METODOLOGIA DEZVOLTARII CALITATILOR DE FORTA-VITEZA LA SPRINTERI JUNIORI (16-17 ANI)

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

METODOLOGIA DEZVOLTARII CALITATILOR

DE FORTA-VITEZA LA SPRINTERI JUNIORI

(16-17 ANI)

I. INTRODUCERE

ANALIZA LITERATURI I STIINTIFICO-METODICE DE SPECIALITATE PE PROBLEMA PREGATIRI I DE FORTA-VITEZA IN SPRINT

Capitolul dezvoltrii calitatilor motrice a fost totdeauna inclus in directia pregatirii fizice.

Autori consacrati in teoria antrenamentului sportiv (Ozol; Harre; Belloti; Platonov; Dragnea) pastreaza conceptul factor-continut-efect . In schimb, Matveev L.P. si Novikov A.D. (1980) plaseaza capitolul dezvoltarii calitatilor motrice la metodica invatarii miscarilor , viziune pe care o impartasim si noi. Dezvoltarea calitatilor motrice serveste pregatirea fizica, intrucat asigura substratul biologica si functional al efortului cerut de concurs.

Dintre toate calitatile biomotrice, forta si puterea sunt cele mai critice pentru numeroase sporturi. Sporturile cu dominanta de viteza-putere se bazeaza pe dezvoltarea temeinica a fortei si puterii. Intelegerea mecanicii si fizicii pregatirii de forta si includerea principiilor acestora in programul de antrenament vor stimula competitivitatea sportivilor (Bompa T.O.,)

In procesul pregatirii alergatorilor de viteza intervin o serie de factori, care se afla in stransa legatura cu formarea maiestriei sportive a acestora, si depind de nivelul pregatirii fizice, in special de forta-viteza, pregatirii tehnice, psihologice, teoretice, tactice.

Problema determinarii metodicii dezvoltarii calitatii de forta-viteza a atras atentia mai multor autori, avand in vedere faptul ca ele sunt considerate cele mai .

In atletism exista forta in regim de viteza, viteza in regim de forta fara sa existe intre ele nici o delimitare clara, care de fapt se refera la doua notiuni diferite: forta exploziva si detenta (Baroga L., 1982).

Dezvoltarea calitatilor motrice in concordanta cu nevoi le performantei sportive este, in principiu, un proces de natura biologico-morfologica, fiziologica, biochimica. Dintre toate calitatile biomotrice, forta si puterea sunt cele mai importante pentru numeroase sporturi . .Intelegerea mecanicii si fizicii pregatirii de forta si includerea principiilor acestora in programul de antrenament vor stimula competitivitatea sportivilor (Bompa T.O.) .

Pe baza experientei indelungate se poate inlatura confuzia prin delimitare terminologica intre "forta exploziva', "detenta' si "foraa rapida' (Bondoc Ionescu.D., 2004). Toate se incadreaza in sfera termenului pereche "forta-viteza', definita ca fiind "capacitatea pe care o are sistemul neuromuscular de a invinge o rezistenta cu cea mai mare viteza de contractie posibila') Dupa Ardelean T. (1991) citat de Bondoc Ionescu D. (2004) accentul este pus pe viteza de executie a fortei care este similara cu puterea.

In procesul pregatirii alergatorilor de viteza intervin o serie de factori, care se afla in stransa legatura cu formarea maiestriei sportive a acestora, si depind de nivelul pregatirii fizice, in special de forta-viteza, al pregatirii tehnice, psihologice, teoretice, tactice.

O mare parte a specialistilor considera ca, pentru atingerea maiestriei sportive, a performantei , de mare importanta sunt particularitatile morfo-functionale ale sportivilor si modurile de refacere .

Bompa T.O., 2002, considera ca pentru sprint - tipurile de forta necesare sunt: puterea reactiva - capacitatea de a genera o forta de impulsie imediat dupa o aterizare;

puterea de start - necesara sportivilor care trebuie sa fie capabili sa genereze forta maxima la inceputul unei contractii musculare pentru a crea o viteza initiala mare; puterea de accelerare - capacitatea de a atinge o acceleratie mare; putere-rezistenta.

Literatura stiintifico-metodica ne da posibilitatea sa cercetam cele mai importante verigi din procesul formarii unui sprinter :

Mijloacele de pregatire de forta-viteza pentru sprinteri ;

Dezvoltarea calitailor de forta-viteza in functie de varsta;

Metodologia dezvoltarii calitatilor de forta-viteza la sprinteri pe parcursul unui ciclu anual de pregatire.

Dezvoltarea calitatilor de forta-viteza se face atat cu ingreuiere, cat si fara, folosindu-se desprinderi si exercitii cu greutati, predominant halterele, si aratand mai putina atentie mijloacelor netraditionale ca pliometria si combinarile de regimuri de contractii musculare.

Ipoteza de lucru

Datorita faptului ca alergarea de sprint are la baza cele trei forme de manifestare ale vitezei, dar dintre acestea doar viteza de executie, este cea mai antrenabila, s-a presupus ca dezvoltarea calitatilor de forta-viteza la sprinteri , prin realizarea pe baza experimentala a metodei combinarii regimurilor de contractii musculare si optimizarea volumului mijloacelor de forta-viteza va permite cresterea performantei.

Obiectul cercetarii il constituie procesul de antrenament sportiv al atletilor sprinteri , (varsta 16-17 ani), bazat pe dezvoltarea calitatilor de forta-viteza, prin metoda combinarii regimurilor de contractii musculare

Importanta temei (insemnatatea practica) Lucrarea poate veni in sprijinul antrenorilor si sportivilor din cadrul Cluburilor Sportive Scolare, pentru profesorii si studentii specializarii atletism, din institutiile de invatamant de profil, ce se exprima prin:

Alcatuirea planurilor, programelor si a celorlalte documente metodice pentru unitatile cu program sportiv;

Planificarea efortului de antrenament intr-un ciclu anual depregatire a juniorilor de categoria a I I-a sprinteri .

Scopul cercetarii consta in perfectionarea metodicii de pregatire pentru dezvoltarea calitatilor de forta-viteza la alergatorii sprinteri juniori de 16-17 ani, pentru ridicarea indicilor de manifestare a acestor calitati si implicit a performantei .

Concluzii

In baza analizei literaturii de specialitate se pot trage urmatoarele concluzii :

1. Din materialele studiate reiese faptul ca maximizarea performantei in probele de sprint juniori , nu se datoreaza numai aplicarii unor cunostinte si metodici din domeniu, ci si asimilariIlor cu investigatii interdisciplinare din sfera fiziologiei , biochimiei , biomecanicii , psihologiei si medicinii sportive. In literatura de specialitate nu sunt mentionate cele aratate mai jos , ceea ce duce la or ientari gresite in pregatire.

2. Dupa delimitarea selectiei , considerata ca hotaratoare pe plan mondial , se trece la antrenamente specializate, caracterizate prin volum si intensitate de lucru ridicate.

Antrenamentele sunt rezolvate cu un numar relativ redus de mijloace, dar au o legatura mare cu specificul competitional al probei .

3. S-a constatat ca mijloacele si metodele folosite in pregatirea sprinterilor romani nu difera substantial de cele folosi te de spr interii straini , dar , in timp ce sprinterii nostri folosesc metode

traditionale, ceilalti utilizeaza si metode moderne, cum ar fi combinarile de regimuri de contractii musculare.

4. Dezvoltarea calitatilor de forta-vi teza se face atat cu ingreuiere, cat si fara aceasta, folosindu- se desprinderi si exerciti cu greutati , predominant halterele, si aratand mai putina atentie mijloacelor netraditionale ca pliometria si combinarile de regimuri de contractii musculare.

II. METODELE SI ORGANIZAREA CERCETARII

Pregatirea de forta-viteza influenaeaza semnificativ si substantial gradul de antrenament al sprinterului si contribuie la cresterea performantelor.

Avand in vedere faptul ca forta si viteza ocupa locul central intre calitatile motrice necesare sprinterului , actualitatea temei este sustinuta de realizarea unei metode noi , specifice, de dezvoltare a fortei bazata pe combinarea regimurilor de contractie prin care eficacitatea musculara poate fi imbunatatita considerabil , preconi - zand o crestere posibila de o data si jumatate a fortei musculare izometrice" (Zatiorski V.M. ,1974) .

Metodele cercetarii

Pentru realizarea cercetarii au fost folosite urmatoarele metode stiintifice de cercetare:

analiza literaturii stiintifico-metodice;

testarea indicilor somatici si functionali ;

testarea pregatirii fizice specifice;

metoda experimentului;

Probele de control ale pregatirii fizice specifice au fost impartite in 4 categorii: probe

de evaluare a vitezei, a rezistentei de viteza, forta-viteza, forta maxima. Fiecare categorie a

cuprins intre doi si opt indicatori.

Subiectii experimentali

Subiectii cercetarii sunt sportivi de varsta 16-17, ani de la Clubul Sportiv Scolar - Liceul cu Program Sportiv din Oradea, Clubul Sportiv Universitar Oradea

III. Aprecierea nivelului de dezvoltare a calitatilor de forta-viteza

ale sprinterilor juniori, varsta 16-17 ani

Metoda combinarii regimurilor de contractii musculare este folosita in mica masura sau chiar deloc la juniori de 16-17 ani. In programul probelor de sprint (65% o folosesc,

dar cu intensitati ai volume reduse, iar 35% o folosesc in mica masura sau deloc).

Selectia celor mai edificatoare probe de control este foarte importanta in pregatire

deoarece acestea devin reper pentru antrenor in realizarea obiectivului de performanta vizat.

Prin prelucrarea statistica a tabelelor de date s-au obtinut valorile indicilor statistici, oferindu-ne informatii obiective asupra eficientei metodei de lucru utilizate.

In tabelul 1 este prezentata situatia corelatiilor ce se stabilesc intre probele de

control, valoarea medie a acestora,si rezultatul in concurs, exprimat prin media aritmetica

a valorilor individuale.

Tabelul 1

Analiza de corelatie dintre indicii pregatirii specifice si performanta

in alergarea pe distanta de 100m plat

(Aurelia Macri

In lucrarea DEZVOLTARII CALITATLOR DE

FORTA- VITEZA, pag.90

La categoria de varsta cuprinsa in cercetarea noastaa, juniori II (16-17 ani), in urma realizarii corelatiei probelor de control ale pregatirii fizice specifice cu performanta pe 100m, se constata o mai buna corelatie a probelor de viteza pura (50m, r=0,997), decat a celor ce vizeaza forta-viteza (pentasalt, r=0,732; saritura in lungime de pe loc r=0,737), ceea ce demonstreaza ca la acest nivel sunt probleme in metodica antrenarii acestei calitati si vine sa argumenteze alegerea temei cercetarii noastre.

In tabelul 2 prezentam evolutia pregatirii fizice specifice de la juniorii de categoria a III-a pana la cei de categoria I ai indicatorii statistici (media aritmetica, abaterea standard, eroarea), in functie de care vom face o analiza obiectiva a acestei dimanici. Scopul este de a realiza o cercetare comparativa intre cele 3 grupe de varsta, prin care dorim sa evidentiem progresul in proba de la o categorie de varsta la alta, in special in probele care vizeaza nivelul pregatirii de forta-vitezt.

Tabelul 2

In probele de control ale pregatirii de forta-viteta am constatat evolutii mai putin spectaculoase decat in cele ale pregatirii de viteaa: proba de saritura in lungime de pe loc a inregistrat un progres de 14,3%, triplusalt fara elan 8,6%, pentasalt fara elan 9,7%, iar 20

pasi sariti - 5,3%. Cele mai mari deficiente in pregatirea de forta-viteza au fost depistate la

nivelul juniorilor de categoria a II-a, care in aceste probe au realizat urmatoarele progrese:

triplusalt fara elan - 4,9%, pentasalt fara elan - 6%. Probele semigenuflxiune si genuflexiune cu haltera au inregistrat progrese semnificative, ceea ce demonstreaza un nivel bun al fortei maxime. Totusi la categoria juniori II si in aceste probe progresul a fost mai mic (semigenuflexiune - 10%, genuflexiune - 25%) decat al juniorilor I (semigenuflexiune - 40%, genuflexiune - 31,2%).

In pregatirea atletilor de categoria a II-a, au fost depistaai indici scazuti ai nivelului de fotaa-viteza, care sunt responsabili de performantele modeste (11,00-11,76) realizate de sprinterii de varsta 16-17 ani cuprinsi in cercetarea preventiva. Cresterea performantei in sprint se realizeaza din acest punct de vedere prin: imbunatatirea fortei functionale si a puterii, a fortei explozive, reducerea decalajului dintre forta si putere. In acest sens se impune selectionarea unor metode si mijloace care sa contribuie la cresterea eficacitatii musculare.

Studiind materialele de specialitate, am constatat ca aceasta problema a volumului ai repartizarii mijloacelor de pregatire de forta-viteza la sprinterii juniori nu este suficient tratata, spre deosebire de varsta senioratului, unde materialele pe aceasta tema sunt mai complete.

Pentru a alege cei mai importanti indicatori ai pregatirii specifice am realizat corelatia volumelor acestora cu rezultatul in proba de concurs (100m), luand in calcul media aritmetica a rezultatelor in proba de concurs si media aritmetica a volumelor principalelor mijloace de pregatire forta-viteza intr-un ciclu anual.

Tabelul 3

Corelatia dintre volumul principalelor mijloacele de pregatire de

forta-viteza si rezultatul in proba de concurs

(Aurelia Macri

In lucrarea DEZVOLTARII CALITATLOR DE

FORTA- VITEZA, pag.67

Analiza datelor cuprinse in tabelul 3 evidentiaza faptul ca volumul mijloacelor de pregatire de viteza si rezistenta in regim de viteza realizeaza legaturi mai stranse (0,868- 0,974) cu rezultatul in proba de concurs decat cele stabilite intre volumul mijloacelor de pregatire de forta-viteza si forta generala (0,608-0,650). Este demonstrata importanta mentinerii acestor mijloace si a volumelor realizate in pregatirea juniorilor de categoria a II-a, dar si faptul ca pregatirea de forta si, in special, cea de forta-viteza nu este efectuata la parametrii optimi. Decalajul existent intre cele doua categorii de mijloace in ceea ce priveste corelatia cu proba de 100m este mare, lucru care reclama optimizarea pregatirii de forta, in special de forta-viteza a alergatorilor de 16-17 ani.

Intre volumul mijloacelor de pregatire specifica de forta-viteza, cele de pregatire generala de forta si rezultatul in proba de concurs se stabilesc legaturi moderate, fara diferente intre cele doua categorii, desi specificul probei de concurs o cere. Sunt necesare modificari in metodica de pregatire, in sensul majorarii volumului de lucru special.

Tinand cont de rezultatele obtinute, putem trage concluzia ca grupele de exercitii selectate pentru dezvoltarea calitatilor de forta-viteza pot fi aplicate in experimentul de baza, cu conditia optimizarii volumului de lucru special.

IV. Argumentarea experimentala a metodicii dezvoltarii calitatilor de fota-viteza la

sprinteri (16-17 ani) privind unele aspecte ale pregatirii in ciclul anual de

antrenament

Avand ca obiectiv argumentarea experimentala a metodicii dezvoltarii calitatilor de forta-viteza la sprinteri de 16 - 17 ani privind unele aspecte de pregatire in ciclul anual, pe parcursul unui an competitional (1 septembrie 2000 - 12 august 2001), s-a desfasurat un experiment pedagogic, in care au fost testati 24 subiecti (12 in grupa experimentala (I 12 in grupa martor). Pentru evidentierea eficientei procesului de pregatire, toti subiectii cuprin(i in experimentul pedagogic (grupa martor si grupa experimentala) au parcurs aceleasi etape si testari.

In elaborarea metodologiei de pregatire a sprinterului de 16-17 ani am avut in vedere rezolvarea sarcinilor propuse in debutul experimentului, si anume: optimizarea metodologiei de dezvoltare a calitatilor de forta-viteza; elaborarea unui sistem de evaluare eficient a continutului metodologiei de antrenament propuse de noi; elaborarea unui program de pregatire in concordanta cu specificul probei si cerintele categoriei si evolutiei in perspectiva. Mentionam ca imbunatatirea metodologiei dezvoltarii calitatilor de forta- viteza a fost realizata atat pe baza optimizarii volumului, cat si a intensitatii tuturor exercitiilor utilizate. Intensitatea exercitiilor de forta-viteza a fost marita prin ridicarea inaltimii gardurilor, marirea unghiului de inclinare a pantei si a cuburilor pe care s-au executat sariturile; in timp ce volumul de lucru a fost adaptat necesitatilor si posibilitatilor varstei, precum si specificului probei de concurs.

Programul propus de noi bazat pe combinarea regimurilor de contractii musculare cu exercitiile pliometrice, se prezinta astfel:

6 repetari semigenuflexiuni cu incarcatura 90%(excentric-2 serii);

6 repetari - lucru izometric pana la epuizare locala cu incarcatura 60-80% metoda

stato-kinetica intr-un timp cu o oprire de 2 secunde (2 serii);

6 genuflexiuni cu incarcatura 60% (lucru concentric);

Pliometria este prezenta in programul nostru prin 1x8 garduri sarituri cu picioarele

apropiate (4 serii).

Exercitiile pliometrice utilizate ca mijloace pentru cresterea puterii musculare cu greutatea propriului corp, sunt in numar de 17, de exemplu: saritura in lungime de pe loc cu sprint, triplusalt de pe loc cu saritura peste un obstacol , sarituri succesive cu aterizare pe acelasi picior, saritura in adancime urmata de saritura in lungime de loc, salturi peste garduri combinate cu multisalturi.

Tabelul 4

Raportul volumelor mijloacelor pregatirii de forta-viteza dintre grupele martor si

experiment, prezentate in valori absolute

Explicatia faptului ca marirea volumului total al exercitiilor de forta a fost mai mare decat cea aplicata exercitiilor de forta-viteza, este ca data fiind varsta mica (16-17 ani) a sportivilor cuprinsi in cercetare, am considerat ca un volum crescut al exercitiilor de forta generala va dezvolta o baza buna de forta, atletii fiind pregatiti din punct de vedere anatomic pentru solicitarile antrenamentelor din perioada urmatoare. Acest lucru a contribuit la evitarea accidentarilor in aceasta perioada a sportivilor nostri.

Pe baza cercetarilor prealabile si a celor reiesite din literatura de specialitate, am realizat un program de pregatire specifica de forta-viteza, prin optimizarea volumului si intensitatii de lucru si introducerea unor mijloace mai putin utilizate, care a dus la cresterea performantelor in proba. Marirea volumului de lucru pentru pregatirea de forta- viteza a fost de 1,8 ori.

S-a acordat o deosebita atentie mijloacelor de dezvoltare a fortei in baza metodei pe etape - succesive, in care, intr-o prima faza am urmarit adaptarea anatomica prin implicarea in efort a cat mai multor grupe musculare, ligamente, tendoane, articulatii pentru faza urmatoare, in care s-a dezvoltat forta maxima pana la cel mai inalt nivel al sportivului. Urmatoarea etapa a constat in transformarea fortei maxime in putere si mentinerea nivelului obtinut pentru principalele competitii.

Pentru evidentierea repartizarii mijloacelor de forta generala si forta-viteza in cadrul ciclului anual de pregatire vom recurge la reprezentarea grafica a acestora (figura 1).

Fig.1 Graficul repartizarii mijloacelor cu caracter de forta-viteza pe durata unui ciclu annual de antrenament (grupa experimentala - grupa martor).

Din figura 2, in ceea ce prive(te repartizarea exercitiilor de forta-viteza in cadrul ciclului anual, reiese ca cele doua grupe implicate in cercetare au un procentaj diferit: la grupa experimentala predomina cu 41,2%-19926 repetari, exercitiile de forta-viteza fara ingreuiere, iar grupa martor inregistreaza valori apropiate ale exercitiilor de forta-viteza cu ingreuiere (36,8%-8304 repetari) si fara ingreuiere (38,5%-8686 repetari). La grupa experimentala exercitiile cu ingreuiere reprezinta 21,1%-10201 repetari, din totalul volumului mijloacelor utilizate pentru pregatirea de forta Baza pregatirii in atingerea fortei maxime- exercitiile de forta generala- au la grupa experiment un procent de 37,7%-18228 repetari, in timp ce la grupa de control acesta este de doar 24,7%-5576 repetari.

Observam ca grupa experiment a avut o structurare a pregatirii de forta-viteza care sa permita relizarea unui nivel ridicat al puterii, atunci cand este realmente nevoie de el, adica inainte de principalele competitii, conform cu recomandarile specialistilor (Bompa T.O., 2002

Fig. 2 Graficul repartizarii indicatorilor pregatirii de forta intr-un ciclu annual de antrenament

La inceputul experimentului nostru nu se semnalau deosebiri veridice intre nivelul de pregatire de forta-viteza al celor doua grupe, dar la finalul acestuia, dupa cum am prezentat in tabelul 5, la 12 din cele 21 probe ale sistemului de evaluare inregistram deosebiri semnificative:

-cea mai mare semnificatie se stabileste intr-o proba etalon a fortei explozive - detenta si in proba de 10 sarituri din ghemuit in ghemuit, ce testeaza forta exploziva in regim de rezistenta, pentru pragul de semnificatie de 0.001.

-si probele de forta maxima au inregistrat diferente veridice comparativ cu grupa martor pentru pragul critic de semnificatie 0.05, genuflexiuni t=2.349, semigenuflexiuni t=2.214.

Volumele eforturilor de antrenament indeplinite pe durata unui ciclu annual de pregatire

CONCLUZII

1. Pe baza studierii literaturii stiintifico-metodice si a documentelor de specialitate s-a constatat o stagnare a performantelor in probele de sprint si faptul ca problematica dezvoltarii calitatilor de forta-viteza la sprinteri (16-17 ani) nu este sufficient aprofundata. In tara noastra, in perioada 1987-1998, saltul valoric al sprintului la juniori a fost foarte redus, in multe cazuri putandu-se vorbi de regres, iar planurile de pregatire, in special la juniorii de categoria I, sunt foarte eterogene.

Analiza cunostintelor teoretice a demonstrat ca maximizarea performantelor in probele de sprint juniori nu se datoreaza numai aplicarii unor cunostinte si metodici din domeniu, ci solicita si demersuri de investigatii interdisciplinare din sfera fiziologiei, biochimiei, biomecanicii, psihologiei si medicinii sportive

2. Din raspunsurile inregistrate la ancheta de tip chestionar, am concluzionat ca parerile sunt impartite in privinta metodologiei de pregatire a sprinterilor juniori si a dezvoltarii calitatilor de forta-viteza. Metoda combinarii regimurilor de contractii musculare nu este valorificata pe deplin, fiind folosita de 65% dintre cei chestionati, dar volumele si intensitatea sunt reduse fata de specificul probei si necesitatile varstei, fapt valabil si pentru exercitiile pliometrice care sunt folosite in masura de 15% de cei anchetati. Majoritatea antrenorilor (92%), sunt de acord in ceea ce priveste folosirea exercitiilor de forta fara ingreuiere.

3. La categoria de varsta cuprinsa in cercetarea noastra, juniorii II (16-17 ani), in urma realizarii corelatiei in probele de control ale pregatirii fizice specifice cu performanta pe 100m, se constata o mai buna legatura a probelor de viteza pura (30m, 50m, 80m de la r=0,810 la r = 0,977) si a celor de rezistenta in regim de viteza (120m r = 0,917; 150m r=0,932), decat a celor ce vizeaza forta-viteza (saritura in lungime fara elan, triplusalt fara elan, pentasalt fara elan, 20 de pasi sariti, unde "r' are valori de la 0,732 la 0,792, ceea ce demonstreaza ca la acest nivel sunt probleme in metodica antrenarii acestor calitati si vine sa argumenteze alegerea temei cercetarii noastre.

4. In urma cercetarii comparative a nivelului pregatirii specifice de la juniori III la juniori I, am depistat in pregatirea atletilor de categoria a II-a indici scazuti ai nivelului de forta-viteza, care sunt responsabili de performantele modeste (11,00-11,76) realizate la aceasta virsta. In acest sens se impune selectionarea unor metode si mijloace care sa contribuie la cresterea eficacitatii musculare. Analizand dinamica rezulatelor realizate de sportivii celor trei categorii de varsta studiate in cercetarile preventive, am constatat in probele de control ale pregatirii de forta-viteza evolutii mai putin spectaculoase decat in probele de viteza. Cele mai mari deficiente au fost depistate la nivelul juniorilor II, care comparativ cu juniorii III au progresat astfel: triplusalt fara elan 4,9%, pentasalt fara lan 6%, saritura in lungime de pe loc 9,4%.

5. Pe baza legaturilor stabilite intre volumul mijloacelor de viteza si a celor de rezistenta in regim de viteza cu rezultatul in proba de concurs, se constata legaturi stranse, dar intre volumul mijloacelor de pregatire generala de forta si al celor de pregatire specifica de forta, se stabilesc legaturi moderate, fara diferente intre cele doua categorii de mijloace, desi specificul probei o cere, fiind necesare modificari in metodica de pregatire in sensul majorarii volumului de lucru si a intensitatii.

6. S-a constatat ca repartizarea pregatirii de forta in baza metodei pe etape - succesive, care prevede adaptarea anatomica prin implicarea in efort a cat mai multor grupe musculare, tendoane, ligamente si articulatii pentru faza urmatoare de dezvoltare a fortei maxime, urmata de transformarea acesteia in putere si mentinerea nivelului ei pentru principalele competitii, metoda folosita de grupa experimentala, a fost mai eficienta decat repartizarea traditionala utilizata de grupa martor.

7. Experimentul pedagogic, pe parcursul caruia grupa experimentala a realizat urmatoarele procentaje ale pregatirii de forta-viteza in ciclul anual: forta generala: 37,7%; forta-viteza cu ingreuiere: 21,1%; forta-viteza fara ingreuiere: 41,2%, a scos in evidenta eficacitatea metodologiei de antrenament propusa de noi, bazata pe utilizarea combinarii regimurilor de contractii musculare, precum si pe majorarea volumului de lucru (i a intensitatii efortului.

Cresterea volumului indicilor calitatilor de forta-viteza de aproximativ 1,8 ori si per total a pregatirii de forta de aproximativ 2 ori, a dus la imbunatatirea indicilor calitatii de viteza si a rezistentei in regim de viteza (i in consecinta, la progresul performantei in alergarea pe 100m cu start de jos de la 11,90 secunde la 11,54 secunde (0,36 secunde).

8. Cresterea valorilor indicilor de manifestare ai calitatilor de forta-viteza, care contribuie la imbunatatirea vitezei in toate formele ei de manifestare, demonstreaza ca introducerea metodei combinarii regimurilor de contractii musculare in antrenamentul juniorilor de categoria a II-a se constituie, alaturi de optimizarea volumului si a intensitatii mijloacelor de forta-viteza, in actiuni pozitive, eficiente in orice moment al pregatirii anuale.

REZUMAT

Lucrarea este destinata argumentarii teoretice si experimentale a necesitatii folosirii mijloacelor cu caracter de forta-viteza in pregatirea alergatorilor de viteza juniori 16-17 ani.

Dinamica multianuala a performantelor alergatorilor de viteza tineri scoate in evidenta micsorarea substantiala a tempourilor de crestere a maiestriei sportive in etapa antrenamentului aprofundat.

Cercetarile efectuate au demonstrat ca micsorarea ratei de crestere a maiestrei sportive la alergatorii juniori de 16-17 ani se datoreaza nivelului scazut de dezvoltare a calitatilor de forta-viteza, aceasta fiind o consecinta a utilizarii unui volum mic de exercitii dedicate dezvoltarii acestei calitati motrice.

In rezultatul cercetarilor a fost elaborata si argumentata experimental structura folosirii pe etape - succesive a exercitiilor cu caracter de forta-viteza cu un volum ridicat de mijloace cu caracter pliometric.

Metodica elaborata va contribui la cresterea nivelului de dezvoltare a calitatilor motrice speciale si, in consecinta, se va majora performanta in alergarea pe distanta de 100m.

Rezultatele cercetarii pot fi folosite in calitate de recomandari practice in procesul pregatirii sprinterilor tineri.

Cuvinte cheie: proces de antrenament sportiv, metodologie de pregatire, calitate motrica, viteza, pregatire de forta-viteza, forta exploziva, putere, contractii musculare, pliometrie.

SUMMARY

The paper work is destining to experimental and theoretical reasoning of necessity of means usage whit force-speed character in speed runner training of 16-17 years old.

The multiannual dynamics progress of speed runners performances produce out

in evidence the substantial diminishing of rise tempos of sportive masterliness in thorough training stage.

The searching demonstrated that the rice installment diminishing of sportive masterliness at sports athlete runners of 16-17 years old is owned to low level of development of force-speed qualities, this being a consequence of the usage of a little volume of exercises dedicated to this driving quality of development.

In the searching result was elaborate and reasoned experimentally the structure of usage on successive stages of exercises with a force-speed character and with pliometric character.

The methodology elaborated will contribute at the level rise of development of driving special qualities and in consequence will increase the performance in the race of

100m distance.

Searching results can be used as practical recommendations in process of the young agile training.

Key words sportive training process, training methodology, driving quality, force-speed training, explosive force, power, muscular constraint, pliometric.

BIBLIOGRAFIE

. ARDELEAN T., Fundamentarea teoretica si metodica generala a dezvoltarii calitatilor motrice in atletism. / / E.F.S.-Bucuresti ,1980.- P.26-50;

BOMPA.T.O. Model de plan anual de antrenament pentru un sprinter Atletism: Alergari , Sarituri . - C.C.P.S. ,Bucuresti ,1993. - P.18-26;

BONDOC IONESCU D Teza de doctorat . - Chisinau,2004. -p.161;

DRAGNEA A Antrenamentul sportiv. - Didactica si Pedagogica. - Bucuresti ,1996. -p.352;

DRAGAN DINU LOUIS EDUARD, Metodica predarii Tehnicii Probelor de Atletism,Editura Universitatii din Oradea,2003- p 121-128; p 13-25;

MAIER ST. Teste de aptitudini de specialitate Stiintifica Si Enciclopedica. - Bucuresti ,1987. -P.38-75;

Macri V. Aurelia - Cristina, Teza de doctorat - Chisinau,2005,-p57-69,

p 81-85, p 137-150, 155-177.

TOPCIN P Planificarea antrenamentului sportiv la juniori in cadrul ciclului anual in probele de viteza- forta / / Sportul la copii si juniori , vol . LVI I . - C.C.E.F.S. -Bucuresti ,1984. -P.49-56;