Procesele psihice si rolul lor in activitatea sportiva

Procesele psihice si rolul lor in activitatea sportiva

Obiective: La sfarsitul cursului, cursantii vor fi capabili sa:

sa defineasca problematica psihopedagogiei

sa clasifice procesele psihice

sa analizeze procesele psihice care intervin in diferitele activitati sportive

1.1. Obiectul de studiu al psihopedagogiei sportului

1.2. Clasificarea proceselor psihice

1.1. Sportul de performanta, arata M. Epuran, este o activitate specifica de limita a posibilitatilor fizice si psihice ale individului; este un experiment social in care isi verifica fortele un numar impresionant de stiinte si discipline cu caracter stiintific. Printre disicplinele care participa la intelegerea complexitatii activitatii sportive si mai ales la optimizarea ei este psihologia.

In activitatea sportiva nu este suficient numai cunoasterea si intelegerea mecanismelor psihice care conditioneaza performanta sportiva, ci si educarea, optimizarea acestora, lucru realizat de pedagogie.

Psihopedagogia, disciplina cu caracter de granita (interdiciplinara) se ocupa de cunoasterea, intelegerea si educarea si autoeducarea proceselor si mecanismelor psihice care conditioneaza performanta sportiva

Ca si cel care o realizeaza, performanta sportiva este rezultatul actiunii a trei componente: biologica, psihologica si sociala.

Componenta biologica reprezinta natura biochimica, fiziologica, somatica a sportivului.

Componenta psihologica cuprinde intreaga sa personalitate

Componenta sociala inglobeaza in ea civilizatia, stiinta, tehnica cultura si mai ales, relatiile interumane.

Psihopedagogia sportului cuprinde totalitatea demersurilor prin care psihologii sau antrenorii cu pregatire psihologica (si, in anumite conditii chiar profesorii de educatie fizica) le intreprind pentru instruirea si educarea sportivilor, astfel incat acestia sa treaca de la starea de indrumati, educati la autoeducatie. (Epuran, 1990,p.25)

Preocuparile lor sunt reprezentate de :

instruirea psihologica a sportivilor

psihologia instruirii (pregatirii) si antrenarii

pregatirea psihica

pregatirea psihica pentru concurs

asistenta psihologica

orientarea si selectia sportiva

1.2. Clasificarea proceselor psihice si caracterizarea lor

Procesele psihice pot fi clasificate astfel:

a.       Procese cognitive (de cunoastere) - care ne furnizeaza si prelucreaza informatii despre lumea inconjuratoare.      

Procesele cognitive senzoriale sunt : senzatiile, perceptiile si reprezentarile

Procese cognitive superioare: gandirea, memoria, imaginatia

b.      Procese reglatorii - care regleaza energia psihica necesara desfasurarii tuturor celorlalte procese psihice - atentia, vointa

c.       Procese psihice stimulator-energizante - motivatia, afectivitatea

d.      Personalitatea       - cel mai inalt si integrator mecanism psihic, care le coreleaza si valorizeazaeaza pe toate celelalte

Senzatiile sunt procesele psihice, elementare care sunt produse de analizatori (organele de simt). Cu ajutorul lor prelucram informatiile despre insusirile izolate ale lumii inconjuratoare (caldura, culoare, gust etc.).

Senzatiile se produc in virtutea unor legi ale sensibilitatii.

Legea pragurilor (intensitatii) - un stimul va produce o senzatie numai daca atinge o anumita intensitate care depaseste un anumit prag, denumit pragul minimal absolut.

Legea adaptarii - se refera la modificarea sensibilitatii analizatorului sub actiunea repetata a stimulului.

Legea contrastului senzorial- consta in scoaterea reciproca in evidenta a doi stimuli cu caracteristici opuse.

Legea semnificatiei - se refera la faptul ca daca un stimul este foarte important pentru o persoana, atunci el este mai repede receptionat chiar daca are o intensitate mai slaba.

Tipuri de senzatii

Senzatiile vizuale - sunt rezultatul actiunii undelor electromagnetice din registrul 390-800 milimicroni si sunt senzatiile care au cea mai mare pondere si o foarte mare importanta in viata omului.

Senzatiile auditive - sunt determinate de undele sonore cuprinse in registrul 16-20000 cicli/ sec.

Senzatiile cutanate sunt de doua feluri: tactile (generate de atingerea si presiunea obiectelor) si termice (determinte de diferenta dintre temperatura propriului corp si cea a obiectelor cu care omul vine in contact)

Senzatiile olfactive semnalizeaza proprietati chimice ale obiectelor

Senzatiile gustative reflecta calitatile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala.

Senzatiile proprioceptive semnalizeaza postura membrelor, trunchiului si capului. Excitantul lor este intern, reprezentat de tensiunea musculara din acei muschi antrenati in pozitia statica si in pozitia de lucru.

Senzatiile chinestezice apar in cursul efectuarii miscarilor si informeaza despre directia, durata si intensitatea efortului pentru realizarea lor. Rolurile lor principale sunt.: reglarea miscarilor si integrarea lor in actiuni voluntare complexe.

Formele de baza ale chinesteziei sunt:

chinestezia aparatului locomotor

chinestezia manuala

chinmetezia verbo-motorie

Senzatiile organice sunt determinate de modificari ale biochimismului intern al organismului: scaderea concentratiei de substante nutritive din sange, a apei, a oxigenului.

Senzatiile de durere semnalizeaza tulburari functionale sau distrugeri de tesuturi organice.

Perceptiile

Sunt porcese senzoriale care redau totalitatea informatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor (organelor de simt)

Peceptiile, ca si senzatiile, pot fi analizate dupa calitatea acestora: perceptii vizuale, auditive, chinestezice etc.

Interesant de analizat, mai ales pentru activitatea sportiva sunt formele complexe ale perceptiilor cum ar fi perceptia spatiului, timpului si a miscarii.

Perceptiile au un rol reglator deosebit pentru activitate. De exemplu perceptiile viuale regleaza viteza, directia si amplitutudinea miscarii ( de exemplu, perceptia adversarului ne ajuta sa ne reglam miscarile)

Reprezentarile

Sunt procese cognitiv-senzoriale care redau doar insusirile importante si caracteristice pentru un obiect, sub forma schematica, in absenta actiunii directe a stimulilor.

Reprezentarile chinestezice sunt imagini mintale ale propriilor miscari. In timpul executarii lor, se produc micro-miscari in grupele de muschi corespunzatoare. Acestea sunt actele ideomotorii care pregatesc desfasurarea viitoarei miscari. Pe baza lor se poate face chiar un antrenament in reprezentare, inaintea celui efectiv. S-au constatat rezultate pozitive la cei ce au folosit si un antrenament ideomotor.

Gandirea

Gandirea este procesul psihic care se defasoara in plan mintal, intern, uzand de judecati, rationamente, operatii cognitive, cu ajutorul carora realizeaza o procesare profunda a realitatii.

Inteligenta - una din actualele teorii ale inteligentei este cea propusa de H. Gardner care descrie sapte tipuri de inteligenta: lingvistica, muzicala, logico-matematica, spatiala, kinestezica, intrapersonala, interpersonala. Pornind de la ele, se poate stabili profilul intelectual al unei persoane pentru a-i arata posibilitatile pe care le detine si pentru a stabili optiunile educative ce-i sunt adaptate.

La fel de interesanta si actuala este si teoria inteligentei emotionale elaborata de D. Goleman. Conform acestei teorii, exista cinci competente emotionale si sociale de baza.

cunoasterea de sine: o evaluare realista a talentelor proprii si o incredere de sine intemeiata

autocontrol: starile emotionale trebuie conduse astfel incat sa favorizeze indeplinirea obiectivelor si nu sa le blocheze

motivarea folosirea preferintelor personale in directionarea catre atingerea telurilor propuse, care sa ajute persoana sa ia initiativa si sa persiste in ciuda adversitatii

empatia - identificarea starilor emotionale ale celorlalti, capacitatea de a cultiva relatii neconflictuale cu ceilalti

deprinderi sociale. Capacitatea de a te descurca bine in relatii din punct de vedere emotional.

Memoria

Memoria este procesul de intiparire, stocarea si reactualizare a informatiilor.

Rolul important al memoriei decurge nu numai din faptul ca viata omului ar fi practic imposibila fara memorie, dar si din faptul ca ea este implicata in toate comportamentele umane, de la cele mai simple pana la cele cum ar fi rezolvarea de probleme, creativitate etc.

In cadrul acestui proces intalnim o anumita specializare, fie la nivelul subproceselor sale (unii memoreaza foarte usor, altii retin foarte mult timp ) fie la nivelul organelor de simt (memorie, auditiva, vizuala, chinestezica, )

Motivatia

Reprezinta ansamblul stimulilor interni care determina comportamentul.

Astfel, trebuintele, motivele, idealurile, convingerile sunt structuri motivationale, mai simple sau mai complexe care il determina pe individ sa actioneze, sa atinga anumite performante.

Motivatia este unul din procesele psihice cu o deosebita importanta in orice activitate umana (ea fiind "motorul oricarei actiuni") care trebuie cunoscuta, dezvoltata si formata in activitatea sportiva.

Astfel, trebuintele sunt structuri motivationale bazale reflectand echilibrul biopsihosocial al omului. Ele pot fi clasificate astfel:

trebuinte primare (innascute, cu rol de asigurare a integritatii fizice a organismului)

si trebuinte secundare (formate in decursul vietii si cu rol de asigurare a integritatii psihice si sociale a individului).

O clasificare interesanta a trebuinteleor a realizat psihologul american A. Maslow, care a realizat o "piramida" a trebintelor. La baza se afla trebuintele biologice, apoi cele de securitate, de afiliere, de stima si statut, si in varful piramidei se afla trebuintele de autorealizare.

Interesele sunt orientari selective, relativ stabile si active spre anumite domenii de activitate.

Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care imping,impulsioneaza spre actiune.

Idealurile reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii ghideaza intreaga exiszenta.

O alta problema interesanta a motivatiei este optimumul motivational.

Optimumul motivational reprezinta relatia optima dintre intensitatea motivatiei si dificultatea sarcinii pe care o avem de indeplinit.

Cand dificultatea sarcinii este mare avem nevoie de o intensitate a motivatiei mare, iar cand dificultatea sarcinii este mica, intensitatea motivatiei trebuie sa fie mica.

De cele mai multe ori, este greu sa apreciem corect dificultatea sarcinii, mai ales in situatiile in care realizam pentru prima oara o astfel de sarcina si vom supraaprecia sau subaprecia sarcina, iar rezultatul va fi in ambele situatii un esec, deoarece fie ne-am mobilizat exagerat in raport cu sarcina, fie am actionat in conditiile unui deficit energetic.

Pentru a obtine optimumul motivational trebuie fie sa ne obisnuim sa apreciem cat mai corect dificultatea sarcinii, fie sa ne dozim corect intensitatea motivatiei.

Afectivitatea - procesele psihice care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi, uneori atitudinale.

Procesele afective primare cuprind:

tonul afectiv al proceselor cognitive - reactiile emotionale care insotesc si coloreaza afectiv orice act de cunoastere

trairile afective de provenienta organica care sunt cauzate de functionarea organelor interne

afectele sunt procese afective simple, primitive si impulsive, puternice, foarte intense si violente, de scurta durata, cu aparitie brusca si desfasurare impetuoasa (groaza,minia, spaima etc)

Procesele afective complexe cuprind:

emotiile curente - forme afective de scurta durata, active, intense, provocate de insusirile separate ale obiectelor, au caracter situativ, desfasurare tumultoasa sau calma, orientare bine determinata (spre un obiect sau o persoana) - bucuria, tristetea, speranta, deznadejdea etc.

Emotiile superioare sunt legate nu atat de obiecte,cat de o activitate pe care o desfasoara individul. Ele pot sa apara in activitatile intelectuale,in reflectarea frumosului din realitate,in realizarea comportamentului moral.

Dispozitiile afective sunt stari difuze,cu intensitate variabila si durabilitate relativa.

Procesele afective superioare cuprind:

Sentimentele sunt trairi afective intense, de durata, relativ stabile, specific umane,conditionate social-istoric.

Pasiunile sunt sentimente cu o orientare, intensitate, grad de stabilitate si generalitate foarte mare, antrenand intreaga personalitate.

Rolul proceselor afective.

Ele dezorganizeaza conduita atunci cand sunt foarte intense sau cand individul se confrunta cu situatii noi, neobisnuite, pentru care organismul nu si-a elaborat inca modalitatile comportamentale adecvate, dar pot si organiza conduita atunci cand intensitatea lor este adecvata situatiei (iata ca intalnim si un optimum afectiv)

Functia esentiala a proceselor afective este aceea de a pune organismul in acord cu situatia, deci de a adapta, de a regla conduita umana din punct de vedere energetic si directional.

Atentia

Reprezinta orientarea, selectivitatea si concentrarea constiintei nostre asupra unor stimuli aflati in afara noastra sau in interiorul nostru.

Formele atentiei sunt: involuntara, voluntara si postvoluntara.

Atentia involuntara apare ca reflex neconditinat - reflexul de orinetare - orice zgomot brusc si neasteptat determina orientarea reflexa spre sursa respectiva.

Atentia voluntara este forma ce se implica in majoritatea actiunilor si activitatilor noastre. Ea presupune mobilizarea si concentrarea din interior sub forma "trebuie sa fiu mai atent". Atentia voluntara presupune depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza a anumita sarcina.

Atentia postvoluntara este acea forma a atentiei care se bazeaza pe deprinderea de a fi atent.

Insusirile atentiei:

volumul - se refera la numarul de elemente pe care le putem include concomitent in sfera de cuprindere aatentiei.

Stabilitatea este capacitatea de a mentine racordata atentia la unstimul o perioada mai mare de timp.

Distributivitatea se refera la capacitatea unei persoane de a-si concentra simultan atentia asupra a doi sau mai multi stimuli.

Mobilitatea este usurinta comutarii atentiei de la un stimul la altul, de la o activitate la alta. Opusul ei ar fi fixitatea sau rigiditatea.

Vointa

Este forma complexa de autoreglare a conduitei. Prin mijloace verbale, de mobilizare a efortului voluntar in vederea depasirii obstacolelor aflate in calea atingerii scopurilor constient stabilite.

Efortul voluntar este aspectul psihologic cel mai specific al vointei si reprezinta o focalizare, o concentrare a energiei psihonervoase, o organizare, coordonare si dirijare sustinuta in vederea depasirii obstacolelor.

Capacitatea de efort voluntar este conditionata de resursele fizice si psihice de care dispinem, de experienta pe care o avem in sustinerea acestui efort.

Obstacolul este denatura psihologica, rezulta din confruntarea dintre resursele individului ti conditiile atingerii scopului. Asadar, persoane diferite vor interpreta diferit unul si acelasi tip de obstacol. Exista raporturi foarte variate intre persoana si obstacol trecand de la supraevaluarea dificultatii la subevaluare. In acest proces, intervin factori ce tin de:

experienta confruntarii cu obstacolul respectiv

de experienta succesului sau aesecului

de teama de esec

de trasaturi de personalitate cum ar fi increderea in fortele proprii, siguranta de sine etc.

Calitatile vointei:

puterea vointei - se exprima in mobilizarea si mentinerea capacitatilor de efort voluntar, atat in initierea cat si inhibarea unor activitati.

Perseverenta denota rabdare, tenacitate, rezistenta la esec, puterea de a reveni dupa esec, urmarirea minutioasa a planului de actiune.

Curajul implica infruntarea riscurilor intr-o maniera lucida si asumata. Curajul este sustinut de experienta confruntarii cu situatii dificile, de increderea in fortele proprii.

Independenta implica evaluarea autonoma a planurilor de actiune, asumarea deciziilor, a riscurilor, a posibilelor esecuri.

Calmul in situatii de incertitudine este expresia capacitatii de autocontrol, de evaluare lucida a variantelor de actiune si adoptarea celei care permite obtinerea de beneficii maxime cu costuri minime.

Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic.

Rezumat:

Procesele cognitive ne ajuta sa cunoastem lumea inconjuratoare.Cu ajutorul proceselor senzoriale (senzatiile, perceptiile si reprezentarile) prelucram informatii despre lumea inconjuratoare.

Procese cognitive superioare (gandirea, memoria, imaginatia) ne ajuta sa interpretam informatiile culese cu ajutorul proceselor senzoriale.

Teoriile moderne despre intelugenta (teoria inteligentelor multiple-H. Gardner) aduce o alta lumina asupra pregatirii sportivilor.

Procese reglatorii - care regleaza energia psihica necesara desfasurarii tuturor celorlalte procese psihice - atentia, vointa

Procese psihice stimulator-energizante - motivatia, afectivitatea

Personalitatea - cel mai inalt si integrator mecanism psihic, care le coreleaza si valorizeazaeaza pe toate celelalte

Teme de evaluare:

Analizati un proces cognitiv care intervine in activitatea sportiva.

Aratati rolul motivatiei in activitatea umana in general si in special in activitatea sportiva.

Identificati ce tipuri de trairi afective intervin in timpul unui concurs sportiv.

Argumentati ce calitati ale vointei trebuie educate la sportivi de performanta.