TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI FLUTURE

TEHNICA DE INOT A PROCEDEULUI FLUTURE

1 ISTORICUL SI EVOLUTIA PROCEDEEULUI FLUTURE

Procedeul fluture este cel mai nou procedeu de inot sportiv. A evoluat de la procedeul bras de la care a pastrat miscarea de picioare, bratele revenind peste apa inainte, fapt petrecut in anul 1935 iar procedeul a fost denumit fluture-bras. Aceasta tehnica a durat pana in anul 1953 cand se transforma in procedeul fluture-delfin, prin adoptarea ondulatiei de delfin, procedeu omologat de F.I.N.A. Primul inotator de fluture din lume si recordman mondial a fost maghiarul G. Tumpek. Japonezii imbunatatesc tehnica, introducand respiratia laterala de craul, iar americanii si australienii maresc rolul bratelor, reducand ondulatiile si marind tempoul. Procedeul fluture este caracterizat de o miscare naturala, plina de vigoare si armonie a intregului corp. Elementul inedit este ondulatia care incepe de la umeri se transmite trunchiului, apoi membrelor care biciuiesc apa cu o miscare asemanatoare celei intalnite la delfin. Coordonarea miscarii brate-picioare este de 2 ondulatii la un ciclu de brate, respiratia putand fi efectuata la un ciclu sau 2 cicluri de brate in functie de proba (50m, 100m, 200m).

2 POZITIA CORPULUI PE APA

In procedeul fluture corpul este intins orizontal pe apa cu fata in jos, formand un unghi de 10 cu orizontala apei. Datorita miscarilor ondulatorii de picioare corpul inotatorului se gaseste in timpul inotului in 3 pozitii intermediare. Astfel in timpul lucrului bratelor pozitia corpului este orizontala apoi in timpul primei batai a picioarelor bazinul este orientat in sus si inainte catre suprafata apei, iar in timpul celei de-a doua lovituri a picioarelor bazinul se ridica peste nivelul apei.

3 MISCAREA PICIOARELOR

Picioarele executa o miscare ciclica simultana si concomitenta in plan vertical. Biciuirea picioarelor are 2 faze: 1-ascendenta; 2-descendenta.

1.Faza ascendenta (pregatitoare) consta din extinderea simultana a soldurilor si a genunchilor, finalul miscarii presupune strapungerea apei cu calcaiele. Este o faza pregatitoare pasiva.

2. Faza descendenta (activa) se realizeaza din articulatia coxo-femurala printr-un impuls la nivelul soldului urmat de coborarea coapselor determinata de indoirea genunchilor si de biciuirea gambelor si a labelor picioarelor. Este o faza uniform accelerata si are rol de inaltare a corpului.

Miscarile de picioare se efectueaza cu gleznele relaxate in usoara flexie plantara.

Greseli:

Miscarea asimetrica (alternativa ) a picioarelor;

Amplitudine prea mare pe verticala labelor picioarelor;

Inceperea ondulatiei este intarziata, efectul e imposibilitatea realizarii coordonarii.

4 MISCAREA BRATELOR

Biomecanic miscarea bratelor e o miscare ciclica, simetrica si simultana pe tot parcursul. La fel ca in celelalte procedee de inot si in procedeul fluture miscarea bratelor parcurge un drum prin apa(faza activa-acvatica) si un drum prin aer(faza pasiva-aeriana).

Faza activa determina propulsia corpului si cuprinde 3 momente principale:

Prinderea(apucarea apei care corespunde momentului de intrare a bratelor in apa, acesta realizandu-se in afara liniei umerilor(la ora 11 pentru mana stanga si ora 13 pentru mana dreapta) cu palmele orientate spre exterior, cu coatele putin ridicate.

Tractiunea se realizeaza pe un traseu semicircular, spre exterior si in jos apoi spre interior si in sus, ea realizandu-se prin flexia progresiva a articulatiilor pumnilor si coatelor. Spre finalul tractiunii palmele vor ajunge sub corp cu bratele avand coatele indoite spre 90

Impingerea continua tractiunea pana la intinderea bratelor complet pe langa corp.

Faza pasiva consta in deplasarea bratelor peste apa cu coatele usor flexate. Dupa terminarea impingerii bratele sunt scoase din apa prin ridicarea coatelor si a umerilor si sunt duse prin lateral inainte cat mai aproape de corp.

Greseli:

Departarea excesiva a bratelor la intrarea in apa,

Plesnirea apei la revenirea bratelor ceea ce duce la ingreunarea respiratiei, franare la inaintare si la scurtarea vaslirii.

Vaslirea liniara(pe langa corp) duce la scurtarea vaslirii, ceea ce provoaca schimbarea pozitiei corpului, ingreuieri in coordonare si un consum de energie ridicat.

5 COORDONAREA MISCARII DE PICIOARE-BRATE

Cea mai folosita coordonare in procedeul fluture este cea de doua batai de picioare la un ciclu de brate. Prima bataie are rol propulsiv si se realizeaza in timpul vaslirii, iar cea de-a doua bataie de picioare      se desfasoara pe revenire(drumul aerian). Ea este accentuata pentru a asigura sprijinul pe apa in timpul trecerii bratelor peste nivelul acesteia.

In probele de concurs(50m, 100m, 200m) respiratia se realizeaza la doua cicluri de brate si 4 batai de picioare.

6 COORDONAREA MISCARII BRATELOR CU RESPIRATIA

Ea se realizeaza astfel: in faza acvatica pe momentul impingerii se face inspiratia care dureaza inca jumatate din faza aeriana, urmata de      apnee pe a doua jumatate. In procedeul fluture respiratia se desfasoara astfel: in momentul apucarii apei capul se ridica, urmeaza inspiratia pe finalul impingerii si in prima parte a drumului aerian. Cand mainile ajung in dreptul umerilor, capul se scufunda inaintea bratelor si se expira. Inspiratia se poate efectua la una sau doua miscari de brate. Aerul se inhaleaza pe gura si este expirat in apa pe gura si pe nas.

Greseli:

Capul revine in apa dupa miscarea bratelor ceea ce duce la intarzierea tractiunii;

Expiratia incompleta scurteaza durata inspiratiei aparand senzatia de sufocare.

7 STARTUL IN PROCEDEUL FLUTURE

Faze (idem craul si bras):

pozitia pe bloc start;

elanul;

drumul aerian (zborul);

intrarea in apa;

lucrul sub apa si iesirea la suprafata.

Pozitia pe bloc start este stand aplecat cu fata spre bazin, degetele de la picioare apuca marginea bloc startului, picioarele departate la latimea umerilor. Elanul se realizeaza prin ducerea bratelor in sus si spre inainte cu extensia capului concomitent cu o puternica impingere a picioarelor, contactul cu apa se ia in ordinea: palmele, bratele, trunchiul, picioarele. Sub apa se executa miscari ondulatorii cu picioarele iar cu bratele regulamentul permite o singura tractiune, urmand iesirea la suprafata.

8 EXERCITII PENTRU INVATAREA STARTULUI

Pentru pozitia de plecare, elan si drumul aerian se vor folosi aceleasi exercitii ca la procedeul bras si craul. Exercitii pentru drumul subacvatic:

impingere de la perete cu miscarea picioarelor in alunecare;

impingere cu alunecare cu miscare de picioare-brate cu respiratie;

saritura de pe bloc start si repetarea miscarilor specifice drumului subacvatic.

9 INTOARCEREA IN PROCEDEUL FLUTURE

Intoarcerea in procedeul fluture asemanatoare cu cea de la procedeul bras, diferentele apar la:

La atacul peretelui mainile se pun simultan si la acelasi nivel;

La faza lucrului sub apa e permisa miscarea ondulatorie a picioarelor si o singura tractiune cu bratele.

10 EXERCITII PENTRU INVATAREA INTOARCERII IN PROCEDEUL FLUTURE

Se vor folosi exercitiile si indicatiile metodice predate la procedeul bras respectandu-se specificul miscarilor care se realizeaza pe sub apa si aceea de a respecta prevederea regulamentara la atacul peretelui: simultan, simetric si la acelasi nivel.