ROLUL JUCAT DE COMPUTER SI INTERNET INDEZVOLTAREA SISTEMULUI COMUNICATIONAL ACTUAL

Este de ajuns a arunca doar o scurta privire asupra acestui inceput de mileniu pentru a observa rolul din ce in ce mai mare pe care il detine informatia (este foarte cunoscuta expresia 'A cunoaste inseamna a fi puternic'), mass-media si, implicit, relativ noua tehnologie a Internetului. Multi dintre noi au auzit si aud tot mai mult despre aceasta noua tehnologie iar vestile 'trambitate' acum la inceput de drum sunt in mare parte pline de optimism si speranta. Ce putem spune cu siguranta este ca odata integrat in vietile noastre Internetul nu va mai disparea. Dimpotriva, locul detinut de el in viata societatii noastre va creste, si aceasta deoarece el promite sa inlocuiasca o buna gama de activitati umane. Incepand cu ultima decada a secolului trecut, cand Internetul a inceput sa devina tot mai popular, el s-a transformat intr-o tehnologie care sa preia, transforme si redea intreaga cultura. Astfel, monitorul calculatorului a inceput sa inlocuiasca ecranul cinematografului si al televizorului, peretele galeriilor de arta, biblioteca si cartea, manualele scolare etc. Intreaga cultura trecuta si prezenta a ajuns sa fie 'computerizata', filtrata prin computer. Oamenii au inceput sa creeze arta, sa se joace, sa vizioneze filme, sa asculte muzica, sa contabilizeze actele de firma etc. folosindu-se tot mai mult de computer. Cand Internetul si-a facut intrarea in vietile oamenilor si computerele au fost legate intre ele activitatile sau extins la comunicare, comert electronic (e-comerce) sau jocuri in retea. S-au format si noi forme culturale precum jocurile de calculator dar s-a impus si o redefinire a formelor culturale deja existente (de pilda, fotografia si cinematograful). Internetul, mediul viitorului, va schimba viata omului la toate nivelurile ei, si, dupa cum spune Michael Dertouzos, 'va schimba modul nostru de lucru si de joaca, dar mai important, va modifica aspecte profunde ale vietii noastre si ale umanitatii: cum privim ingrijirile de sanatate, cum invata copiii nostri, cum raman varstnicii integrati in societate, cum isi conduc guvernele afacerile, cum isi pastreaza grupurile etnice mostenirea, ale cui voci se aud, chiar si cum se formeaza natiunile. Va aduce si provocari serioase: cei saraci s-ar putea sa devina mai saraci si mai bolnavi, infractori si companii de asigurari si functionari ne pot invada conturile din banci, dosarele medicale si corespondenta personala.() Majoritatea lumii nici nu isi da seama ca un val urias se indreapta spre ea.'

Michael Dertouzos a insirat aici doar cateva aspecte ale schimbarilor aduse de tehnologia informationala a Internetului. Aruncand insa o lumina asupra influentelor pe care le are utilizarea - navigarea - Internetului asupra omului ca fiinta personala si religios-morala vom vedea ca apar si alte mari semne de intrebare precum: ce influenta are Internetul asupra modului in care obtinem, schimbam si transmitem cunostinte? putem vorbi de o intalnire reala intre oameni in lumea virtuala a Internetului? sau se poate vorbi de o viata morala in lumea virtuala sau toti vor face ceea ce vor crede ca este bine in ochii lor? etc. Acestea, si multe alte intrebari care se vor pune urmaresc o lamurire a dilemei pe care o poate avea crestinul ortodox care urmareste mantuirea sa si este confruntat cu influentele pe care le are Internetul asupra vietii sale, el aflandu-se in postura de a utiliza aceasta tehnologie care deja este constitutiva vietii in societatea actuala. Se impune, asadar, definirea noii tehnologii si indicarea unei raportari la ea sanatoasa din punct de vedere moral.

O imagine vizionara asupra Internetului

1. Biti si logoi 

Am vazut ca Internetul este, vorbind strict tehnic, o retea de milioane de calculatoare legate intre ele prin diferite infrastructuri ce sustin legatura lor oferind mediul de trasmitere a informatiei, canalele prin care 'seva' acestei ramificatii 'curge' de la un calculator la altul sau la mai multe. Ce este insa relevant pentru noi este faptul ca in spatele calculatoarelor sunt oameni, fiinte create dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Si asa, prin intermediul acestei tehnologii acesti oameni interconectati formeaza o unitate, un grup omenesc, un nucleu social. Ce beneficii au cei ce se conecteaza la Internet? Vorbind intr-un sens larg, el se constituie intr-un instrument de comunicare cu alte persoane, gasirea si publicarea de documente, fisiere, programe etc. Dar de aici lucrurile au devenit si devin tot mai complexe, dupa cum vom vedea.

Latura comunicationala este cea mai populara. Oamenii, in marea lor majoritate, cand aud despre Internet inteleg un mijloc de comunicare. Am amintit deja ca latura comunicationala era foarte accentuata in primii ani de existenta ai Internetului, si aceasta sub forma sistemului de posta electronica (e-mail). Dar sau dezvoltat moduri mai elaborate de a comunica. Au mai aparut: sistemul de mesaje instantanee, sistemul de chat (foarte raspandit la noi in tara mai ales in randurile tinerilor) sau sistemele de tele-conferinta audio-video. Despre comunicarea interpersonala vom mai aminti cand vom analiza acest aspect al vietii pe Net, acum fiind de ajuns sa retinem ca este una dintre cele mai des utilizate servicii ale Internetului datorita costurilor mici, a vitezei, a anonimatului, a invizibilitatii etc. pe care le ofera acest mod de a comunica. Un alt avantaj al Internetului este acela al posibilitatii de a comunica informatie. El te poate ajuta atat la gasirea de informati cat si la publicarea lor. Am vazut ca prin raspandirea la inceputul anilor 1990 a sistemului WWW informatia devine mult mai usor de accesat: faci un click cu mouse-ul si sistemul va realiza in mod automat secventa necesara transferului de fisiere si redarii acestora. Asa, Internetul devine o sursa de informare accesibila si celor cu cunostinte minime de utilizare a calculatorului. Internetul a fost de aceea asemanat cu o biblioteca de date si informatii uriasa.

Am spus ca lucrurile au devenit mai complexe si aceasta se poate observa la o simpla conectare la retea. Vei fi invadat de publicitati la diferite produse de consum, functionari de toate felurile isi vor oferi serviciile iar ofertele foarte avantajoase la diferitele produse necesare vietii nu vor lipsi. Toate acestea constituie ceea ce unii au numit 'comertul electronic' (e-comerce). Complexitatea de care vorbim consta in aceea ca tot mai multe aspecte ale vietii noastre isi gasesc locul in lumea retelei de calculatoare. Am spus 'lume' pentru ca datorita faptului ca tot mai multe aspecte ale vietii noastre sunt integrate in retea ea incepe tot mai mult sa se asemene cu lumea noastra reala doar ca totul in ea este exprimat in biti. De aceea lumea retelei de calculatoare a fost numita precum 'lumea virtuala', "ciberspatiu', 'piata informationala' etc. Si lucrurile nu s-au oprit aici. Tot ce tine de divertisment in viata omului isi gaseste din ce in ce mai mult un loc in noua lume, paralela celei reale.

Michael Dertouzos, vorbind despre informatie si mai ales despre ce fel de informatie poate 'naviga' in lumea retelei de calculatoare, o imparte in 'informatie-substantiv' si in 'informatie-verb'. Ora, vremea de afara, temperatura, toate cartile scrise vreodata, toata muzica si toate filmele produse in istoria omenirii sunt 'informatie-substantiv'.   Este de la sine inteles ca toti vor crede ca in lumea virtuala va circula doar astfel de informatie (muzica, texte, imagini etc.) Dar, accentueaza Dertouzos, tot informatie constituie si proiectarea unei cladiri, munca de birou a unui om etc. Aceasta este 'informatia-verb' care cuprinde toate acele procese, activitati care presupun crearea sau transformarea informatiei (nu doar primirea si redarea ei). Vedem, asadar, ca un numar foarte mare de lucruri fizice, evenimente, actiuni constituie informatie si pot fi reprezentate prin biti, cea mai mica reprezentare indivizibila a informatiei. Apare tot mai mult ideea in gandirea contemporana (in teoria informatiei) ca se va putea simula cu ajutorul informatiei intreaga existenta. Unii sunt de parere ca insasi esenta omului poate fi transformata intr-o suma de biti si descarcata in lumea virtuala.

Chiar si omul apare ca un sistem de procesare de informatii. S-ar putea ca radacina acestor credinte sa fie filosofia lui Descartes (1596-1650) care considera realitatea ca fiind o colectie de date, informatii detasate, separate dar unite de om intr-un proces logic sistematic. De aici nu este greu sa se faca o trecere la imaginea omului asemanatoare cu a unui computer, primind informatie prin simturile sale, procesand-o, transformand-o si apoi generand noi informatii (vorbind, tipand, gesticuland, tastand etc.). Aceasta imagine despre om este caracteristica acestei epoci digitale. Concluzia pe care o trag acesti ferventi sustinatori ai lumii virtuale este evidenta: omul si toate cele existente pot fi transferate in lumea virtuala. Aceasta implica acel 'adevar' al informatiei ca esenta a lumii. Michael Dertouzos spune atingand aceasta tema: 'Ultima mea descoperire in acest domeniu ar merita o duzina de premii Nobel: ea ar stabili ca intreaga lume inconjuratoare, toate procesele fizice, inclusiv activitatea biologica si chimica, pot fi explicate in termenii catorva reguli de programare. Cu alte cuvinte, informatia ar fi la temelia intregii creatii! Aceasta, bineinteles este o speculatie.' Ce nu stia el este ca intr-o mare masura avea dreptate. Si aceasta din perspectiva Revelatiei crestine. Teologia ortodoxa a accentuat mult dogma ratiunilor dumnezeiesti -logoi- care spune ca lumea este impregnata de o rationalitate iar omul este dotat cu o rationalitate in plus care sa-i permita sa cunoasca rationalitatea celorlalte existente. Rationalitatea lumii se datoreaza ratiunilor -logoi- care sunt sadite de Fiul lui Dumnezeu, Logosul divin, in toate cele existente. Pe de o parte, El a facut aceasta pentru a transmite un mesaj prin fiecare faptura omului. Pe de alta parte, ratiunile lucrurilor sunt ceva mai mult. Ele situeaza orice lucru existent intr-un gen, intr-o specie, ii defineste esenta si caracteristicile (calitate, cantitate, loc al existentei, pozitia, lucrarea, culoarea, volumul si chiar timpul existentei). Aceste ratiuni ale lucrurilor isi au izvorul in Iisus Hristos -Logosul dumnezeiesc: 'El le cunoaste pe toate (cele existente) inainte de facerea lor, ca pe unele ce sunt toate in El si la El, chiar daca acestea toate, cele ce sunt si cele ce vor fi, nu au fost aduse la existenta deodata cu ratiunile lor, sau de cand sunt cunoscute de Dumnezeu, ci fiecare isi primeste existenta efectiva si de sine la timpul potrivit, dupa intelepciunea Creatorului, fiind create conform cu ratiunile lor". Astfel ca logosul unui lucru apare ca principiul sau ratiunea lui esentiala, ceea ce il defineste fundamental si il caracterizeaza. Potentele unui lucru, ce este el si ce trebuie sa faca omul cu el (mesajul lui Dumnezeu pentru om prin acel lucru) toate sunt cuprinde in logosul acelui lucru existent.

O paralela intre biti si logoi se poate face din perspectiva conceptiei unor sustinatori extremisti ai Internetului care spun ca lumea reala ar putea fi re-creata in cea virtuala chiar depasind-o pe cea reala in perfectiune. Cum lumea reala este creata de Dumnezeu din ratiunile celor existente si omul creeaza o lume virtuala cu ajutorul bitilor. Dar logoi- i sunt principii ale celor existente si ei nu tin de domeniul creaturalului: 'Ratiunile nu sunt existente, ci ganduri ale lui Dumnezeu, dupa care sunt create fapturile, dintre care unele sunt persoane de adancimi indefinite.'   Bitii tin de domeniul creatului si ei nu sunt principii pentru cele existente in lumea virtuala. Omul care creeaza programele de calculatorul este modelatorul lumii virtuale folosindu-se de propria imaginatie si de puterea creatoare (transformatoare a creaturalului) pe care a primit-o de la Dumnezeu. Omul, cand creeaza cu ajutorul tehnicii o 'lume', isi arata chipul lui Dumnezeu care este in el, si nu face altceva decat sa activeze anumite potentialitati ale creaturalului puse de Dumnezeu in ratiunile creaturii. Am dorit sa fac aceasta paralela dintre logoi si biti deoarece, in fond, cei care sustin recrearea lumii prin copia ei 'virtuala' vor ca 'lumea' creata de ei sa fie mai buna decat cea reala creata de Dumnezeu. Ei uita ca bitii sunt la randul lor doar creatura si nu pot fi ceea ce sunt ratiunile dumnezeiesti pentru cele existente in lumea reala. Insasi bitii isi au ratiunea lor lasata de Dumnezeu. Daca omul nu va respecta acesta ratiune a bitilor atunci va dori iarasi sa faca cele ale lui Dumnezeu fara de El, excluzandu-L. In fond, paralela aceasta vrea sa evidentieze ca gandul unor asemenea oameni de a crea o lume mai buna care sa o depaseasca pe cea facuta de Dumnezeu este gandul omului autonom, care s-a pus pe sine in locul lui Dumnezeu.

Sfantul Maxim spunea in cuvintele mai sus amintite ca anumite lucruri create de Dumnezeu nu pot fi definite. Cred ca acest adevar arata ca idealul 'nebun' al unor asemenea oameni nu va putea fi niciodata atins. Si o buna parte din oamenii de stiinta sunt de parere ca acest lucru nu este posibil. Orice lucru pentru a putea fi deplin 'copiat' din real in lumea virtuala trebuie 'sa poata fi descompus in pasi elementari expliciti si riguros ordonati', cu alte cuvinte sa fie cuantificabil. Discutiile se poarta acum mai ales in ceea ce priveste posibilitatea de a transpune mintea umana in lumea virtuala, premiza fiind aceea ca mintea umana functioneaza asemenea unui calculator. Dar o asemenea idee este de neacceptat pentru multi specialisti. Totusi, contradictia exista: 'exista multe fatete ale mentalitatii umane. Se pare ca unele dintre acestea pot fi explicate in termenii conceptelor fizicii actuale si, mai mult, sunt susceptibile de simulare pe calculator. Promotorii inteligentei artificiale (IA) ar sustine ideea ca o astfel de simulare este intr-adevar posibila (). Adeptii IA 'tari' ar sustine, mai mult, ca orice functie mentala poate fi concurata -si in cele din urma inlocuita- prin actiunea calculatoarelor electronice. Ei ar sustine de asemenea ca o actiune numerica atat de simpla trebuie sa evoce acelasi tip de experiente constiente intr-un calculator, sau robot, ca si cele pe care le experimentam noi insine. Pe de alta parte, sunt multi care argumenteaza contrariul, ca exista aspecte ale mentalitatii noastre care nu pot fi adresate pur si simplu in termeni de calculabilitate. Constiinta umana,  dintr-o astfel de perspectiva, ar fi un fel de calitate -deci nu este pur si simplu o manifestare a calculabilitatii.' Si autorul acestor cuvinte este de parere ca acest lucru nu poate fi acceptat stiintific; el chiar sustine ca 'acele actiuni pe care le fac creierele noastre in acord cu deliberarea constienta trebuie sa fie lucruri ce nu pot fi nici macar simulate numeric - astfel ca un anumit algoritm nu poate de la sine sa dea nastere nici unui tip de experienta constienta.'

Asadar, idealurile unor tehnicisti de a crea in viitor o lume virtuala mai buna decat cea reala nu pot fi implinite. Si aceasta, in primul rand, datorita limitelor creaturalului in fata increatului. Putem afirma dintru inceput ca cei care privesc Internetul ca o noua lume mai buna decat cea reala si care le poate oferi, intr-un anumit mod, un surplus existential (sau chiar implinirea absoluta a existentei lor, fericirea vesnica) in detrimentul lui Dumnezeu -singurul care ne poate darui existenta vesnic fericita- gresesc. Asupra acestor considerente voi mai reveni de-a lungul intregii lucrari, acum fiind insa important sa retinem ca omul, folosindu-se de capacitatea acestei tehnologii de a transforma o mare parte din cele existente in informatie binara (este o capacitate de a transforma  informatia, de a o trece de pe suportul ei fizic pe cel electronic digital, in modul de reprezentare binar) creeaza o copie a acestei lumi, o oglinda a ei -Intenetul.

2. O lume mai buna asemanatoare unui 'sat global'

Am vazut ca 'Internetul creeaza o lume virtuala, gratie puterii de memorare si partajare a informatiilor'  pe care o au calculatoarele azi (si aceasta capacitate de a prelua transforma si transmite informatia creste vertiginos). Noua lume este ciberspatiul -o lume virtuala care se vrea de catre unii mai buna decat cea reala. Philippe Breton, in cartea sa 'Cultul Internetului. O amenintare pentru legatura sociala?' vorbind despre cei ce sustin in totalitate Internetul ca fiind asociat doar unor valori pozitive -numindu-i 'sustinatorii omni-Internetului'- arata cum ei 'nu ezita sa vorbeasca de o <<noua lume>>, in opozitie cu cea veche amenintata de disparitie. O lume virtuala, aceea a retelelor, numita si <<ciberspatiu>>, in amintirea originilor sale cibernetice, ce s-ar substitui treptat arhaicii <<lumi reale>>' El remarca aspectul vizionar al noii tehologii ce se poate observa in operele sustinatorilor omni-Internetului. Acestia sustin ca 'istoria cosmica () este orientata, ea are un sens clar perceptibil, acela al unei intensificari a caracterului virtual al lumii (). Frontierele lumii devin mai permeabile, mai maleabile si mai interactive, ele inmuguresc in toate sensurile. Evolutia cosmica si culturala isi are astazi apogeul in lumea virtula a cibersaptiului'   sau ca 'noua viata' are un ideal: de acum inainte sa-ti poti 'intalni aproapele in cartiere numerice'. E de remarcat faptul ca viziunea despre noua lume se concretizeaza in promisiuni de mai multa libertate, ami multa utilizare, mai multa bogatie, mai multa democratie, mai multa cunoastere. Ce surprinde viziunea despre Internet este o lume noua, o viata noua si mai buna, un surplus major in existenta noastra la toate nivelele.

Odata ce am stabilit ca exista o imagine vizionara asupra Internetului, a ciberspatiului impregnata de promisiuni spectaculoase, a-si dori sa amintesc cateva directii inspre care se indreapta mai concret noile promisiuni. As exemplifica mai intai citand pe Bill Gates, patronul firmei cu mare renume din lumea calcultoarelor Microsoft, in modul in care descrie el 'noua viata' din lumea virtuala: 'Va veni o zi nu prea indepartata, cand veti putea sa va conduceti afacerile, sa studiati, sa explorati lumea si culturile sale, sa va bransati la orice fel de spectacol, sa faceti noi cunostinte, sa va faceti cumparaturile in cartier, sa aratati fotografii rudelor din provincie fara a va parasi biroul sau fotoliul.'   Cu alte cuvinte, evolutia informatica are sa schimbe intreaga viata umana, de la munca la educatie sau la modul de a petrece timpul liber. Previziunile facute de Bill Gates inca inainte de a se dezvolta Internetul la nivel mondial s-au adeverit; tot ce a prezis el, azi se poate si se realizeaza.

As mai dori sa amintesc imaginea vizionara a lui Michael Dertouzos, creata de el in anul 1981 si care azi a capatat concretete. Iata cum descrie el modul in care s-a nascut in mintea sa imaginea Pietei Informationale (cum numeste el ceea ce este azi ciberspatiul): 'Deci, hai sa ma gandesc, () ce ar face oamenii si organizatiile daca toti ar avea calculatoare si daca toate aceste calculatoare ar fi interconectate? Ma intindeam, ma intindeam o imagine mi-a aparut deodata in fata ochilor - talciocul din Atena. Il stiam bine. Copil fiind petrecusem aproape fiecare duminica pe strazile lui inguste (Michael Dertouzos este de origine grec, n.n.), frematande, cu  oameni care vindeau, cumparau si se tocmeau pentru orice ti-ai putea inchipui. () Aproape toti oamenii erau prietenosi si vorbareti, discutand, intre doua tocmeli, despre absolut orice. Ei formau o comunitate care depasea granitele comerciale. Nu era nici o autoritate centrala; fiecare participant isi contola propriile cautari. Mi se parea natural si inevitabil ca viitoarea lume  a  calculatoarelor si retelelor sa fie exact ca talciocul din Atena - numai ca in loc de bunuri fizice sa avem bunuri informationale.'

Imaginea despre lumea virtuala creata de Michael  Dertouzos este -dupa cum si el recunoaste - impregnata de accentul  pus pe latura economica - latura ce creste azi din ce in ce mai mult in ponderea ei. Voi aminti insa si o imagine despre 'noua lume' pe care a creat-o Marshall McLuhan, considerat de cei mai multi un vizionar al sfarsitului mileniului trecut si cel ce a inspirat cel mai mult pe fundamentalistii Internetului sau sustinatorii omni-Internetului. El analizeaza printre altele in cartea sa 'Galaxia Gutenberg' tipuri de societati umane ce se diferentiaza dupa modul de transmitere a informatiei, unele fiind 'orale' iar altele alfabetizate. Comunitatile 'orale' le mai numeste si 'primitive' sau 'tribale'. Dar termenul 'tribal' nu desemneaza la el un anumit nivel de dezvoltare economica si socio-politica ci indica acele culturi ce sunt caracterizate de preponderenta detinuta in tranamiterea informatiei a mijloacelor oarale si audutive. Astfel ca, datorita mediilor electronice, transmiterea informatiei - latura oral-auditiva a comunicarii umane - isi recastiga rolul decisiv in modelarea gandirii umane: 'Astazi, insa, cand electricitatea creeaza conditii de extrema interdependenta pe scara mondiala, noi ne intoarcem rapid intr-o lume auditiva, in care evenimentele sunt simultane si constiinta este globala.'   Concluzia la care ajunge autorul canadian este ca acesta proximitate electronica a oamenilor de pe intreg pamantul recreeaza omenirea dupa asemanarea unui 'sat global'; ' cert este ca descoperirile electromagnetice au recreat 'campul' (s.a.) simultan in tot ce priveste omul, astfel incat marea familie umana traieste in conditiile unui <<sat global>>(s.a.).' Metafora lui McLuhan are un caracter vizionar caci in 1962, cand el scria aceasta carte, comunicarea de informtii se putea realiza imediat si la nivel national insa doar prin intermediul telefonului, al radioului sau al televiziunii. Astfel ca, -remarca un comentator al lui McLuhan- 'publicul de televiziune, chiar si cand se aseza in fata televizoarelor intr-un consens cu adevarat global, nu semana deloc cu un sat, prin faptul ca membrii sai nu puteau conversa intre ei, decat daca intamplator stateau in aceeasi camera -satul global, la vremea cand a propus McLuhan aceasta metafora, era in realitate un sat de voyeuri, fiind deci complet lipsit de sensul interactiv, atat de important satului real.'   De aceea multi au fost contrariati de imaginea metaforica a lui McLuhan, neintelegand unde sunt la televizor casele si vetrele satenilor in care sa poata intra cu piciorul sau unde este la radio raspunsul la intrebarea lor personala si concreta pe care sa-l poata da consateanul sau unde sunt la telefon, fata, strangerea de maini, atingerea afectuoasa a unui prieten. Ceea ce-i lipsea imaginii metaforice a lui McLuhan era interactivitatea intrinseca in procesul schimbului de informatii intr-un mediu precum satul. In cadrul unui sat receptorul informatiei poate oricand sa devina si creator si expeditor al ei, pe cand in acel cadru contemporan al aparitiei cartii lui McLuhan procesul informational prin telefon, radio sau televiziune era unilateral si oamenii erau mai degraba niste voyeuri. Paul Levinson descrie situatia contemporana a lansarii metaforei mcluhaniste in capitolul al saselea al cartii sale despre vizionarul canadian. Noi vom remarca doar ca viziunea despre 'satul global' avea sa se implineasca odata cu aparitia Internetului. Acum, sateanul acesta on-line poate cu ajutorul unui computer conectat la retea sa primeasca sau sa trimita informatii pe tot globul. S-a realizat cu adevarat 'noosfera' lui Teilhard de Chardin care l-a inspirat pe autorul canadian in crearea acestei imagini a ceea ce s-a ajuns a fi 'creierul tehnologic al lumii'.

Am vorbit despre aceasta varietate de imagini vizionare asupra Internetului -care au si ajuns sa-si gaseasca azi concretetea in 'panza' de milioane de utilizatori- atat pentru a arata ce este Internetul intr-un sens mai adanc decat cel tehnologic, cat si pentru a evidentia feericul ce a insotit istoria lui.

Dar visul nu a incetat . Alte promisiuni s-au facut, care de care mai extraordinare. Totusi, este destul de greu sa prevezi viitoarele utilizari ale Internetului, 'este -remarca Dertouzos- ca si cum Alexander Graham Bell ar fi visat ca inventia sa va duce la un sistem de raspuns automat, 900 de numere, telefon erotic, hot-line-uri, faxuri si telefoane celulare pentru masina (nu existau automobile in vremea aceea).' Oricum, puterea calculatoarelor creste vertiginos (in ultimii 40 de ani computerele si-au dublat puterea la intervale cuprinse intre 12 si 24 luni) iar numarul 'navigatorilor' pe Internet creste si el intr-un ritm uimitor - in jurul anului 2000 acest numar era mai mare de 300 de milioane iar pronosticurile prevad un miliard de utilizatori in 2005 si trei miliarde in 2010. Nici tehnologia interfetelor digitale care fac legatura intre om, realitate si computer transformand totul in biti nu se lasa mai prejos -dupa cum remarca si Michael Detouzos.   Cert este ca schimbari se vor produce -si inca foarte insemnate- in toate coltisoarele vietii noastre pentru ca omul nu traieste neinfluentat de instrumentele din jurul sau, mai ales ca ele sunt impregnate de o rationalitate (sunt creatii ale mintii umane care actualizeaza potentilitati ale ratiunilor lucrurilor puse de Dumnezeu in creatura): 'Toate protezele de care omul s-a prevalat de-a lungul istoriei sale, de le uneltele primitive pana la masinile complexe de azi, au actionat asupra gandirii si comportamentului uman, influentandu-le substantial. A fost bine? A fost rau? A fost, in orice caz, inevitabil.' As dori sa amintesc in final ca din februarie 1999 a inceput oficial sa functioneze Internet 2, 'un embrion al generatiei viitoare de calculatoare.' care are o mare capacitate de trafic a informatiei si la viteze mult mai mari ca in prezent (e o retea ce leaga 37 de universitati din S.U.A.) Totul decurge spre o integrare tot mai adanca a acestei lumi mai buna, mai eficienta, mai nedureroasa in lumea reala si chiar -dupa cum spun 'vizionarii' noii lumi- spre o inlocuire a ei.

    Impactul Internetului asupra societatii

Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat. Acesta a avut si va avea un impact determinat asupra societatii si viitorului sau. Oamenii sunt atrasi de acest fenomen si ii dedica foarte mult timp, modificand moduri de lucru ori afectand interactiunea umana.

Oare relatiile dintre oameni vor fi aceleasi, sau fiecare va prefera sa lucreze intr-un spatiu digital propriu? Ce reprezinta aceste schimbari pentru societate si viata de familie? Noua tehnologie, va insemna oare, reducerea timpului petrecut la serviciu si cresterea numarului de ore lucrate acasa, lucru care ar implica o consolidare a relatiilor familiale?

Este evidenta tendinta Internetului sa revolutionez informatia si mijloacele de divertisment, afecatand productia si consumul acestora, transformand viata sociala si comportamentul nostru, chiar si institutiile politice si rolul cetatenilor in cadrul acestora.

Studiile realizate pe un esantion de utilizatori si non-utilizatori ai internetului au relevat urmatoarele:

• Cu cat creste numarul de ani de cand este folosit internetul, cu atat creste si numarul de ore, internetul devenind indispensabil. Participanitii unui sondaj au acceptat sa stea fara internet timp de doua saptamani. Dupa numai doua zile unii dintre ai "se simteau ciudat", si dupa cinci zile au renuntat la acest sondaj. Un numar foarte mic de persoane au rezistat, dar au declarat ca nu ar mai dori sa repete aceasta experienta.
• Aproximativ un sfert dintre utilizatorii de internet regulati (mai mult de 5 ore pe saptamana), simt ca si-au redus simtitor timpul petrecut cu familia , prietenii , cat si timpul liber.
• Mai mult de un sfert dintre cei care utilizeaza internetul la serviciu, declara ca, numarul de ore lucrate acasa, pe internet, a crescut, fara ca aceasta sa insemne reducerea numarului de ore lucrate la serviciu.
• 60% dintre utilizatorii regulati ai internetului, delcara ca, internetul a redus numarul de ore petrecute in fata televizorului, si o treime declara ca, isi petrec din ce in ce mai putin timp citind ziarele.

Datorita internetului nu mai exista aproape nimic care sa nu poata fi facut din fotoliul confortabil de acasa, de la vizitarea magazinelor de toate tipurile, platirea facturilor, munca de cercetare si documentare pentru diverse lucrari si, chiar pastrarea legaturilor cu prietenii aflati la mii de kilometrii departare. Comunicarea, care inainte insemna, scrierea unor scrisori, a fost acum redusa la cateva click-uri cu mouse-ul; astfel, oamenii au posibilitatea sa corespondeze prin e-mail mult mai rapid si eficient decat prin posta traditionala. Aspectele positive ale internetului nu pot fi masurate, in timp ce, unele dintre aspectele negative pot fi usor evidentiate.

Principalele efecte negative sunt:

• instrainarea de institutii (familia, institutiile educationale si locul de munca; izolarea in impersonal). Studiile arata tendinta oamenilor de a deveni mai stresati, mai deprimati si singuri, cu fiecare ora petrecuta in lumea obscura a chat-ului. Este evident ca, desi camerele de chat de pe net, ofera aceeasi interactivitate ca si discutiile fata-in-fata, acestor discutii le lipseste contactul personal necesar pentru dezvoltarea unor aptiudini de comunicare. Acest lucru, va afecta de asemenea, negativ, modul in care adolescentii comunica cu familia, prietenii si membrii societatii.
• Pierderea culturii proprii (Internetul introduce o invazie de cultura haotica, ceea ce poate duce la pierderea culturii proprii si la adoptarea unei noi culturi. Adoptarea unei noi culturi va duce la o dezastruoasa dezintegrare a valorilor nationale).
• Pierderea identitatii. (Instrainarea si pierderea culturii proprii, vor duce inevitabil la pierderea identitatii).

Reactiile umane cu privire la tot ce insemna tehnologie IT au ramas neclare pana in prezent. Unii intampina aceste schimbari cu euforie, altii se tem de consecinte. Adevarul este pe undeva pe la mijloc.

Romania s-a situat, anul trecut, pe locul 41, dintr-un total de 60 de state evaluate de Economist Intelligence Unit (EIU), dupa gradul de dezvoltare si utilizare a serviciilor electronice, fiind precedata in clasament de Africa de Sud si de Venezuela. Analistii EIU au conferit fiecarei tari avute in vedere un punctaj, totalul realizat de Romania fiind de 4,91 puncte. Prima clasata - Suedia - a obtinut 8,42 puncte (dintr-un maximum de 10 puncte), iar ultimul loc a fost ocupat de Nigeria, cu 2,82 puncte.

In Romania exista patru milioane de utilizatori care petrec cel putin o ora saptamanal pe Internet. Dintre acestia, 16% utilizeaza Internetul in mod frecvent, iar 23% din cand in cand. Conform unui studiu realizat de PriceWaterhouseCoopers, rata cresterii numarului de utilizatori de Internet din Romania este de un milion pe an.

Internetul e pretutindeni noi incotro?

Internetul in Romania

Internetul in Romania a implinit 11 ani in 2004. In 1993, la 26 februarie, domeniul ".ro" a fost inregistrat in baza de data a IANA (Internet Assigned Numbers Authority), organismul international insarcinat cu administrarea domeniilor de internet. 

citeaza o serie de studii efectuate asupra nivelului de penetrare a Internetului in Romania. Acestea estimeaza ca Internetul este folosit de 2 milioane de utilizatori din populatia totala de 22.4 milioane.

Omenirea cunoaste in momentul de fata una dintre cele mai profunde transformari din intreaga ei existenta, in care informatia joaca un rol determinant. Traim astazi intr-o lume in care sute de milioane de calculatoare, deservind utilizatori cu cerinte foarte diverse, sunt interconectate intr-o structura informatica globala numita ciberspatiu (cyberspace). Specialistii cauta si gasesc, cu o viteza de-a dreptul incredibila, solutii tehnice pentru dezvoltarea capacitatii de comunicatie si pentru sporirea calitatii serviciilor informatice oferite. Dezvoltarea Internetului din ultimii ani a fost puternic alimentata de perspectiva realizarii unor afaceri si comunicatii on-line. Pana si cele mai banale si obisnuite tranzactii se vor desfasura prin Internet. Acesta va face sa cada toate barierele fizice existente azi in calea comunicarii, creand posibilitatea ca si cele mai mici afaceri sa acceseze o piata globala. In acelasi timp, clientii pot face afaceri si cumparaturi de la firme care altfel nu le erau accesibile.