Roma, Italia)

Campionatul Africii masculin si feminin

Campionatul Asiei masculin si feminin.

Campionatul Sud-American masculin si feminin

Campionatul Oceaniei masculin si feminin.

COMPETITII INTERNATIONALE

Ø          competitii europene de cluburi

Cupa Campionilor masculin (ECM) - debut 1958, actuala denumire "EUROLIGA" masculina - Campionat European al cluburilor.

Cupa Campionilor feminin (ECF) - debut 1959 (actuala denumire "EUROLIGA" feminina - Campionat European al cluburilor.

EUROCUP - desfasurata pe zone geografice, pentru masculin si feminin - debut 2002

EUROCHALLENGE - debut 2008 - masculin

BBL - BALCANIC BASKETBALL LEAGUE - debut 2008 - pentru echipe masculin de club (zona balcanica)

CUPA EUROPEI CENTRALE - debut 2008 - pentru echipe feminine

PE PLAN INTERN

è        1920 - pe terenul viran din fata Universitatii (azi Hotel Intercontinental), pe care s-a amenajat un teren de baschet, profesorul Bucovineanu a organizat prima demonstratie de baschet;

è        1921 - apar inserate in ziarul Ecoul National primele notiuni despre baschet;

è        1921 - 1922 - societatea americana YMCA dupa ce isi deschisese filiala la Bucuresti in 1920, organizeaza activitati cultural-sportive folosind in domeniul sportiv ca principale mijloace, jocurile sportive de sala;

è        iunie 1922 - se organizeaza primul campionat de baschet pe tara, dotat cu Cupa YMCA, incheiat cu victoria echipei liceului Mihai Viteazul;

è        1924 - baschetul este practicat de catre studentii de la ONEF;

è        1928 - baschetul este practicat in cluburi: YMCA, TCR, Juventus, Sportul Studentesc, Viforul Dacia;

è        1929 - disputarea primelor jocuri in cadrul unui campionat regional, incheiat cu victoria formatiei T.C.R.;

è        1931 - se infiinteaza FRBk si Volei, cu un numar de 8 echipe fondatoare;

è        1932 - se infiinteaza la Geneva FIBA, Romania fiind membra fondatoare alaturi de Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Elvetia;

è        1932 - se editeaza in Romania primul regulament al jocului sub ingrijirea presedintelui F.R.B.V., prof. N. Dutescu;

è        1933 - primul meci intre 2 echipe feminine TCR - Sportul Studentesc. Scor 9 - 7;

è        1935 - primul joc international al studentilor in Educatie Fizica din Romania si Polonia;

è        1935 - prima participare la CE de la Geneva a echipei nationale masculine;

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, activitatea baschetbalistica nu inceteaza.

è        1940 - se infiinteaza o scoala de instructori de baschet, iar in 1941, secretarul clubului participa la un curs de instructori organizat in Elvetia;

è        1941 - are loc primul campionat universitar organizat la Bucuresti, iar in luna mai se disputa faza pe tara.

è        1945 - se organizeaza in capitala turneul celor 4 orase: Bucuresti, Targu Mures, Cluj, Oradea;

è        1948 - Federatia Romana de Baschet si Volei se scindeaza;

è        1948 - se organizeaza primul campionat sub forma Diviziei Nationale;

è        1950 - prima editie postbelica a Campionatului National, castigata de echipa metalurgistilor bucuresteni, de la Asociatia sportiva "Metalul 23 August".

Participari internationale:

è        masculin CE - 1957, 1967, locul V;

è        feminin CE - 1964, 1966, 1968, locul IV

è        feminin, echipa IEFS, 3 titluri de campioana in anii 70

è        cadete - locul II, CE - Timisoara, 1989;

è        juniori - locul V la CM - Canada 1991

è        cadete - locul III, CE - Tulcea 2000

è        COMPETITII INTERNE

è        Campionatul National de baschet, Divizia A masculin

è        Campionatul National de baschet, Divizia A feminin

è        Cupa "Romaniei" feminin si masculin

è        Campionatul Divizionar "B" de tineret masculin si feminin se organizeaza pe serii geografice in functie de numarul de echipe inscrise: pentru promovarea in Divizia "A" urmand sa se organizeze un turneu cu cele mai bune 2 echipe din seriile respective.

è        Campionatele Nationale de Juniori si Junioare (Under-20 -      juniori republicani , Under-18 - juniori I, Under-16 - juniori II, Under-14 - juniori III), organizate pe mai multe faze si incheiate fiecare cu cate un turneu final, desemneaza echipele nationale pentru fiecare categorie in parte la baieti si fete.

è        Festivalul National de minibaschet - desfasurat pentru categoria jucatorilor si jucatoarelor de 8 - 10 ani si 11 - 12 ani.

EVOLUTIA REGULAMENTULUI JOCULUI DE BASCHET

1895 - se reduce distanta de aruncari libere de la 6 m la 4,5m;

1896 - 1 punct ar. libere, 2 puncte ar. din actiune;

1897 - echipele sunt formate din 5 jucatori;

1900 - se introduce driblingul ca element tehnic;

1906 - inele din metal cu plase;

1909 - 4 greseli personale descalificare;

1912 - numerotarea tricourilor;

1918 - jucatori de rezerva;

1923 - ar. libere executate de cel care a fost faultat si nu de specialistul echipei;

REGULAMENTUL JOCULUI DE BASCHET

Jocul de baschet are un caracter organizat, determinat prin:

w            regulament de joc adoptat de (FIBA);

w            incadrarea intr-un sistem competitional intern si international

w            practicarea lui in sectiile cluburilor sportive, diferentiat pe categorii de pregatire (copii - juniori - tineret - seniori, masculin - feminin);

w            participare permisa in conditiile regulamentelor elaborate de F.R.Baschet pentru sistemul competitional national (afiliere, legitimatii de jucatori, control medical obligatoriu etc.)

Modificari ale Regulamentului au loc periodic, de obicei cu ocazia desfasurarii Campionatelor Mondiale masculine.

Regulamentul cuprinde un numar de 10 reguli de baza, fiecare cu articolele aferente.

JOCUL - DEFINITIE

"Un joc de baschet se desfasoara intre doua echipe de cate 5 jucatori fiecare. Scopul fiecarei echipe este sa introduca mingea in cosul adversarilor si sa impiedice cealalta echipa sa intre in posesia mingii sau sa inscrie"

"Cosul care este atacat de o echipa este cosul advers, iar cosul care este aparat de o echipa reprezinta cosul propriu al echipei"

"Mingea poate fi pasata, aruncata, atinsa usor, rostogolita sau driblata in orice directie, in limitele fixate prin regulile care urmeaza"

"Invingatoarea unui joc este acea echipa care inscrie un numar mai mare de puncte la terminarea timpului de joc".

INSTALATII SI MATERIALE
Dimensiunile terenului de joc

Dimensiunile suprafetei de restrictie

Marcajul regulamentar al panourilor

è    Cele doua panouri vor fi construite din material transparent sau din lemn vopsit in alb, avand o grosime de 3 cm

è    Dimensiunile oficiale ale panourilor de baschet sunt cele prezentate in desen

è    Distanta fata de sol a marginii inferioare a panourilor este de 2,90 m

è    Liniile trasate pe panouri vor avea o latime de 5 cm., de culoare neagra (pe panuori vopsite in alb) sau de culoare alba daca panourile sunt transparente

è    Panourile vor fi montate rigid la fiecare extremitate a terenului de joc, perpendicular pe sol si paralel cu linia de fund. Proiectia verticala a panourilor in teren va fi la o distanta de 1,20 m de marginea interioara a liniei de fund, stalpii de sustinere ai panourilor trebuie sa respecte o distanta de protectie de aproximativ 2 m. de linia de fund a terenului

è    Marginea inferioara a panourilor, ca si suportii acestora, trebuie sa fie capitonate pentru a asigura protectia jucatorilor.

Cosul regulamentar

Cosul de baschet este construit dintr-un inel metalic si o plasa. Inelele din fier rotund cu o sectiune de 17 - 20 mm., vor fi vopsite in portocaliu, avand prevazute in partea de jos mici carlige de care se agata plasa, vor fi fixate rigid de panou si plasate orizontal la 3,05 cm de sol.

Mingea de baschet

Mingea trebuie sa fie sferica, de culoare portocalie, din piele, cauciuc sau material sintetic, alcatuita din 8 bucati de material

Minge nr. 7 - competitiile de baieti

Greutatea: intre 567 - 650 grame

Circumferinta: intre 74,90 cm si 78 cm

Minge nr. 6 - competitiile de fete

Greutatea: intre 510 - 567 grame

Circumferinta: intre 72,40 cm si 73,70 cm

Minge nr. 5 - competitiile de baby si minibaschet

Greutatea: intre 450 - 500 grame

Circumferinta: intre 68 cm si 73 cm

Presiune: trebuie umflata cu aer la o asemenea presiune incat daca este lasata sa cada pe o suprafata de joc de la o inaltime de aproximativ 1,80m, sa ricoseze la o inaltime de 1,20 - 1,40m.

OBLIGATIILE ARBITRILOR
Echipament tehnic

v     Cosul si anexele lui: panouri, inele, suporti cu capitonaj de protectie

v     Mingi de baschet

v     Cronometru de joc

v     Tabela de scor - vizibila pentru toate persoanele implicate in joc

v     Aparatul pentru 24 secunde - pentru aplicarea regulii celor 24 secunde, cu derularea acestora prin scadere

v     Cronometru - pentru cronometrarea minutelor de intrerupere

v     Cronometru cu dublu stoper (de rezerva) - pentru cronometrarea intervalului de joc si a intervalelor dintre ele

v     Foaia de arbitraj - care trebuie sa fie aprobata de F.I.B.A. si trebuie completata de scorer inaintea si in timpul jocului conform regulamentului

v     Placute pentru greselile de jucator - de culoare alba, numerotate cu cifre de la 1 la 5 (cifrele de la 1 la 4 vor fi de culoare neagra, iar cifra 5 de culoare rosie)

v     Dispozitiv de semnalizare a greselilor de echipa - indicand cifrele de la 1 la 4

v     Indicatorul pentru posesie alternativa (sageata)

v     Suprafata de joc

v     Terenul de joc

v     Luminozitate/iluminare adecvata.

Arbitrii, oficialii si comisarul

Arbitrii jocului sunt:

• arbitrul principal
• al doilea arbitru
• in cazul arbitrajului in 3 (baieti) exista inca un al doilea arbitru

Asistati de oficiali:

• scorer
• ajutor de scorer
• cronometror
• operator de 24 secunde

Comisarul

Ocupa la masa oficiala un loc intre cronometror si scorer. Supravegheaza oficialii de la masa scorerului si ii ajuta pe arbitrii in desfasurarea normala a jocului

Arbitrul principal

• verifica si aproba echipamentul tehnic care va fi folosit in timpul jocului (terenul, legitimatiile si echipamentul jucatorilor etc.)
• alege mingea de joc
• efectueaza angajarea intre doi, la inceputul jocului si inmaneaza mingea pentru repunere la inceputul celorlalte perioade
• declara pierderea jocului prin neprezentare de catre o echipa
• Aproba si semneaza foaia de arbitraj la sfarsitul jocului
• Inregistreaza pe spatele foii de arbitraj pierderea prin neprezentare sau orice alt comportament nesportiv al antrenorilor, jucatorilor, insotitorilor
• Ia decizia finala ori de cate ori este necesar sau atunci cand arbitrii nu sunt de acord

Arbitrii

• Iau decizii pentru sanctionarea infractiunilor la regulile de joc comise in interiorul terenului, in afara limitelor acestuia, in zona mesei oficiale, a bancilor echipei si in suprafata aflata imediat in spatele liniilor ce delimiteaza terenul.
• Arbitrii fluiera atunci cand s-a comis o infractiune, s-a terminat o perioada sau considera ca este necesara oprirea jocului

Scorerul

inscrie in foaia de arbitraj numele si numarul tuturor componentilor echipei

tine evidenta cronologica a punctelor inscrise si a greselilor personale, tehnice si antisportive

indica prin ridicarea tablitei cu numarul corespunzator greselile personale ale jucatorilor; anunta atunci cand un jucator acumuleaza 5 greseli personale sau cand o echipa a acumulat 4 greseli de echipa

anunta solicitarea unui minut de intrerupere

efectueaza schimbarile de jucatori.

manevreaza sageata posesiei alternative

Ajutorul de scorer

actioneaza tabela de scor si-l ajuta pe scorer la completarea foii oficiale de arbitraj in timpul jocului

Cronometror

cronometreaza derularea timpului de joc, minutele de intrerupere si intervalele de joc

indica, prin semnal sonor, expirarea timpului de joc al fiecarei reprize, prelungiri, sau perioade

Operatorul de 24 secunde

manevreaza cronometrul de 24 secunde conform regulamentului.

Echipele - sunt compuse din maxim 1 jucatori cu drept de joc

Un jucator este inlocuitor atunci cand el nu joaca sau se afla pe terenul de joc dar are drept de joc.

Jucatorul eliminat jucatorul care a comis 5 greseli personale si nu mai are dreptul sa intre in joc.

Echipamentul jucatorilor - sort si maiou trebuie sa aiba aceeasi culoare dominanta pe fata si pe spate.

Capitanul se poate adresa arbitrului cand mingea este moarta si cronometrul de joc este oprit. Este reprezentantul echipei in teren

Antrenorul - inregistreaza echipa in foaia oficiala, cere minut de intrerupere, semneaza foaia de arbitraj la sfarsitul jocului.

Numai antrenorul principal are voie sa stea in picioare in timpul jocului

REGULI DE CRONOMETRAJ

TIMPUL DE JOC

FUNCTIONAREA CRONOMETRULUI

REGULA DE 24 DE SECUNDE

MINUTUL DE INTRERUPERE

TIMPUL DE JOC

Æ     Jocul se desfasoara pe durata a 4 perioade (sferturi) a cate 10 minute fiecare, avand o pauza de 2 minute intre perioadele (sferturile) 1-2 si 3-4. Intre perioadele 2-4, pauza este de 15 minute.

Æ     Daca scorul este egal la terminarea celei de-a patra perioade de joc, se vor desfasura atatea perioade de prelungiri de 5 minute pana se decide un invingator

Æ     Prima perioada de joc incepe cand mingea este atinsa de unul dintre cei 2 jucatori care au luat parte la angajarea intre 2.

Æ     Toate celelalte perioade incep cand mingea este atinsa legal de un jucator din terenul de joc, in urma unei repuneri in joc din afara terenului.

Æ     Jocul nu poate incepe daca una dintre echipe nu are in terenul de joc 5 jucatori gata de joc.

FUNCTIONAREA CRONOMETRULUI

Cronometrul de joc este pornit in cazul unei angajari intre doi cand mingea este atinsa regulamentar de unul dintre cei doi saritori, sau dupa ce o minge a fost moarta si ea devine vie ca urmare a atingerii ei de catre un jucator din teren

Cronometrul este oprit la terminarea fiecarei perioade (sfert) sau prelungiri, la orice fluier al arbitrului, la semnalul operatorului de 24 secunde.

REGULA CELOR 24 DE SEC.

Atunci cand un jucator preia controlul unei mingii vii pe teren, echipa acestuia trebuie sa efectueze o aruncare la cos intr-un interval de 24 de secunde.

Mingea trebuie sa paraseasca mana jucatorului inainte ca semnalul aparatului de 24 sec sa intre in functiune.

Cronometrarea timpului de atac se face printr-o instalatie electronica situata deasupra panoului. Gestica arbitrului este de bataie cu degetele mainii drepte pe umarul si indicarea noii directii de atac.

MINUTUL DE INTRERUPERE

Minutul de intrerupere, cu o durata de 60 sec., este acordat la cererea antrenorului. O echipa beneficiaza de 2 min. de intrerupere in sferturile 1,2, si de 3 min. de intrerupere in sfertul 3 si 4. In prelungiri, fiecare echipa beneficiaza de cate 1 min. de intrerupere pentru fiecare repriza

Se acorda atunci cand:

Mingea este moarta

Dupa ultima sau singura aruncare libera daca cosul a fost inscris

Un cos din actiune reusit impotriva echipei care a solicitat time-out.

REGULI DE JOC

STARILE MINGII

ANGAJARE INTRE DOI

COS REUSIT SI VALOAREA LUI

REPUNEREA IN JOC DIN AFARA TERENULUI

INLOCUIRI DE JUCATORI

STARILE MINGII

v     Mingea este vie cand:

la o angajare intre doi, mingea este regulamentar atinsa de unul dintre cei doi saritori ;

mingea este pusa la dispozitie jucatorului pentru executarea aruncarilor libere

mingea este pusa la dispozitie jucatorului pentru repunerea mingii in joc

v     Mingea este moarta cand:

a fost reusit un cos din actiune sau o aruncare libera

la fluierul arbitrului

se aude semnalul de terminare a jocului sau a duratei atacului.

ANGAJARE INTRE DOI SI POSESIA ALTERNATIVA

COS REUSIT SI VALOAREA LUI

COS REUSIT SI VALOAREA LUI

COS ANULAT

REPUNEREA IN JOC DIN AFARA TERENULUI

Arbitrul trebuie sa puna mingea la dispozitia jucatorului pentru repunerea mingii

Mingea trebuie sa fie repusa in 5 secunde de la inmanarea acesteia de catre arbitru

Mingea se repune in joc

La inceputul perioadelor, in afara de prima

Dupa orice abatere

INLOCUIRI DE JUCATORI

Infractiuni

Orice abatere sau greseala comisa de catre un jucator, inlocuitor, antrenor, antrenor secund sau insotitor este o infractiune.

REGULA 7: ABATERI

o abatere este o infractiune de la reguli

Sanctiuni: echipa care a comis o abatere va pierde posesia mingii. Mingea va fi acordata echipei adverse pentru o repunere in joc din exteriorul terenului, de la punctul cel mai apropiat de unde s-a produs abaterea

Regula driblingului

Regula pasilor

Regula celor 3 secunde

Jucator strans marcat (5 secunde)

P   Daca un jucator strans marcat (de la distanta unui pas normal) care are posesia mingii trebuie sa o paseze, sa dribleze, sa o rostogoleasca sau sa o arunce la cos in interval de cinci (5) secunde.

Arbitrul cel mai apropiat indica identic ca la 3 sec., avand 5 degete indreptate spre jucatorul care a comis abaterea. Numararea se face vizibil prin pendularea bratului drept si numararea celor 5 secunde

Regula celor 8 secunde

P   Daca un jucator are controlul unei mingi vii, in zona sa din spate, echipa trebuie sa treaca mingea in zona din fata intr-un interval de 8 secunde.

v     Arbitrul cel mai apropiat de faza (arbitrul de coada) numara vizibil cele 8 secunde. Numararea se face vizibil prin pendularea bratului drept si numararea celor 8 secunde

Minge intoarsa in zona din spate (regula terenului)

P   Un jucator a carei echipa are controlul unei mingi vii in zona sa din fata nu poate sa o readuca in zona sa din spate.

Arbitrul executa cu bratul intins inainte o miscare care indica trecerea dintr-un teren in celalalt.

Interventie la minge in atac si aparare

P   un jucator atacant sau aparator nu trebuie sa atinga mingea in timpul unei aruncari la cos din actiune cand aceasta se afla in traiectorie descendenta;

P   un jucator atacant sau aparator nu trebuie sa atinga cosul sau panoul atunci cand mingea este in contact cu inelul in urma unei aruncari la cos din actiune.

v     Arbitrul anuleaza actiunea si ofera mingea echipei adverse

Greseli

greseala este o infractiune de la reguli, care implica un contact personal cu un adversar si / sau un comportament antisportiv.

Regula 8: GRESEALA PERSONALA

Natura (tipul) greselii

Natura (tipul) greselii

Greseala personala - sanctiuni

Pva fi inscrisa in foaia oficiala in contul jucatorului vinovat (P)

Pdaca este comisa asupra unui jucator care nu este in actiune de aruncare la cos, jocul va fi reluat prin repunerea mingii de catre adversar din exteriorul terenului din cel mai apropiat loc unde a fost comisa infractiunea

Pdaca greseala a fost comisa asupra unui jucator care se afla in actiune de aruncare la cos

Pdaca cosul a fost reusit, el va conta si in plus se va acorda adversarilor o aruncare libera

Pdaca este vorba de o aruncare de 2 sau 3 puncte nereusita, se vor acorda adversarilor 2, respectiv 3 aruncari libere

P      daca greseala a fost comisa de un jucator al echipei care controleaza mingea (greseala in atac), jocul se reia prin repunerea mingii din exteriorul terenului de catre echipa adversa.

DUBLA GRESEALA

P      Dubla greseala este situatia in care doi adversari comit un contact personal, unul impotriva celuilalt, aproximativ in acelasi timp.

Dubla greseala - sanctiune

P      Se va inscrie in foaia oficiala o greseala personala (P) in contul fiecarui jucator. Jocul va fi reluat din afara terenului de catre echipa care se afla in atac.

GRESEALA ANTISPORTIVA

P      O greseala antisportiva este greseala personala a unui jucator care dupa parerea arbitrului, nu a facut o incercare regulamentara de a juca direct mingea, in limitele spiritului si prevederilor acestui regulament

Greseala antisportiva - sanctiune

P      Se va inscrie in foaia oficiala o greseala antisportiva (U) in contul jucatorului vinovat.

P      Se vor acorda aruncari libere, urmate de posesia mingii, dupa cum urmeaza:

P      daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care nu este in actiune de aruncare la cos se vor acorda adversarilor 2 aruncari libere

P      daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care a inscris un cos, se va acorda adversarilor o aruncare libera;

P      daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care se afla in actiune de aruncare la cos, si cosul nu a fost reusit, se vor acorda adversarilor 2 sau 3 aruncari libere in functie de locul de unde s-a efectuat incercarea de aruncare la cos.

GRESEALA DESCALIFICATOARE

Orice infractiune flagranta, cu caracter nesportiv este o greseala descalificatoare.

Un jucator este descalificat ca urmare a 2 greseli antisportive

Arbitrul indica o greseala descalificatoare prin ducerea bratelor paralele, sus, cu pumnii stransi

Greseala descalificatoare - sanctiune

P          Se va trece in foaia oficiala de arbitraj o greseala descalificatoare (D) in contul celui vinovat. Jucatorul este trimis la vestiar, unde va ramane pe toata durata ulterioara a partidei.

P          Se vor acorda adversarilor aruncari libere, urmate de posesia mingii, dupa cum urmeaza:

P          daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care nu este in actiune de aruncare la cos se vor acorda adversarilor 2 aruncari libere;

P          daca greseala a fost comisa asupra unui jucator care este in actiune de aruncare la cos, cosul a fost reusit va conta si in plus se va acorda adversarilor o aruncare libera;

P          daca greseala a fost comisa asupra unui jucator in actiune de aruncare la cos si daca cosul nu a fost reusit, se vor acorda adversarilor 2 sau 3 aruncari libere, in functie de locul unde s-a efectuat incercarea de aruncare la cos.

REGULA 9: GRESEALA TEHNICA

P          Orice incalcare deliberata sau repetata a spiritului de sportivitate si fair-play, trebuie considerata greseala tehnica si sanctionata corespunzator.

Tipuri de greseli tehnice

Greseala tehnica a jucatorului

Se va trece in foaia oficiala de arbitraj o greseala tehnica (T) in contul celui vinovat. Greseala tehnica este orice greseala care nu implica un contact personal cu un adversar dar prin care se incalca deliberat spiritul de sportivitate si fair-play.

Greseala tehnica a antrenorilor, inlocuitorilor si insotitorilor echipei

Se acorda antrenorilor, inlocuitorilor sau insotitorilor unei echipe in cazul adresarii de o maniera necuviincioasa arbitrilor, comisarului (daca este prezent), scorerului, cronometrorului, operatorului de 30 secunde sau adversarilor.

REGULA 10: DISPOZITII GENERALE

Fiecare arbitru fluiera independent de partener, in orice moment al jocului

Jucatorul care comite 5 greseli personale paraseste terenul si este inlocuit

Dupa acumulare a 4 greseli personale pe repriza, toate greselile personale care vor urma vor fi sanctionate cu doua aruncari libere

Arbitrii pot rectifica o eroare daca una din reguli nu a fost aplicata din cauza unei neatentii.

Unui jucator i se pot acorda 1, 2, sau 3 aruncari libere