CAP. 1 DESCRIERE GENERALA

Centrala electrica de termoficare Isalnita a fost proiectata pentru livrarea de energie electrica in SEN si pentru alimentarea cu abur tehnologic a Combinatului Chimic Doljchim SA Craiova si cu apa fierbinte a serelor Almaj.

SE Isalnita este amplasata in partea de nord-vest a Municipiului Craiova in zona localitatii Isalnita si are urmatoarele vecinatati:

la nord: depozitul de zgura si cenusa mal stang Jiu;

la est: DN6 Craiova-Filiasi si calea ferata curenta Bucuresti-Timisoara;

la vest: raul Jiu regularizat si depozitul de zgura si cenusa mal drept Jiu;

la sud: Combinatul Chimic Craiova.

Constructia centralei a inceput in 1964 si s-a dezvoltat etapizat, astfel:

- etapa I: 2 x 100 MW + 2 x 50 MW + 1 x 50 MW (grupurile 1 5), cu o putere totala instalata de 350 MW, puse in functiune in perioada 1965-1966;

- etapa a II-a: 2 x 315 MW (blocurile energetice nr. 7 si 8), cu o putere totala instalata de 630 MW, cu punerea in functiune in 1967 si 1968;

- etapa a III-a: 1 x 55 MW (blocul energetic nr.6), cu o putere instalata de 55 MW, cu punerea in functiune in 1977.

Dintre toate aceste capacitati au ramas in functiune grupurile energetice nr. 7 si 8 de 315 MW. Totodata, in perioada de dupa 1989, s-a produs o reducere considerabila a cantitatii de energie termica livrata din SE Isalnita.

Blocurile energetice de 315 MW, nr. 7 si 8, au fiecare in componenta cate doua cazane de abur de tip Benson de 510 t/h, 196/48 bar, 540/540C si o turbina de abur.

In vederea reducerii continutului de bioxid de sulf din gazele de ardere provenind din utilizarea carbunelui in cele doua cazane de abur de 510 t/h, aferente blocului enrgetic nr. 8 din SE Isalnita se va monta o instalatie de desulfurare a gazelor de ardere.

Tehnologia de desulfurare a gazelor de ardere utilizata este cea recomandata de Documentele BREF privind BAT-urile pentru instalatii mari de ardere si anume metoda umeda cu piatra de calcar, selectata in urma analizei tehnico-economice realizata in studiul de prefezabilitate.

In prezent, la nivel mondial aceasta tehnologie de desulfurare se utilizeaza cel mai des in centralele electrice, ca fiind solutia optima atat din punct de vedere tehnic, cat si economic.

Principalele avantaje ale acestei metode de reducere a SO₂ sunt:

Utilizarea ca absorbant a pietrei de calcar, care este usor de manipulat, ieftina si care se gaseste din abundenta in toata lumea;

Simplitatea si fezabilitatea procedeului, ceea ce permite o exploatare usoara si nu provoaca poluare secundara

Produsul secundar rezultat gipsul, poate fi valorificat in industria materialelor de constructii.

Gazele de ardere provenind din arderea combustibililor fosili in cazanele energetice, dupa trecerea prin instalatia de desprafuire, pentru retinerea pulberilor de cenusa sunt trimise spre instalatia de desulfurare. Retinerea bioxidului de sulf are loc intr-un absorber si se realizeaza prin pulverizarea unei suspensii absorbante de calcar in gazele de ardere.

Substanta absorbanta utilizata este piatra de calcar, care dupa macinare este amestecata cu apa, obtinandu-se astfel o suspensie, cu o concentratie de 2030% parte solida si 8070% parte lichida, apa.

Piatra de calcar adusa de la cariere este macinata sub forma de pulbere, cu dimensiunile particulelor sub 40 μm.

Din reactiile chimice dintre bioxidul de sulf si carbonatul de calciu rezulta un produs secundar, sulfatul de calciu, (gipsul) sub forma de slam cu o concentratie de 2030% parte solida si 8070% parte lichida, apa.

Pentru a se putea utiliza gipsul in industria materialelor de constructii, acest slam necesita o deshidratare, pana la o umiditate de circa 10 12%.

1.1 DATE TEHNICE PRIVIND BLOCUL ENERGETIC

Blocul energetic de 315 MW nr. 8 este prevazut cu urmatoarele echipamente:

2 cazane de abur de 510 t/h, tip Benson, cu strabatere fortata productie MAN;

1 turbina de 315 MW, cu condensatie pura, furnizor Ratteau - Schneider;

1 generatoare electrice de 315 MW/400 MVA, 50 Hz;

Date tehnice cazane de abur

- debit abur viu cazan 510 t/h;

- presiune abur viu cazan 196 bar;

- temperatura abur viu cazan 540C;

- temperatura apa de alimentare 263C;

- presiunea aburului la intrare in supraincalzitorul intermediar 50 bar;

- presiunea aburului la iesire din supraincalzitorul intermediar 48 bar;

- temperatura aburului la intrare in supraincalzitorul intermediar 343C;

- temperatura aburului la iesire din supraincalzitorul intermediar 540C;

- minim tehnic 200 t/h;

Date tehnice turbina de abur

- debit maxim abur viu 984 t/h;

- presiunea aburului viu 190 bar;

- temperatura aburului viu 535C;

- presiunea aburului la intrarea in corpul de medie presiune 44,6 bar;

- temperatura aburului la intrarea in corpul de medie presiune 535 ^oC.

Date tehnice generator electric

- tipul Alstom, T252 -520;

- putere nominala 315 MW;

- puterea aparenta 400 MVA;

- cos j 0,85.

Date tehnice ventilator gaze de ardere

- tipul axial

- debitul nominal 260,15 m³/s;

- temperatura gazelor de ardere 170C;

- presiunea de intrare 968,9 mbar;

- puterea interna 968 kW;

- puterea motorului electric 1150 KW;

- turatia nominala 746 rot/min;

Gazele de ardere provenind de la cazanele de abur aferente blocului energetic nr. 8, sunt evacuate in atmosfera prin cosul de fum nr. 2, avand inaltimea fizica H = 200 m si diametru interior la varf Ф_iv = 9,3 m.

1.2. COMBUSTIBILUL UTILIZAT

Cazanele de abur de 510 t/h din SE Isalnita utilizeaza urmatorii combustibili:

- combustibilul de baza (90%) este lignitul din bazinul carbonifer al Olteniei, cu urmatoarele caracteristici:

putere calorifica inferioara, Pci 1600 2000 kcal/kg;

carbon, C 19 25 %;

hidrogen, H 1,3 1,7 %;

sulf, S 0,8 1,1 %, maxim 1,3%;

oxigen, O 8,43 11,5 %;

azot, N 0,65 1,27 %;

cenusa, A 20 24 %;

umiditate, W 40 46 %.

- combustibilul pentru suport flacara (10%) este gazul natural cu urmatoarele caracteristici:

putere calorifica inferioara, Pci 8482 kcal/m³;

metan, CH₄ 99,2 %;

Valorile medii ale caracteristicilor lignitului utilizat in centrala electrica sunt urmatoarele:

putere calorifica inferioara, Pci 1750 kcal/kg;

carbon, C 19,25 %;

hidrogen, H 2 %;

sulf, S 1,5 %;

oxigen, O 11 %;

azot, N 0,85 %;

cenusa, A 22,4%;

umiditate, W 43 %.

1.3. STARE ACTUALA, PRECONIZARI

Estimarea emisiei de bioxid de sulf din gazele de ardere aferente cazanelor de abur de 510 t/h s-a realizat in conformitate cu PE 1001/1994 Metodologia operativa de evaluare a emisiilor de SO₂, NO_x, pulberi (cenusa zburatoare) si CO₂ din centrale termice si termoelectrice.

Premisele care au stat la baza evaluarii emisiilor de bioxid de sulf sunt:

combustibilul utilizat;

consumul de combustibil la sarcina nominala a cazanelor de abur de 510 t/h;

continutul de sulf al combustibilului utilizat.

Valorile rezultate din calculul estimativ, ale emisiei de bioxid de sulf (mg/Nm³) in actualele conditii de functionare ale cazanelor de abur aferente blocului energetic nr. 8 sunt:

Valorile masurate ale emisiei de bioxid de sulf in gazele de ardere ale blocului energetic nr. 8 sunt cuprinse intre 3529 si 3927 mg/Nm³, conform Autorizatiei integrate de mediu nr. .

Aceasta depaseste de circa 8 14 ori VLE prevazut pentru instalatii mari de ardere de tipul I, care functioneaza cu combustibil solid.

HG nr. 541/2003, completata si modificata cu HG nr. 322/2005, (transpunerea Directivei 2001/80/EC) stabileste pentru instalatii mari de ardere de tipul I, care functioneaza cu combustibil solid valori limita de emisie pentru bioxidul de sulf de 400 mg/Nm³.

Functionarea blocului energetic nr. 8, dupa perioada de tranzitie, fara instalatie de desulfurare este posibila numai 120 de ore pe an, cel mult 24 ore continuu, conform HG nr. 541/2003, art. 12, alineatele 2a) si 2c) si art. 24, alineatele 2c) si 2d).

Instalatia de desulfurare va reduce concentratiile de SO₂ momentane si de durata, precum si cele de pulberi de cenusa la nivel respirator, la valori mai mici decat cele prevazute de legislatia de mediu, Ordinul MAPPM nr.592 / 2002 si Directiva 1999 / 30 / EC, respectiv 200 mg/Nm³, venind astfel in intampinarea cerintelor care vor aparea pe termen mediu.

CAP. 2. DESCRIEREA INVESTITIEI

2.1 INSTALATII TEHNOLOGICE MECANICE

In vederea reducerii continutului de bioxid de sulf din gazele de ardere, provenind din utilizarea combustibililor fosili in cazanele de abur de 510 t/h, aferente blocului energetic nr. 8 din SE Isalnita, se va monta o instalatie de desulfurare de tip umed folosind ca substanta absorbanta suspensia de calcar.

Instalatia de desulfurare a gazelor de ardere este formata din urmatoarele instalatii componente:

- Instalatia de evacuare a gazelor de ardere;

- Instalatia de absorbtie a SO₂ propriu-zisa;

- Instalatia de depozitare si preparare a absorbantului, suspensia de calcar.

- Instalatia de evacuare a slamului de gips rezultat din procesul de absorbtie a SO₂.

Schema de principiu a instalatiei de desulfurare este prezentata in planul, cod

I-091.24.001-N0-003.

2.1.1. Instalatia de evacuare a gazelor de ardere

In prezent fiecare cazan al blocului energetic nr. 8 este prevazut cu doua ventilatoare de gaze de ardere, fiecare putand prelua 55% din sarcina cazanului de abur de 510 t/h.

Pentru reducerea SO₂ din gazele de ardere in instalatia de desulfurare, acestea vor fi preluate dupa ventilatoarele de gaze ardere existente ale cazanelor de 510 t/h prin intermediul unui canal de sectiune rectangulara 8,0 x 8,0 m. Pentru a izola traseul gazelor de ardere catre instalatia de desulfurare de cosul de fum existent, pe canalele de gaze de ardere existente, inainte de intrarea in cosul de fum, se vor monta clapete de etansare de tip jaluzea cu actionare pneumatica.

De asemenea, pe canalele de gaze de ardere, dupa ventilatoarele de gaze de ardere existente se vor monta clapete de etansare, de tip jaluzea cu actionare pneumatica pentru a se putea functiona cu IDG si in situatia cand unul dintre cazanele de abur 8A sau 8B este oprit din diverse motive (de exemplu, avarii).

In cazul aparitiei unor incidente (avarii) care vor necesita oprirea instalatiei de desulfurare, evacuarea gazelor de ardere se va putea realiza prin cosul de fum existent (H=200 m, Φ=9,3 m) din beton armat. Pentru a separa instalatia de desulfurare, pe noul canal de gaze de ardere se va monta o clapeta de intrare IDG, de asemenea, de tip jaluzea cu actionare pneumatica.

Pentru asigurarea pierderilor de presiune pe noul canal de gaze de ardere si prin instalatia de absorbtie, de circa 150 200 mm H₂O se va monta un nou ventilator de gaze de ardere, VGA BUF. Gazele refulate din ventilator intrǎ in absorber la cota +12,00 m prin intermediul unui canal orizontal cu dimensiunile 8000 mm x 8000 mm.

Gazele de ardere desulfurate, dupa procesul de reducere a SO₂ in absorber, sunt evacuate in atmosfera printr-un cos de fum nou amplasat pe absorber si sustinut de o structura metalica.

(a) Canalele de gaze de ardere sunt confectii metalice realizate din tabla, rigidizate cu

profiluri laminate. Acestea vor fi prevazute cu elemente elastice (compensatori) de preluare a dilatarilor si vibratiilor.

Sustinerea traseelor de canale de gaze se realizeaza prin intermediul unor constructii metalice zabrelite. Transmiterea incarcarilor la aceste constructii metalice se face cu ajutorul unor suporti ficsi sau mobili. Constructiile metalice zabrelite se fixeaza de fundatiile din beton armat prin intermediul unor placi metalice.

Canalele de gaze de ardere se vor izola termic la exterior si se vor proteja anticoroziv la interior. Pe interior protectia anticoroziva se aplica in straturi subtiri de cca. 1-2mm pe interior si este pe baza de rasini polimerice armate, cu rezistenta la coroziunea mediului, la fisurare, la temperatura si eventual la abraziune, pentru conditiile tehnologice (compozitie chimica fluid, temperatura, punct de roua, etc).

Pe exterior se aplica vopsitorii in grosime de cca. 160-180m care trebuie sa adere si sa protejeze tabla zincata pentru atacul agresiv al mediului aerian industrial si cu rezistenta la raze ultraviolete, eventual la abraziune.

Vopsitorile anticorozive pe exteriorul constructiilor metalice - cosuri si canale de gaze arse, sunt sisteme de protectii pe baza de polimeri ciclici cu rezistenta si elasticitate mare.

(b) Ventilatorul de gaze de ardere, VGA BUF, care va functiona corespunzator unei variatii a volumului de gaze de ardere cuprinse intre 0 si 110%.

Caracteristicile tehnice ale ventilatorului de gaze de ardere sunt urmatoarele:

In cazul aparitiei unei defectiuni, in urma careia instalatia de desulfurare va trebui sa se opreasca pentru o perioada limitata de timp, atunci gazele de ardere se vor evacua prin cosul de fum existent.

De asemenea, pe noul canal de gaze de ardere, care face legatura cu instalatia de desulfurare se monteaza clapete de etansare cu aer a noului ventilator de gaze de ardere, VGA - BUF.

(c) Cosul de fum umed este realizat dintr-un material special usor si rezistent la coroziune deoarece temperatura gazelor de ardere este mai mica decat temperatura punctului de roua acida. Caracteristicile noului cos de fum sunt urmatoarele:

Cosul de fum va fi amplasat pe absorber si sustinut de o structura metalica, avand dimensiunile la baza, lungime x latime: 25,0 m x 25,0 m.

Inaltimea totala de 120 m a fost determinata astfel incat sa se asigure o dispersie adecvata a gazelor de ardere in atmosfera in vederea respectarii valorilor limita ale concentratiilor maxime a substantelor in aer, stabilite de ordinul MAPM nr. 592/2002.

Datorita temperaturii gazelor de ardere desulfurate (50 60C) acest cos de fum este de tip umed, condensul rezultat fiind preluat prin intermediul unui sistem interior de colectare si introdus printr-o conducta in absorber.

2.1.2 Instalatia de absorbtie a SO₂

Gazele de ardere cu o concentratie maxima de SO₂ de 6426 mg/Nm³, corespunzator unui continut mediu de sulf de 1,5 % urmeaza a fi tratate intr-un absorber de tip turn, cu un diametru la baza de circa 18,0 m si o inaltime de circa 35,0 m. Acestea intra in absorber la o cota de +12,0 m si ies prin partea superioara a acestuia, fiind spalate prin pulverizare cu suspensie de calcar.

In Tabelul nr. 1 sunt prezentate caracteristicile gazelor de ardere:

Tabelul nr. 1

(a) Partea superioara a absorberului

Gazele de ardere cu o temperatura de 170 ⁰C intra in absorber pe la cota de +12,00 m unde sunt racite datorita contactului cu suspensia de calcar, iar concentratia de SO₂ va fi redusa prin procesul de absorbtie, care are loc in interior. Gazele de ardere trec in contracurent prin zona de pulverizare cu absorbantul, suspensia de calcar, prin separatoarele de picaturi si sunt evacuate prin cosul de fum umed in atmosfera cu o temperatura cuprinsa intre 50 60C.

In momentul intrarii gazelor de ardere in absorber va aparea o zona umeda/uscata unde acestea vor fi saturate. In aceasta zona exista de asemenea posibilitatea evaporarii suspensiei de pe peretii interni ai absorberului, conducand la aparitia de depuneri in zona inconjuratoare intrarii gazelor de ardere. Din acest motiv partea interioara este captusita cu o protectie anticoroziva cu rezistenta ridicata si in mod suplimentar spalata continuu.

Daca din diverse motive (avarii) nu se mai poate pulveriza suspensie de calcar in absorber, pana in momentul opririi ventilatorului de gaze de ardere, VGA BUF se utilizeaza apa de racire pentru scaderea temperaturii gazelor de ardere, astfel incat sa nu se deterioreze suprafetele interioare ale absorberului si respectiv separatoarele de picaturi, care sunt confectionate dintr-un material plastic special. Pentru aceasta este prevazut un rezervor de apa de racire de urgenta, inclus in furnitura absorberului.

Absorbantul sub forma de suspensie de calcar (cca. 20 30% fiind parte solida si restul de 80 70% apa), este introdus in partea superioara a absorberului prin patru nivele de pulverizare. Aceste nivele de pulverizare sunt alimentate cu suspensie de calcar recirculata din partea inferioara a absorberului (din rezervor) prin intermediul a cinci pompe de recirculare, (patru in functiune si una in rezerva). Suspensia de calcar este pulverizata la fiecare nivel printr-un numar optim de duze asigurandu-se o distribuire uniforma in toata sectiunea absorberului.

(b) Partea inferioara a absorberului

Eficienta procesului de absorbtie a SO₂ este mentinuta, prin introducerea de suspensie de calcar proaspata in partea inferioara a absorberului. Astfel, SO₂-ul redus din gazele de ardere se neutralizeaza, formandu-se cristale de gips. In partea inferioara a absorberul, (rezervor) va aparea un slam cu o concentratie de 20 30% parte solida si restul de 80 70 % apa.

Cristalizarea gipsului este finalizata prin introducerea de aer de oxidare, care este dispersat cu ajutorul agitatoarelor in intreaga zona a partii inferioare a absorberului. Volumul de aer de oxidare necesar, circa 30 000 Nm³/h este produs prin intermediul a doua suflante, (una in functiune si alta in rezerva), la o presiune de 7 mH₂O si temperatura de110C. Mentinerea unei injectii de aer de oxidare adecvate, se realizeaza prin saturarea lui cu apa inainte de introducerea in rezervorul absorberului. Totodata prin aceasta masura se evita si evaporarea slamului cand acesta intra in contact direct cu aerul de oxidare.

Agitatoarele, in numar de cinci sunt montate pe circumferinta partii inferioare a absorberului. Prin intermediul lor se disperseaza si aerul de oxidare necesar definitivarii reactiilor chimice din partea inferioara a absorberului. Acestea au un rol combinat atat de a realiza o oxidare adecvata, cat si de a nu permite sedimentarea cristalelor de gips.

Dupa trecerea prin zona de pulverizare, gazele de ardere contin picaturi fine de apa, avand o umiditate ridicata (20 000 mg/Nm³). Aceasta umiditate este redusa sub 100 mg/Nm³ prin trecerea gazelor de ardere prin separatorul de picaturi in doua trepte, inainte de evacuarea prin cosul de fum. Pentru evitarea infundarii separatorul de picaturi, acesta este spalat automat periodic (odata la 8 ore).

De asemenea, datorita trecerii gazelor de ardere prin suspensia de calcar pulverizata se va reduce si concentratia de pulberi de cenusa zburatoare.

Descrierea procesului chimic de absorbtie

In partea superioara a absorberului are loc procesul de absorbtie prin urmatoarele reactii chimice:

2CaCO₃ + SO₂ + H₂O CaCO₃/CaSO₃ H₂O + CO₂

2CaCO₃ + SO₂ + 3/2 H₂O Ca(HCO₃) + CaSO₃ H₂O

la un pH 6,0 7,0 si o temperatura a gazelor de ardere de 50⁰ 60⁰C.

In partea inferioara a absorberului au loc procesele de neutralizare si finalizare a oxidarii:

SO₂ + CaCO₃/CaSO₃ + H₂O+O₂+ ⁷/₂ O₂ 2CaSO₄ 2H₂O + CO₂ + SO₂

SO₂ + CaSO₃ H₂O+ H₂O Ca(HSO₃)₂

la un pH 4 5 si t_ga 50⁰ 60⁰C.

Metoda de desulfurare umeda consta intr-o serie de reactii complexe cinetice si de echilibru controlat in faza gazoasa, lichida si solida. Aceste reactii pot fi exprimate prin urmatoarea reactie chimica:

CaCO₃ + SO₂ + H₂O+ O₂ CaSO₄ 2H₂O + CO₂

Primul pas in procesul de reducere a bioxidului de sulf este absorbtia lui in lichidul din absorber. Odata ajuns in solutie, bioxidul de sulf se transforma in ioni de sulfit si bisulfit.

Una din consecintele absorbtiei de SO₂ este cresterea concentratiei de ioni de hidrogen sau scaderea pH-ului, asa cum rezulta din urmatoarele reactii:

SO₂ (gazos) + H₂O(lichid) H₂SO₃

H₂SO₃ HSO₃^- +H⁺

HSO₃^- H⁺+SO₃^-

Aceste reactii chimice ne arata foarte clar ca nivelul pH-ului scazut (sau concentratie ridicata de ioni de hidrogen) vor reduce absorbtia de SO₂, astfel neutralizarea devine o parte importanta a procesului de desulfurare umeda.

Absorbtia SO₂ implica transferul SO₂ din faza gazoasa in faza lichida.

Acidul clorhidric, la fel ca si alte halogenuri vor fi de asemenea absorbite simultan cu absorbtia SO₂. Principalul halogen este clorul, provenit din acidul clorhidric existent in gazele de ardere.

Continutul de acid clorhidric al gazelor de ardere depinde de continutul de cloruri al carbunelui. Reactia chimica este urmatoarea:

CaCO₃ + 2HCl Ca²⁺+2Cl^-+ H₂O + CO₂

Reactia de neutralizare din procesul de desulfurare umeda, mentionata mai sus poate fi exprimata simplificat, astfel:

H⁺+OH^- H₂O

Ionul de hidrogen este produsul de reactie al absorbtiei acidului gazos, iar ionul de oxid de hidroxil provine din dizolvarea calcarului.

O reactie secundara de absorbtie, care apare in rezervorul absorberului este transferarea sulfitului si bisulfitului de calciu in sulfat de calciu, ca produs final stabil.

H₂SO₃^-+ O₂(lichid) SO₄^-+H⁺

SO₃^-+ O₂(lichid) SO₄^-

Aceste reactii de oxidare apar natural datorita continutului de oxigen din gazele de ardere si pot fi amplificate prin contactul cu aerul comprimat fin pulverizat (cu ajutorul celor 5 agitatoare), din suspensia aflata in rezervorul absorberului.

Ionii de sulfat din solutie vor reactiona cu ionii de calciu si precipita, rezultand gips (sulfat de calciu cu doua molecule de apa sulfit de calciu dihidrat). In mod similar sulfitul se va combina cu ionii de calciu si se va transforma in sulfit de calciu cu o molecula de apa sulfit de calciu monohidrat.

Raportul molar dintre sulfatul de calciu dihidrat si suma dintre sulfatul de calciu dihidratat si sulfatul de calciu mono hidratat, defineste gradul de oxidare in procesul de desulfurare.

Ca²⁺ + SO₄^-+2H₂O (lichid) CaSO₄ 2H₂O (solid)

Ca²⁺ + SO₃^-+H₂O (lichid) CaSO₃ H₂O (solid)

Reactiile care au loc in absorber pot fi grupate in trei mari categorii:

Reactiile intre fazele gazoasa-lichida;

Reactiile intre fazele lichida-lichida;

Reactii intre fazele lichida-solida.

Modul de reducere al SO₂ poate fi controlat sau limitat de eficienta cu care au loc oricare dintre aceste reactii dinamice.

In cazuri accidentale cand pot aparea diverse avarii in functionarea absorberului, solutia din rezervor este evacuata intr-un rezervor de avarie, (RA) cu un diametru de 15,0 m si o inaltime de 8,0 m.

In zona absorberului pentru preluarea diverselor posibile scurgeri de suspensie de calcar sau de slam de gips este prevazut un rezervor de drenaje, (RD), semiingropat de forma rectangulara, avand dimensiunile 3,5 x 3,5 m si inaltime de 3,0 m.

2.1.3 Instalatia de alimentare si preparare a suspensiei de calcar

2.1.3.1 Statia de descarcare subterana (SD)

Calcarul brut cu granulatia de 0 120 mm este adus la centrala electrica cu mijloace de transport specializate pe calea ferata.

Vagoanele cu care se transporta calcarul sunt specializate si de tip autodescarcator cu 4 osii, tip Talns si cu descarcarea gravitationala a calcarului din vagon, pe ambele parti ale caii ferate. Vagoanele sunt prevazute cu sa la nivelul trapelor de deschidere si cu acoperis rabatabil, astfel incat sa se reduca actiunea intemperiilor (apa, zapada etc.) asupra calcarului pe timpul transportului.

Actionarea trapelor pentru descarcarea calcarului se realizeaza pneumatic cu aer cu presiunea de minim 10 bari.

Vagoanele sunt aduse la statia de descarcare subterana, in convoaie de cate doua vagoane sunt manipulate pe statie cu ajutorul a doua trolii cu actionare electrica.

Tipul vagonului este autodescarcator pe 4 osii tip Talns si eventual Tals cu descarcare masiva prin gravitatie, simultan pe ambele parti ale caii ferate.

Vagonul este destinat transportului in vrac a unor produse care trebuiesc sa fie protejate contra intemperiilor. Constructia vagonului asigura incarcarea, prin gura de incarcare de la partea superioara a cutiei si o descarcare rapida simultana pe ambele parti ale caii ferate in buncare.

Cutia este prevazuta cu: panta fixa cu unghi de inclinare de 58⁰; patru trape (cate doua pe fiecare parte a vagonului) si acoperis rabatabil intr-o parte a vagonului.

Caracteristici dimensionale:

lungimea intre tampoane 14540 mm;

latimea maxima a vagonului 3080 mm;

lungimea unei trape 5700 mm;

latimea unei trape 1100 mm;

lungimea / latimea gurii de incarcare 12800 / 1200 mm;

inaltime vagon de la sina 4227 mm;

Caracteristici functionale:

sarcina maxima pe osie 22,5 tone;

viteza maxima de circulatie inarcat 100 Km/h, gol 120 Km/h;

raza minima de inscriere in curba:

pe linie curenta 150 m;

pe linie de garare circuland izolat 75 m;

inclinatia pantei fixe fata de orizontala 58 ⁰;

trape de descarcare 4 buc;

presiunea de lucru a instalatiei de descarcare 8 10 bar;

Caracteristici de incarcare:

volumul util al cutiei 71 m³;

sarcina maxima admisa 61,5 tone;

Tara:

greutate proprie a vagonului 28,5 0,5 tone;

Caracteristicile caii ferate:

ecartament 1435 mm;

gabarit UIC 505 1 fig. 6.

Conditii climatice de exploatare:

Vagonul va fi exploatat in zona cu clima temperata cu temperatura intre 35⁰C si + 50⁰ C.

Descarcarea vagoanelor se va realiza de catre operator dupa cuplarea prealabila a acestora prin racorduri flexibile la sursa de aer comprimat.

Operatia de descarcare se va repeta pana la descarcarea intregii navete cu calcar.

Calcarul brut este descarcat din vagoane in buncarii subterani ai statiei de descarcare.

La partea superioara buncarii sunt prevazuti cu gratare grele cu ochiuri de 200 x 200 mm care au rolul de a opri trecerea corpurilor cu dimensiuni mai mari de 200 mm. Aceste corpuri, cu dimensiuni mai mari de 200 mm, se vor evacua manual de pe gratare daca nu sunt din calcar (ex. lemn, betoane, carbune etc.), iar cele din calcar se vor sparge pe gratare cu pickamerul, cazand in buncarii de calcar.

La partea inferioara buncarii sunt prevazuti cu masa de preluare de unde calcarul este preluat cu 2 alimentatoarele cu brate rotative, A 1.0 si A 1.1 si deversat pe transportoarele cu banda B 1.0 si B 1.1 aflate deoparte si de alta a mesei de preluare.

Transportoarele B 1.0 si B 1.1 preiau calcarul de la alimentatoarele cu brate rotative, il transporta si-l deverseaza pe transportoarele cu banda B 2.0 si B 2.1, apoi pe transportoarele cu banda B 3.0 si B 3.1 - mobile si reversibile si in continuare pe transportoarele cu banda, B 4.0 si B 4.1 asigurand astfel transportul calcarului la statia de concasare, SC..

Debitul de preluare al alimentatoarelor cu brate, A 1.0 si A 1.1 este de 50 t/h ele functionand simultan pentru a asigura continuu capacitate la buncari pentru descarcare.

Debitul nominal al transportoarelor cu banda de la statia de descarcare, SD pana la statia de concasare, SC este de 100 t/h fiind asigurat cu covoare de cauciuc cu latimea de 800 mm.

2.1.3.2 Statia de concasare (SC)

De la transportoarele cu banda B 4.0 si B 4.1 calcarul cu granulatia 0 120 mm este deversat in statia de concasare la cota + 10,65 m pe transportoarele cu banda B 5.0 si B 5.1 si de aici la palnia de intrare in gratarele cu bare rotative transversale G 1.0 si G 1.1. Gratarele cu bare rotative sunt cu ochiuri de 20 x 20 mm asigurand: granulatia de trecere printre bare de 0 20 mm iar granulatia de refuz 20 120 mm este dirijata catre concasoarele cu ciocane articulate K 1.0 si K 1.1. Concasoarele cu ciocane articulate asigura reducerea granulatiei de la intrare 20 120 mm la granulatia de iesire de 0 20 mm. Pentru echilibrarea presiunii intre jgheabul de deversare al concasorului si palnia de intrare este prevazuta hota de autodesprafuire.

Calcarul cu granulatia de 0 20 mm, granulatia de trecere de la gratare si cea de iesire de la concasoare precum si eventuala circulatie de praf pe hota de autodesprafuire este colectat in palnia de alimentare a elevatoarelor cu banda si cupe E 1.0 si E 1.

Debitul nominal al echipamentelor din statia de concasare este de 100 t/h ce constituie si debitul de alimentare al depozitului de stocare.

2.1.3.3 Depozitul de calcar concasat (DC1)

Depozitul de calcar concasat are capacitatea de stocare de 4320 t, asigurand o rezerva de 10 zile de functionare la capacitatea nominala a blocului energetic.

Depozitul este o constructie cilindro-conica verticala avand dimensiunile: diametrul 12 m, inaltimea partii cilindrice 31,00 m si inaltimea partii conice duble de 6 m.

Cota de rezemare a depozitului pe constructia de sustinere este de 12,00 m avand urmatoarele nivele de deservire:

0,00 m transportoare de preluare din depozit B 7.0 si B 7.1;

+ 3,50 m transportoare (extractoare) cu raclete R 1.0 si R 1.1;

+ 6, 00 m siber inchidere si inele de fluidizare

+ 12,00 m rezemare siloz;

+ 43,00 m nivel echipamente siloz;

+ 45,00 m nivel transportoare alimentare siloz B 6.0 si B 6.1 cu pluguri;

+ 48,50 m nivel actionare elevatoare;

+ 53,00 m acoperis si instalatii de ridicat.

Silozul este echipat la partea superioara cu: filtru pentru desprafuire, indicator nivel, gura de vizitare, clapete, etc.

La partea inferioara silozul este echipat cu: vana (siber) cutit pentru inchidere siloz, transportor cu lant si raclete (extractor). Extractoarele cu lant si raclete R 1.0 si R 1.1 preiau calcarul din siloz si-l deverseaza pe transportoarele cu banda B 7.0 si B 7.1 si de aici este preluat cu elevatoarele cu banda si cupe E 2.0 si E 2.1 si depus pe transportoarele cu banda B 8.0 si B 8.1 cu pluguri ce constituie transportoarele de distributie si repartitie calcar in buncarii de zi de alimentare ai morilor umede.

Pe transportoarele cu banda B 8.0 si B 8.1 deverseaza calcar concasat si pe transportoarele cu banda B 6.0 si B 6.1, acestea constituind alimentarea directa din concasare a buncarilor morilor.

2.1.3.4 Statia de macinare umeda si preparare suspensie de calcar, (SM)

De la transportoarele cu banda si cupe B 8.0 si B 8.1 calcarul este distribuit si repartizat in buncarii de alimentare ai morilor S 1.0 si S 1.1.

Capacitatea buncarilor de alimentare al morilor este de 450 t si asigura o rezerva de 24 ore de functionare la capacitatea nominala a morilor de calcar.

Buncarii de alimentare sunt cilindro-conici avand dimensiunile: diametru 6,00 m, inaltimea partii cilindrice 17,75 m si inaltimea partii conice de 6,00 m. Cota de rezemare a buncarilor este de 14,00 m avand urmatoarele nivele de deservire:

0,00 m cota fundatiilor morilor umede si cota statiei de macinare M 1.0 si M 1.1;

+ 5,00 m cota ax moara M 1.0 si M 1.1;

+ 8, 00 m cota alimentatoarelor cu lant cu viteza variabila a lantului A 2.0 si A 2.1;

+ 14,00 m cota de rezemare siloz;

+ 32,00 m cota superioara siloz alimentare;

+ 34,00 m cota transportoarelor de distributie si repartizare B 8.0 si B 8.1;

+ 38,50 m acoperis si instalatii de ridicat.;

La partea superioara buncarii de alimentare sunt prevazuti cu: filtru pentru desprafuire, indicatoar nivel, gura de vizita, clapete etc.

La partea inferioara sunt prevazute urmatoarele echipamente:

siber de inchidere;

vibroalimentatoare V 1.0 si V 1.1;

alimentator cu raclete cu viteza variabila a lantului pentru reglarea cantitatii de calcar introdusa in moara (in palnia de alimentare). In palnia de alimentare a morii se mai introduce si apa de proces astfel ca la palnia de evacuare a morii este colectata suspensia de calcar in rezervorul de prea-plin.

Din rezervorul de prea-plin, cu pompele morii suspensia este omogenizata si concentrata la limitele admise in hidrocicloanele morii H 1.0 si H 1.1.

2.1.3.5 Rezervoare stocare suspensie de calcar, (RS1)

Suspensia de calcar corespunzatoare procesului de desulfurare din punct de vedere al compozitiei si densitatii este colectata in rezervorul hidrocicloanelor morii si de aici in rezervorul de stocare suspensie de calcar RS 1.0.

Suspensia de calcar care nu corespunde din punct de vedere al compozitiei si al densitatii este recirculata si reintrodusa in moara.

Din rezervoarele de stocare suspensie de calcar, suspensia este pompata la rezervorul absorberului cu pompele de transvazare suspensie PC 1 si PC 2.

2.1.3.5 Instalatii anexe

Au fost prevazute urmatoarele instalatii anexe:

Instalatii de extragere si colectare metale magnetice din masa de calcar de pe transportoarele cu banda B 4.0 si B 4.1. Aceste instalatii constau in:

extractorul electromagnetic;

detectorii de metale amonte si aval;

palnia si containerul de colectare metale.

Instalatii de desprafuire cu filtre cu saci cu scuturarea sacilor cu aer comprimat tip PULSE JET.

Instalatii de curatire prin aspiratie (cu vacum) a prafului de calcar depus pe plansee, pereti, rastele de cabluri etc.

Instalatii de ridicat cu actionare manuala si electrica.

Pentru mecanizarea lucrarilor de intretinere, exploatare si reparatii au fost prevazute instalatii de ridicat cu actionare:

manuala pentru sarcini si inaltimi de ridicare mici;

electrica pentru sarcini si inaltimi de ridicare mari.

Schema de principiu a instalatiei de alimentare si preparare suspensie de calcar este prezentata in planul, cod I-091.245.001-N0-004.

2.1.4 Instalatia de evacuare a gipsului

Din procesul chimic de reducere a SO2-ului, in procesul umed cu suspensie de calcar, rezulta slamul de gips ce trebuie extras din procesul de desulfurare ca produs final.

De la absorber cu ajutorul pompelor de gips, PS1 si PS2 slamul de gips este transportat la statia de hidrocicloane, SS.

In statia de hidrocicloane, dupa trecerea prin hidrocicloanele, HP1 si HP 2 slamul de gips avand concentratia 1:1 (~50% apa si 50% gips) este colectat in rezervorul statiei RG si de aici este transportat prin pompe in doua locatii: una la statia de fluid dens cu pompele PS3 si PS4, a doua, o cantitate de 10 20 % din cantitatea produsa de un bloc la statia de deshidratare, stocare si expeditie gips SG cu pompele, PS5 si PS6.

De la rezervorul de slam de gips aferent statiei de hidrocicloane, slamul este preluat de pompele de transport gips, PS5 si PS6 si pompat la statia de deshidratare.

Echipamentele statiei de deshidratare, silozul de stocare si instalatia de expeditie (incarcare) in vagoane CF sau mijloace auto specializate constituie o instalatie integrata.

2.1.4.1 Statia de deshidratare este localizata la partea superioara a silozului de stocare si este constituita astfel:

De la pompele de transvazare slam de gips PS3 si PS4 slamul intra la hidrocicloanele de slam HS1 si HS2 unde este extrasa cca 50% din apa, apa fiind reintrodusa in procesul de desulfurare, iar slamul ingrosat este preluat din rezervoarele RG1 si RG2 de pompele PG1 si PG2 si deversat pe filtrele banda cu vid F1 si F2 cu instalatiile de vid aferente acestuia (pompe, rezervoare).

De la acestea rezulta produs final gips praf cu umiditatea de ~10 12%.

Apa rezultata de la filtrele cu banda este utilizata in proces, iar gipsul este preluat pe transportoarele cu banda B 1 si B 2 si repartizat in silozul de stocare, SG.

2.1.4.2 Silozul de stocare este cilindric vertical cu o capacitate de 150 t cu o rezerva de 20 ore (pentru debitul de deshidratat de 7,5 t/h) adica 10 20 % din cantitatea de slam produsa de instalatia de desulfurare.

Silozul este montat suprateran cu posibilitatea de incarcare gravitationala in vagoane CF,VG sau mijloace auto specializate, AG.

Dimensiuni siloz:

-diametru: 6 m;

-inaltime cilindrica: 7,25 m;

Nivelele deservite:

cota 0,00 m: vagoanele si camioanele specializate pentru incarcare, AG si VG;

cota + 6,00 m: dispozitivele flexibile, R1 si R2 pentru racord la mijloacele de transport;

cota + 9,00 m: snecurile pentru distributie CF sau AUTO, T1 si T2;

cota + 12,00 m: dispozitivul de comutare CF AUTO, C;

cota + 16,00 m: cota de rezemare siloz;

cota + 23,25: cota superioara capac siloz;

cota + 25,50 m: cota transportoarelor pentru repartitie gips in siloz, B2;

cota + 29,00 m: transportoare de colectare, rezervoare si pompe vid, B1, PV, RV si RA;

cota + 32,50 m: filtrele banda cu vid pentru deshidratare, F1 si F2;

cota + 35,50 m: hidrocicloanele, HS1 si HS2, rezervoare, RG1 si RG2 si pompe vid, PV1 si PV2;

cota + 40,00 m: instalatii de ridicat si acoperis.

Silozul este inchis de la cota 0,00 m la cota + 16,00 m precum si de la cota + 23,25 m la cota + 40,00 m.

Conturul inchis este 12,00 m x 12,00 m.

2.1.4.3     Instalatii anexe:

instalatii de desprafuire cu filtre cu saci in statia de deshidratare;

instalatie de aspiratie cu vacum;

instalatii de ridicat cu actionare electrica si manuala.

Schema de principiu a instalatiei de deshidratare, stocare si expeditie gips este prezentata in planul, cod I-091.245.001-N0-005.

2.1.5 Statia de aer comprimat

Necesarul de aer comprimat tehnologic si instrumental pentru instalatia de desulfurare este asigurat din statia de aer comprimat astfel:

250 m³/h aer tehnologic cu p = 7 bar;

150 m³/h aer instrumental cu p = 7 bar.

Statia de aer comprimat mai asigura si:

necesarul de aer comprimat pentru statia de descarcare la actionarea trapelor vagoanelor specializate tip Tals sau alns;

necesarul de aer comprimat pentru fluidizarea la partea conica a silozului de stocare calcar concasat, precum si a silozului de consum al morilor.

Au fost prevazute 3 compresoare (doua din statia existenta si unul nou) de tip elicoidal cu debit de 87 m³/min; p=10 bar pentru statia de descarcare calcar si cu p = 7 bar pentru aer tehnologic la restul consumatorilor.

Aceste compresoare sunt prevazute cu racitor cu aer inglobat, cu uscatoare si filtre.

Au fost prevazute si rezervoare de aer comprimat avand cate un rezervor de 12 m³ pe fiecare nivel de presiune.

Caracteristicile aerului tehnologic si instrumental sunt: aer uscat, fara impuritati si fara urme de ulei. Punctul de roua este pentru 40⁰ C la aerul instrumental si 25⁰ C la aerul tehnologic.

Au fost prevazute si compresoare pentru aer instrumental, necesar pentru aparatura de automatizare, de tip elicoidal, cu filtre si racitoare inglobate, cu uscator cu absorbtie precum si cu rezervoare de aer comprimat. Statia de aer comprimat a fost utilata si cu compresoare de aer instrumental cu debitul de 13 m³/min.

Pentru asigurarea aerului comprimat tehnologic si instrumental necesar procesului de desulfurare s-a prevazut si compresoare de rezerva pentru 100% capacitate pe fiecare calitate de aer comprimat.

Statia este echipata si cu instalatii de ridicat necesare activitatii de mentenanta si reparatii.

In aceasta statie se vor monta si compresoarele de aer necesare pentru asigurarea aerului comprimat necesar procesului de descarcare al carbunelui. Astfel se vor prelua doua compresoare ATLAS COPCO GA 90 existente in statia pentru descarcare carbune.

Astfel in statia de aer comprimat noua vor fi montate urmatoarele:

5 compresoare pentru aer tehnologic la statiile de descarcare carbune si instalatia de desulfurare. Aceste 5 compresoare vor fi asigurate astfel: 4 buc ATLAS COPCO GA 90 din statia de aer comprimat existenta ce se va dezafecta si 1 buc. compresor nou.

2 compresoare de aer instrumental, care vor fi noi.

2.1.6. Alimentarea cu apa de proces si de racire

2.1.6.1. Situatia existenta

Apa de proces si apa de racire pentru Instalatia de desulfurare a gazelor de ardere se vor livra din statia de tratare a apei existenta. Statia de tratare a apei existenta contine sistemele care se vor prezenta in continuare.

Sistemul de pretratare a apei, al carui scop este tratarea apei brute (apa din raul Jiu) prin coagulare - decarbonatare cu clorura ferica, hidroxid de calciu si prin filtrare mecanica.

Treptele procesului de pretratare a apei sunt:

Coagularea, decarbonatarea, decantarea apei in patru decantoare;

Filtrarea apei prin patru filtre mecanice orizontale echipate cu cuart;

Stocarea apei limpezite in bazine din beton;

Pomparea apei limpezite cu electropompe verticale (6 electropompe cu debit de 200 240 m³/h) spre urmatorii consumatori: instalatia de demineralizare a apei, instalatia de dedurizare a apei, instalatia de desulfurare a gazelor de ardere;

Sistemul de demineralizare a apei, al carui scop este producerea apei demineralizate prin filtrarea ionica a apei limpezite;

Sistemul de dedurizare a apei, al carui scop este producerea apei dedurizate prin filtrarea ionica a apei limpezite.

Sistemul de demineralizare a apei, al carui scop este producerea apei demineralizate prin filtrarea ionica a apei limpezite;

Sistemul de dedurizare a apei, al carui scop este producerea apei dedurizate prin filtrarea ionica a apei limpezite.

2.1.6.2. Instalatia de alimentare cu apa de proces

Necesarul de apa pentru instalatia de desulfurare, de 143 m³/h, se va livra din Statia de tratare a apei existenta, cu electropompele verticale existente.

Apa este de tipul coagulata, decarbonatata si limpezita cu urmatorii indicatorii de calitate:

- alcalinitate m 0,3 0,5 mval/l;

- cloruri (Cl^-) 1,0 1,5 mval/l;

- duritate totala 1,2 2,5 mval/l;

- conductivitate electrica 200 400 μS/cm;

- salinitate 2,3 3,5 mval/l;

- suspensii5,0 10 mg/l;

- substante organice 5,0 mg KMnO₄/l;

- pH 9,0 9,5;

- temperatura+5 +28^oC.

In instalatia de desulfurare apa este utilizata in doua moduri:

- in procesul tehnologic de desulfurare;

- pentru racirea agregatelor.

2.1.7. Retele tehnologice in incinta

Legaturile tehnologice intre diferite obiecte ale instalatiei de desulfurare se realizeaza prin transport hidraulic pentru diferite categorii de lichide suspensii si slamuri.

Astfel, in instalatie, sunt prevazute urmatoarele categorii de conducte:

conducte pentru suspensie de calcar (conducte din otel protejate la interior cu cauciuc, conducte din FRP conducte din poliester armat cu fibra de sticla / otel, etc.). Gama diversa de diametre in functie de pozitia in cadrul procesului tehnologic 100 mm 400 mm si mai mari;

conducte pentru suspensie de gips (din otel captusit sau materiale speciale), diverse diametre;

conducte pentru slam de gips;

conducte pentru apa de proces;

conducte pentru aer tehnologic si instrumental;

conducte pentru apa de racire, etansare etc.

Aceste conducte vor fi pozate pe estacada de conducte si vor fi prevazute cu toate accesoriile acestora: goliri ce vor fi conduse pe canale cu adancimi variabile (cu panta continua) spre cuvele de drenaje si recuperarea acestora cuvele fiind prevazute cu pompe si agitatoare, aerisiri conduse astfel incat sa nu provoace probleme de mediu.

Conductele prin care se vehiculeaza amestecuri solid lichid cu concentratie ridicata vor fi obligatoriu izolate la exterior pentru a evita fenomenul de inghet in anotimpul cu temperaturi scazute.

La rezervoarele in care se stocheaza pentru o perioada mai mare de timp se vor asigura urmatoarele:

pentru o perioada limitata cateva ore - se va asigura functionarea agitatoarelor pe perioada respectiva;

pentru perioadele mai mari sau pentru perioadele ce necesita interventii se va goli suspensia din acestea in rezervorul de evacuare cu asigurarea functionarii agitatoarelor proprii.

2.1.8. Principalele echipamente tehnologice ale instalatiei

Principalele echipamente ale instalatiei de desulfurare sunt prezentate in tabelul urmator:

2.1.9. Bilanturi masice

Estimarea cantitatilor de reactiv, apa de proces si de racire si a produsului de desulfurare s-a realizat pentru un continut de sulf in combustibilul solid de maxim 1,5%.

2.1.9.1. Calcar

In vederea retinerii bioxidului de sulf din gazele de ardere este necesara utilizarea unui calcar cu o puritate mai mare de 90% si un continut de CaO de minim 55%.

Caracteristicile principale ale reactivului utilizat sunt urmatoarele:

Suspensia de calcar preparata va contine circa 30 % parte solida si 70 % parte lichida si anume:

- pulbere de calcar, dimensiune ≤ 40 μm 18,00 t/h;

- apa pretratata, (limpezita) 42,00 t/h;

- suspensie de calcar 60,00 %.

2.1.9.2. Apa de proces si de racire

Functionarea echipamentelor componente ale instalatiei de desulfurare necesita urmatoarele cantitati de apa pretratata:

pentru umidificarea aerului de oxidare 6,00 t/h;

pentru racirea gazelor de ardere inainte de intrarea in absorber 25,50 t/h;

pentru spalarea periodica a separatorului de picaturi (o data la 8 ore) 35,00 t/h;

pentru reglarea concentratiei suspensiei de calcar din partea inferioara

a absorberului si suplimentarea cantitatii de ape evaporate datorita

utilizarii cosului umed (circa 20%) 66,50t/h;

la instalatia de deshidratare pentru racire instalatie de vid si spalare filtru 8,00 t/h;

fluidizarea drenajelor si eventuale spalari in caz de opririi datorita unor

avarii, de exemplu la pompe 2,00 t/h;

cantitatea totala de apa de proces 143,00 t/h.

2.1.9.3. Gips

Din procesul de desulfurare ca urmare a reactiilor chimice rezulta sulfat de calciu, sub forma de slam de gips, care contine circa 20 30% parte solida si respectiv 80 70% parte lichida, si anume:

- gips 34,00 t/h;

- apa 120,55 /h;

- slam de gips 154,55 t/h.

De la absorber slamul de gips este pompat spre o instalatie hidrociclon pentru prepararea acestuia in proportie de 1:1 in vederea trimiterii la circumix-ul instalatiei de zgura si cenusa in fluid dens. Cantitatea de slam de gips care urmeaza sa fie amestecata cu zgura si cenusa in vederea depozitarii pe termen lung este de 68 t/h.

In cazul gasirii unei posibilitati de valorificare a gipsului in industria materialelor de constructii, o cantitate de slam de gips (1:1) va fi trimisa catre instalatia de deshidratare. Astfel, se va obtine o cantitate de gips (cu o umiditate de 10%) de 7,5 t/h. In aceasta situatie, vom avea:

- slam de gips la instalatia de deshidratare 15,00 t/h;

- slam de gips la instalatia de zgura si cenusa in fluid dens 53,00 t/h;

- cantitate de slam de gips totala 68,00 t/h.

Pentru a putea fi valorificat in industria materialelor de constructii este necesar ca gipsul sa aibe urmatoarele caracteristici principale:

2.1.9.4. Apa recirculata

De la instalatia de hidrociclon va rezulta o cantitate de apa, care va fi reutilzata in instalatia de desulfurare astfel:

- la absorber 44,55 (51,30)* t/h;

- la morile umede de macinare calcar 42,00 t/h;

- cantitate totala de apa recirculata 86,55 (93,30)*t/h.

*Atunci cand gipsul este deshidratat va rezulta o cantitate de apa de 6,75 t/h, care de asemenea va fi reutilizata in procesul de desulfurare.

In Schema de principiu a instalatiei de desulfurare, cod I-091.24.001-N0-003 se pot observa cantitatile de calcar, apa de proces, apa recirculata, suspensie de calcar, slam de gips si gips deshidratat vehiculate de echipamentele componente.

2.2. LUCRARI HIDROTEHNICE

Lucrarile hidrotehnice aferente instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere provenite de la blocul energetic nr. 8 sunt urmatoarele:

racorduri noi de apa potabila;

racorduri de apa pentru stingerea incendiului in exterior si interior;

racorduri de evacuare canalizare menajera si pluviala;

lucrari de deviere a retelelor hidrotehnice in zona in care se vor amplasa noile constructii ale instalatiei de desulfurare.

Noii consumatorii prevazuti se vor racorda la sistemele existente in incinta de alimentare cu apa si canalizare.

Apa potabila pentru noii consumatori va fi asigurata prin racordarea acestora la reteaua de apa potabila a centralei electrice. Racordurile vor fi din polietilena de inalta densitate, PE 100, Pn 10, cu diametre variind intre Dn 80 mm si Dn 40 mm si vor fi prevazute camine de vane si racord la fiecare consumator in parte.

Necesarul de apa pentru stins incendiu interior a noilor cladiri prevazute si incendiu exterior, va fi asigurat din reteaua inelara existenta in zona. Sistemul de alimentare cu apa pentru stins incendiu existent in centrala, poate asigura impotriva incendiilor noii consumatori prevazuti.

Racordurile vor fi prevazute din polietilena de inalta densitate, PE 100, Pn 16, Dn 200 150 mm. Pe traseul noilor conducte vor fi prevazuti hidranti exteriori de incendiu si camine de vane.

Apele uzate menajere de la grupurile sanitare a noilor cladiri vor fi colectate si evacuate la reteaua existenta de canalizare menajera a centralei. Racordurile se vor realiza din tuburi de beton simplu Dn 200 mm. Pe traseul retelei de canalizare menajera, la racordarea obiectivelor si la schimbarea de directie se vor prevede camine de canalizare tip SR EN 1917-2003 acoperite cu capace metalice STAS 2308-91.

La trecerea pe sub drumuri, conducta de beton se va proteja cu manson de beton armat, conform normelor in vigoare.

Evacuarea apelor pluviale din zonele amenajate din cadrul instalatiilor de desulfurare se vor face prin racordarea acestora la canalizare pluviala a centralei. Racordurile se vor realiza din tuburi de beton Dn 500 mm si Dn 300 mm. Pe traseul retelei s-au prevazut camine de canalizare tip SR EN 1917-2003 acoperite cu capace metalice STAS 2308-91.

2.3. INSTALATII TEHNOLOGICE ELECTRICE

Situatia specialǎ a centralei electrice SE Isalnita (la ora actualǎ in centrala electrica functioneazǎ numai 2 blocuri energetice de 315 MW; blocul energetic nr. 8, la data cand va fi pusǎ in functiune instalatia de desulfurare, va fi dotat cu intreruptor la bornele generatorului, iar blocul energetic nr. 7 va beneficia de acest echipament in viitorul apropiat, probabil cel mai tarziu in 2010; serviciile proprii generale / de rezervǎ / pornire sunt alimentate prin 2 transformatoare, fiecare de putere, S = 40/20/20 MVA) fac posibilǎ o abordare diferitǎ a solutiilor de alimentare cu energie electricǎ a consumatorilor aferenti instalatiei de desulfurare, in comparatie cu solutiile adoptate pentru blocurile energetice de acelasi palier de putere din Romania.

Solutiile adoptate pe parte electricǎ pentru grupurile de 330 MW din Romania (blocuri energetice vechi, cu combustibil lignit si avand gospodǎrii auxiliare relativ intinse) la introducerea instalatiilor de desulfurare au fost in esentǎ urmǎtoarele:

clasificarea consumatorilor instalatiei de desulfurare propriu-zise drept consumatori de bloc si in consecintǎ suplimentarea puterii instalate in transformatoarele de servicii proprii (prin schimbarea puterii acestora sau prin majorarea numǎrului de transformatoare) la un total de 65 MVA (40 MVA + 25 MVA, instalati in 2 transformatoare de servicii proprii de bloc);

consumatorii aferenti instalatiilor de transport produse rezultate in urma procesului de desulfurare au fost clasificati drept consumatori generali, fiind alimentati din serviciile proprii generale.

Dupǎ cum mentionam la inceput, centrala electrica SE Isalnita are cateva aspecte particulare:

Dotarea blocului cu intreruptor la borne face posibilǎ degrevarea transformatoarelor de generale / rezervǎ / pornire de necesarul de putere cerut de pornirea blocului energetic nr. 8, iar dupǎ introducerea acestui echipament si la blocul energetic nr. 7, nici pornirea acestui bloc energetic nu va mai fi suportatǎ de transformatoarele generale;

Rǎmanerea in functiune numai a 2 blocuri energetice a restrans volumul serviciilor proprii generale;

Fiecare din cele 2 blocuri energetice are 2 transformatoare de servicii proprii de bloc, si 2 cazane de abur pe bloc, ceea ce face ca in cazul (extrem de putin probabil) defectǎrii unui transformator de servicii proprii, blocul energetic sǎ poatǎ sǎ continue sǎ functioneze (dupǎ izolarea transformatorului defect) la sarcinǎ redusǎ;

Majorarea puterii in transformatoarele de servicii proprii de bloc (pentru asigurarea consumului cerut de instalatia de desulfurare) este o actiune cu costuri relativ ridicate, fiind necesarǎ schimbarea ambelor transformatoare si a instalatiilor/constructiilor lor anexe.

Tinand cont de aceste aspecte, a fost acceptatǎ solutia solicitatǎ de beneficiar, si anume alimentarea din serviciile proprii generale atat a consumatorilor aferenti instalatiei de desulfurare propriu zise, cat si a celor auxiliari, aferenti preparǎrii calcarului si transportului produselor rezultate in urma procesului de desulfurare.

Solutia adoptatǎ pe parte electricǎ pentru alimentarea consumatorilor aferenti instalatiei de desulfurare bloc energetic nr. 8 a fost luatǎ in corelare cu solutia adoptatǎ pentru alimentarea instalatiilor de evacuare produse de ardere de la cazanele de abur ale blocurilor energetice nr. 7 si 8 in varianta fluid dens.

In continuare se descrie solutia tehnicǎ adoptatǎ pe parte electricǎ pentru alimentarea consumatorilor instalatiei de desulfurare aferente blocului energetic nr. 8.

Consumatorii de 6 kV aferenti instalatiei de desulfurare a blocului energetic nr. 8, ca si consumatorii comuni apartinand desulfurǎrii (dar fiind necesari numai pentru blocul 8 ) se vor alimenta dintr-o statie de 6 kV nou creatǎ, 3EMT5 - 3EMT6.

Din acceasi statie de 6 kV se vor alimenta si transformatoarele de 6/0,4 kV care vor alimenta tablourile de 0,4 kV destinate alimentǎrii consumatorilor de 0,4 kV .

Statia de 6 kV, 3EMT5 3EMT6 se va alimenta din statia de 6 kV slam dens, 3EMT1 3EMT2, conform solutiei adoptate odatǎ cu predarea documentatiilor de proiectare pentru instalatia de evacuare produse de ardere in varianta fluid dens.

Consumatorii de 0,4 kV se vor alimenta astfel:

consumatorii tinand strict de instalatia de desulfurare se vor alimenta din statia de0,4kV, 3EMU3 3EMU4, (pentru blocul energetic nr. 8) alimentatǎ la randul ei prin 2 transformatoare 6/0,4 kV, 1250 KVA;

cosumatorii comuni apartinand depozit stocare calcar, mǎcinare umedǎ , stocare suspensie, descǎrcare si concasare primarǎ se vor alimenta din statia de 0,4 kV, 3EMU5 - 3EMU6, alimentatǎ la randul ei prin 2 transformatoare 6/0,4 kV, 2000 KVA;

cosumatorii comuni apartinand instalatiei de ghips se vor alimenta din statia de 0,4 kV 3EMU7 3EMU8, (pentru blocul energetic nr. 8) alimentatǎ la randul ei prin 2 transformatoare 6/0,4 kV, 1250 KVA;

Fiecare din aceste 3 statii de 0,4 kV au cate 2 sectii de bare, interconectate prin cuplǎ longitudinalǎ, avand instalatii automate de AAR.

Precizǎri:

actuala documentatie trateazǎ numai instalatiie electrice aferente desulfurǎrii bloc energetic nr. 8.

instalatiile de servicii proprii comune au fost dimensionate si pentru preluarea consumatorilor, care vor apǎrea odatǎ cu introducerea instalatiei de desulfurare la blocul energetic nr. 7.

in functie de situatia exactǎ a derulǎrii investitiilor si a consumatorilor rǎmasi in functiune pe barele de 6 kV, 3EMG1 3EMG2 la data inceperii lucrǎrilor pentru instalatia de desulfurare, statiile de 6 kV de bloc destinate desulfurǎrii se vor putea alimenta direct de pe barele 3EMG1 3EMG2, micsorand astfel numǎrul de statii de 6 kV in cascadǎ, (solutie care are unele dezavantaje, printre care: mǎrirea timpilor de protectie pentru statiile aflate in nivelul cascadei, reducerea semnificativǎ a puterii de scurtcircuit pe barele acelorasi statii ingreunand astfel conditiile de pornire ale unor motoare mari, etc ).

Asigurarea tensiunilor operative pentru comandǎ, protectie, semnalizare, ca si pentru alimentarea sistemului DCS se va face printr-o instalatie completǎ de producere distributie tensiune continuǎ de 220V (baterie, redresor, tablou de distributie de 220V).

Alimentarea consumatorilor asigurati de curent alternativ se va face prin intermediul UPS.

Principalele componente folosite la realizarea instalatiilor tehnologice electrice sunt:

celule electrice de medie tensiune, de interior cu un singur sistem de bare echipate cu intreruptoare cu mediu de stingere vidul, cu curent de rupere minim 40 kA, cu descarcatoare contra supratensiunilor de comutatie, cu transformatoare de masurǎ de curent si tensiune, compartimente de joasǎ tensiune complet echipat cu protectii digitale, sisteme moderne de comandǎ, masurǎ si semnalizare. Atat aparatajul primar cat si cel secundar va trebui asigurat de producatori recunoscuti si atestati;

tablouri de joasǎ tensiune (c.a. si c.c.) executati in sistem modular cu componente debrosabile, complet echipate pentru asigurarea comenzilor, protectiei, masurii si supravegherii, cu aparataj modern si fiabil asigurat de producatori recunoscuti si atestati;

transformatoare de putere 6 / 0,4kV de diverse puteri (1600 KVA, 1250 KVA) uscate, cu infasurari din cupru, cu racorduri pe partea de inaltǎ tensiune in cabluri, iar pe partea de joasǎ tensiune in bare sau cabluri;

instalatii stationare de producere a curentului continuu cu electrodul imobilizat in gol, cu mentenanta redusǎ si cu duratǎ mare de viatǎ;

redresoare si sistem UPS de ultimǎ generatie, cu elemente modulare ce se pot inlocui usor sau se rezervǎ reciproc, cu mentenantǎ redusǎ;

cabluri electrice de fortǎ (de medie tensiune si joasǎ tensiune) si de comandǎ control cu conductoare din Cu armate / nearmate cu izolatie din PVC cu rezistentǎ maritǎ la propagarea flacarii;

confectii metalice suport pentru cablurile electrice de tip MECANO din otel si protejate impotriva coroziunii prin zincare.

2.4. INSTALATII DE AUTOMATIZARE

Instalatia de automatizare aferenta investitiei este realizata in conformitate cu :

PE 510-0/87 Normativ privind proiectarea instalatiilor de automatizare din termocentrale. Organizarea conducerii operative;

PE 510-4/87 Normativ privind proiectarea instalatiilor de automatizare din termocentrale. Instalatii de comanda;

PE 107/95 Normativul pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice;

Tema de proiectare.

Instalatia de desulfurare a gazelor de ardere aferenta blocului energetic nr. 8 de 315 MW de la SE Isalnita va fi condusa de un echipament modern de automatizare Distributed Control System (DCS), inclus in furnitura complexa a instalatiei tehnologice.

Instalatia de automatizare livrata in furnitura tehnologica va asigura conducerea instalatiilor tehnologice (pornire, functionare in sarcina, oprire) pe urmatoarele niveluri de conducere:

conducere individuala locala;

conducere centralizata din camera de comanda a instalatiei de desulfurare.

Instalatia de automatizare va asigura un schimb de informatii cu camera de comanda a blocului energetic (monitorizare, stari functiune).

Conducerea operativa a instalatiei de desulfurare va fi indeplinita de sistemul DCS montat in camera de comanda a instalatiei de desulfurare ce urmeaza a fi amplasata in cladirea electrica si de automatizare.

Instalatia de alimentare cu calcar aferenta instalatiei de desulfurare gaze (IDG) a blocului energetic nr. 8 formata din statia de descarcare, statia de concasare, circuitul pentru calcar supragranulat, depozitul de stocare calcar concasat, statia de macinare umeda si preparare suspensie de calcar, rezervoarele stocare suspensie de calcar si pompe transport la absorber, statia de aer comprimat, alimentarea instalatiei de desulfurare cu calcar pulbere, alte instalatii anexe, etc., va fi condusa din camera de comanda a instalatiei de desulfurare, prin extinderea sistemului de conducere DCS si prin comenzi individuale locale.

Instalatia de deshidratare, stocare si expeditie gips, aferenta blocului energetic nr. 8, alcatuita din pompe transvazare, transportoare cu banda, silozuri, etc., va fi condusa din camera de comanda a instalatiei de desulfurare, prin extinderea sistemului DCS si prin comenzi individuale locale.

Statia de aer comprimat aferenta instalatiei de desulfurare va fi compusa din compresoare de ultima generatie, filtre si rezervoare de aer. Instalatia de automatizare aferenta statiei de aer comprimat va fi livrata in furnitura, existand o comunicare (schimb de semnale) cu camera de comanda de desulfurare.

Functia principala a sistemului de automatizare tip DCS este sa asigure conducerea sigura a instalatiilor de desulfurare gaze de ardere din camera de comanda a IDG impreuna cu echipamentele auxiliare in toate regimurile de functionare.

Functiile sistemului de automatizare vor fi organizate astfel:

functii operative: monitorizare, comanda secvente, reglaj, protectie, semnalizari;

functii semioperative: configurare, diagnoza, mentenanta;

functii neoperative: protocoale, inregistrari;

functii management proces.

Sistemul de automatizare va asigura tensiuni de alimentare pentru echipamentele de automatizare din camp.

Sistemul de automatizare va fi alimentat cu tensiuni de alimentare redondante din sistemul electric, in functie de cerintele furnizorului DCS.

In principal instalatia de automatizare va cuprinde:

aparatura de camp pentru masura parametrilor tehnologici;

echipamentele de automatizare amplasate in camerele de comanda;

cabluri si materiale de montaj.

Aparatura de automatizare montata local va permite achizitionarea datelor din proces si transmiterea lor la echipamentele de conducere DCS, amplasate in camerele de comanda ale instalatiei de desulfurare aferente blocului energetic nr. 8.

Aparatura de automatizare montata local va fi compusa in principal din:

traductoare de debit;

traductoare de temperatura;

traductoare de nivel;

traductoare de presiune;

traductoare pentru masura SO₂, O₂, CO;

traductoare pentru masura praf;

traductoare de pH;

traductoare de densitate;

traductoare binare (presostate, termostate, de debit, nivel);

indicatoare locale (nivel, presiune, debit, temperatura);

sistem de monitorizare emisii continuu.

Aparatura de masura prevazuta in camp indeplineste conditiile de mediu specifice instalatiei tehnologice si este protejata la interferentele radio si electromagnetice si respecta standardele ISO 9001.

In ceea ce priveste traseele cablurilor aferente instalatiei de automatizare, acestea vor fi pozate pe trasee comune cu cablurile partii electrice, in canale de cabluri, utilizand trasee electrice sau tehnologice noi sau existente.

Pentru realizarea instalatiei de automatizare se vor avea in vedere urmatoarele materiale:

robinete si baterii de robinete;

constructie metalica suport;

teava de impuls;

cabluri de automatizare;

cutii de comanda pompe si vane (locale),

cutii de protectie traductoare, cu incalzire electrica, etc.

Programul de functionare al utilajelor tehnologice va fi stabilit de catre tehnologul instalatiei.

La evaluarea echipamentelor si a lucrarilor de constructii montaj aferente partii de automatizare pentru obiectele instalatiilor de desulfurare a gazelor de ardere de la blocului energetic nr. 8 de 315 MW de la SE Isalnita, s-au avut in vedere urmatoarele:

instalatia de automatizare aferenta instalatiei de desulfurare a gazelor de ardere a blocului energetic nr. 8 este inclusa in furnitura tehnologica complexa;

evaluarea partii de automatizare pentru celelalte instalatii tehnologice (instalatia de alimentare cu calcar, instalatia de evacuare si deshidratare gips, statia de aer comprimat tehnologic si instrumental) a fost efectuata pe baza temelor tehnologice si a experientei din alte aplicatii asemanatoare.

Pentru operarea pornirii/opririi sistemului de conducere al FGD, exista proceduri concrete de pornire/oprire.

Pregatirea pornirii conducerii componentelor sistemului FGD, inseamna:

- confirmarea pregatirii sistemului;

- alimentarea cu energie electrica;

- echipamentul necesita pornire;

- umplerea cu apa a fiecarui rezervor;

- pornirea fiecarui agitator;

- actionarea diverselor vane manuale.

Operarea cu programul de conducere secventiala urmareste conceptele de baza:

- gestioneaza echipamentele care asigura conducerea secventiala;

- coordoneaza conducerea secventiala pentru urmatoarele:

- echipamentele care functioneaza cu interblocari;

- echipamentele care sunt operate numai manual;

- vanele din secvente ce nu apartin sistemului principal.

Procedurile de pornire /oprire ale instalatiei de desulfurare sunt prezentate schematic in continuare.

PORNIREA INSTALATIEI DE DESULFURARE

OPRIREA INSTALATIEI DE DESULFURARE

Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare a instalatiei de desulfurare se vor monitoriza continuu urmatorii parametrii:

- volumul de gaze de ardere;

- cantitatea de suspensie de calcar;

- cantitatea de slam de gips;

- cantitatea de apa de proces introdusa in absorber;

- cantitatea de apa pentru spalarea separatorului de picaturi;

- nivelul de lichid din absorber;

- nivelul de apa recirculata din rezervorul RAR;

- grosimea stratului de gips de pe banda filtrului presa cu vid, FPV;

- cantitatea de calcar;

- cantitatea de apa recirculata la moara cu bila;

- cantitatea de suspensie de calcar recirculata la moara cu bila.

De asemenea, se vor monitoriza in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare emisiile de substante poluante din gazele de ardere (SO₂, NO_X, CO₂, CO si pulberi de cenusa) evacuate in atmosfera prin noul cos de fum, precum si continutul de oxigen al acestora. Valorile emisiilor de substante poluante vor fi masurate in mg/Nm³.

2.5 INSTALATII DE TELECOMUNICATII SI CURENTI SLABI

2.5.1 Sistem de detectie si semnalizare incendiu (SDSI)

In camera de comanda se va monta o centrala de detectie (CDS) si semnalizare incendiu analog adresabila; CDS va fi echipata cu patru bucle clasa A (conform EN 54), display cu minim 2 x 40 caractere, afisaj frontal pentru 24 zone de semnalizare, imprimanta bicolora si unitate UPS cu autonomie minim 8 ore, incorporate. CDS va fi extensibila cu minimum inca doua bucle clasa A, fara schimbarea carcasei si a elementelor de alimentare / UPS.

Centrala va avea o interfata pentru conectarea la un repetor distant si o interfata de retea pentru interconectarea cu alte centrale de acelasi tip/protocol pentru comunicatii in bucla sub un software de firma.

Buclele centralei vor supraveghea zonele tehnologice, astfel :

statie aer comprimat, statie oxidare, statie pompe suspensie calcar si statia electrica / camera de comanda tehnologica / trasee / gospodaria de cabluri;

canale / ventilatoare gaze, absorber-ul / pompe absorber, hidrociclon-ul, zona

rezervoare;

statie macinare / rezervoare stocare calcar, statii descarcare si concasare calcar, depozit calcar;

statie stocare / expeditie gips, siloz gips, statie centralizata aer comprimat.

Centrala va fi conectata la un repetor de semnale ce se va monta la remiza PSI. De asemeni se are in vedere posibilitatea retranslatiei unor semnale generale FOC/DEFECT si in camera de comanda centrala (dispecer) sau / si in alte puncte de comanda (CCT bl. 8, etc.)

Pe buclele centralei CDS se vor monta detectoare de fum (cu camera de ionizare si optice), detectoare multisenzor (in poduri de cabluri false etc.), detectoare de temperatura (cu prag si rata de crestere) ca si butoane de alarmare manuala (cu grade normale si marite de protectie); pentru salvarea buclelor la scurtcircuit (mentinerea in functiune partiala, in zonele neafectate) se vor utiliza si izolatoare de buclaamplasate de regula la limita de compartiment / cota / cladire.

Semnalizarile acustice de alarma se vor realiza atat cu dispozitive adresabile (de bucla, asociate unor zone logice, programabile), cat si cu hupe/sonerii analogice, aferente fiecarei bucle.

Reteaua de avertizare incendiu utilizeaza cabluri de semnalizare din gama de tipologie echivalenta cel putin cu CSYY-F-3x1,5 mm² pentru toate elementele periferice, si se pozeaza pe traseele existente in obiective, cu respectarea PE 107/95, precum si aparent pana la detectoare (pozate in majoritate pe tavan, dar si in pod fals de cabluri, trasee, etc.) sau pana la butoanele, hupele si izolatoarele amplasate pe zid/perete la inaltimile fata de sol de h=1,5 m, h=2,5 m si h=1,5 m respectiv. Cablurile pozate aparent se protejeaza in teava metalica pe intreg traseul individual.

Pentru reteaua de avertizare dintre obiective se vor utiliza traseele aeriene, pe estacade cu cabluri electrice, de automatizari (existente sau realizabile prin prezenta investitie), de asemeni cu respectarea distantelor, rastelelor corespunzatoare etc. conform PE 107/95; la intrarea (respectiv iesirea) cablurilor in obiective, acestea se vor conecta intermediar la o cutie de cleme (cu 4 10 cleme) sau, minimal, la o doza cu 2 4 intrari / iesiri, asigurandu-se astfel o exploatare corecta si o separare utila de tronsoane de circuite pentru remedierea eficienta la eventuale defecte.

2.5.2 Sistem de telefonie

In noile obiective aferente investitiei, se prevede realizarea unor legaturi de comunicatie/telefonie operativa, atat in interiorul procesului tehnologic propriu-zis, cat si cu exteriorul acestuia (obiective existente).

In acest scop in camera de comanda desulfurare se va monta o centrala telefonica digitala, de mica capacitate (din gama 12 trunchiuri / 36 linii locale).

Centrala va fi de dimensiuni constructive foarte mici, super modularizata (echipare functionala exclusiv cu sloturi/cartele), extensibila, si va asigura toate functiile telefonice standard, dar va putea asigura si:

conferinta minim 3 participanti (6, optional);

functionare cu grupuri de lucru (hunting, pick-up, etc);

posta / mesagerie vocala minim 2 ore;

posibilitate de accesare sisteme Paging / adresare publica;

mesaje / anunturi integrate (minim 4);

muzica background / on hold ;

optional, conectivitate posturi mobile in standard DECT;

compatibilitate nativa (cu echipare optionala) cu aplicatii CTI (IP,LAN etc.);

stocaj nativ informatii / administrare (minim 1000 tichete) apeluri intrare / iesire.

Centrala telefonica va conecta posturi telefonice locale digitale si analogice (cu un post digital complex cu rol de consola operator, si necesar inclusiv pentru programarea centralei, amplasat in camera de comanda desulfurare) asigurand legaturi/comunicatii operative cu cel putin :

puncte tehnologice din procesul de desulfurare (colectare / formare / evacuare, etc);

centrala telefonica administrativa din corpul de exploatare;

centrale telefonice de bloc (camere de comanda), de dispecer, etc.;

puncte de conducere aferente din CET (sectii mecanic / cazane, electric, director productie etc.);

puncte de conducere din sistemul de evacuare slam dens;

alte puncte la dispozitia beneficiarului.

Tot in camera de comanda desulfurare se va monta si un repartitor miniatura, cu protectori, de minim 50 perechi, capsulat.

Langa centrala telefonica se va monta si setul UPS / baterii uscate (fara intretinere) 24 -48V ce va asigura o autonomie functionala de minim 4 ore. Ansamblul se va amplasa intr-un kit de montaj propriu dedicat (rack 19, stack, etc.).

Racordul de la centrala telefonica desulfurare la repartitorul centralei telefonice administrative, se va realiza direct , pe un cablu telefonic de exterior, de minim 26 perechi / 6-8 cuarte; acest cablu va asigura (pe circuite existente de la acest repartitor, si / sau pe circuite noi) si legaturile spre centralele telefonice de bloc / dispecer (corp intermediar) si punctele de conducere (corp exploatare).

Reteaua telefonica aferenta utilizeaza cabluri telefonice de interior, de doua perechi sau o cuarta, cu d=0,5/0,6 mm, (se pot utiliza si cabluri standard UTP cat 3/5/5E) si se pozeaza pe traseele existente in obiective cu respectarea PE 107/95, precum si aparent pana la posturile telefonice, protejata in jgheab din PVC.

Pentru reteaua de telefonie dintre obiective se vor utiliza traseele aeriene, pe estacade cu cabluri electrice, de automatizari (existente sau realizabile prin prezenta investitie) etc. De asemeni cu respectarea distantelor, rastelelor corespunzatoare etc. conform PE 107/95; la intrarea (respectiv iesirea) cablurilor in obiective, acestea se vor conecta intermediar la o cutie de cleme (cu 4 10 cleme) sau, minimal, la o doza cu 2 4 intrari/iesiri, asigurandu-se astfel o exploatare corecta si o separare utila de tronsoane de circuite pentru remedierea eficienta la eventuale defecte. Aceste cutii/doze pot fi comune acolo unde este posibil cu cele ale sistemului SDSI.

2.6. LUCRARI DE ARHITECTURA

Lucrarile de arhitectura au ca scop refunctionalizarea cladirilor existente si inscrierea lor in fluxul tehnologic, precum si realizarea cladirilor noi aferente instalatiilor de desulfurare.

Prin lucrarile propuse s-a urmarit satisfacerea cerintelor tehnologice, obtinerea unei bune comportari in timp si exploatare eficienta, folosindu-se materiale curente, durabile si usor de procurat.

2.6.1 CONSTRUCTII EXISTENTE

Pentru alimentarea cu calcar brut se vor utiliza constructiile existente, care au fost proiectate si utilizate pentru alimentarea cu carbune Etapa I extinsa.

Aceste constructii se vor reabilita si vor fi echipate cu utilajele necesare vehicularii calcarului brut cu granulatia cuprinsa intre 0 mm si 120 mm. Utilajele vor fi dimensionate astfel incat sa se pastreze amplasamentul si golurile tehnologice existente.

Iluminatul natural si artificial este asigurat corespunzator procesului tehnologic.

Instalatiile de ridicat necesare pentru mentenanta instalatiilor, golurile de montaj si accesele au fos prevazute pentru noile echipamente.

Categoriile de lucrari, prevazute pe parte de arhitectura se refera la refacerea finisajelor interioare si exterioare, ca urmare a adaptarilor propuse pe parte tehnologica si a celor rezultate in urma expertizarii cladirilor si consolidarii acestora daca este cazul.

2.6.1.1Statia de descarcare calcar brut (SD)

Statia de descarcare este o constructie existenta, de tip subteran in care se descarca vagoanele C.F. prin culbutare longitudinala.

Dimensiunile Statiei de descarcare sunt:

- lungime - 60,00m (10 x 6,00 m);

- latime - 8,00 m liber;

- inaltime - 24,10 m liber (de la cota -10,50 m la cota +13,60 m).

Nivelurile deservite sunt :

cota -10,50 m cap intoarcere transportor;

cota -7,00 m transportor si alimentatoare;

cota 1.37 m - nivel superior sine C.F. si cota superioara buncari descarcare;

cota +13,50 m acoperis.

Inchiderile in zona subterana sunt executate din pereti de beton armat si in zona supraterana din zidarie de caramida plina.

Acoperisul este tip terasa necirculabila termohidroizolata.

Tamplaria este metalica, iar pentru ventilatie si iluminat natural s-au prevazut ferestre cu ochiuri fixe si ochiuri mobile.

Finisajele interioare si exterioare sunt tencuieli obisnuite si vopsitorii lavabile pentru pereti, rectificari cu pasta Gipac si vopsitorii lavabile la elementele din beton pentru tavane, pardoseli din ciment sclivisit. Balustradele de protectie la scari si goluri tehnologice sunt executate din profile metalice protejate impotriva coroziunii prin vopsire cu email alchidic.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 568,70 m²

Arie desfasurata = 768,90 m²

Volum construit = 13.705,70 m³

2.6.1.2     Galerie transportoare de iesire din statia de descarcare spre transportoarele cu benzi de alimentare la statia de concasare secundara

Galeria de benzi transportoare este construita in panta de la cota -10,50 m pana la cota-3,90 m.

Dimensiunile galeriei sunt:

lungime - 35,00m;

latime - 7,50m liber;

inaltime - 4,00 m liber.

Inchiderile in zona subterana sunt executate din pereti de beton armat si in zona supraterana din zidarie de caramida plina.

Acoperisul este realizat cu doi versanti, cu placa in panta din beton armat. Invelitoarea este de tip terasa necirculabila termohidroizolata.

Tamplaria este metalica, iar pentru ventilatie si iluminat natural s-au prevazut ferestre cu ochiuri fixe si ochiuri mobile.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = Arie desfasurata = 262,50 m²

Volum construit = 1.050,00 m³

2.6.1.3 Galerie transportoare calcar la statia de concasare secundara

Galeria de benzi transportoare construita in panta de la cota -7,65 m la cota 0,00 m, cu o lungime de 43,00 m si estacada de benzi transportoare construita in panta de la cota 0,00 m la cota +10,85 m

Dimensiunile galeriei si estacadei sunt:

- lungime - 60,075 m;

- latime - 12,025 m liber;

- inaltime - 3,00 m liber.

Inchiderile in zona subterana sunt executate din pereti de beton armat si in zona supraterana din zidarie de caramida plina.

Acoperisul este realizat cu doi versanti, cu placa in panta din beton armat. Invelitoarea este de tip terasa necirculabila termohidroizolata.

Tamplaria este metalica, iar pentru ventilatie si iluminat natural s-au prevazut ferestre cu ochiuri fixe si ochiuri mobile.

Turn de extragere si colectare metale

Dimensiunile turnului sunt:

- lungime - 13,70 m;

- latime - 6,50 m liber;

- inaltime - 11,20 m.

Nivelurile deservite sunt :

cota 0,00 m colectare metale extrase;

cota +5,00 m la +7,00 m trecere transportator prin turn;

cota +11,20 m suspendare extractoare de metale si acoperis.

Inchiderile sunt executate din panouri prefabricate din beton armat, tencuite pe ambele fete.

Acoperisul este realizat cu doi versanti, invelitoarea este de tip terasa necirculabila termohidroizolata.

Tamplaria este metalica, iar pentru ventilatie si iluminat natural s-au prevazut ferestre cu ochiuri fixe si ochiuri mobile.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Galeria: Arie construita / arie desfasurata = 793,00 m²

Volum construit = 2.379,00 m³.

Turn: Arie construita arie desfasurata = 100,00 m² 87,75 m²

Volum construit = 526.50 m³

2.6.1.4 Statia de concasare secundara sfaramare (SSS)

Statia de concasare secundara, este o constructie existenta, avand urmatoarele dimensiuni:

- lungime - 34,00 m (8,35 m + 8,15 m + 9,15 m + 8,35 m);

- latime - 23,00 m (10,00 m + 9,00 m + 4,00 m);

- inaltime 26,20 m (de la cota -7,45 m la cota +18,75 m ).

Nivelurile deservite sunt :

cota -7,45 m cap intoarcere transportor, spre sala cazane;

cota -0,65 m transportoare de repartizare si transportoare colectoare;

cota +1,40 m transportoare din depozit;

cota +2,50 m concasoare cu ciocane;

cota +8,50 m gratare cu bare rotative transversale;

cota +16,20 m instalatie de ridicare si acoperis;

cota +18,75 m luminator.

Inchiderile in zona subterana sunt executate din pereti de beton armat.

Acoperisul este tip terasa necirculabila termohidroizolata.

Tamplaria este metalica, iar pentru ventilatie si iluminat natural s-au prevazut ferestre cu ochiuri fixe si ochiuri mobile.

Finisajele interioare si exterioare sunt tencuieli obisnuite si vopsitorii lavabile pentru pereti, rectificari cu pasta Gipac si vopsitorii lavabile la elementele din beton pentru tavane, pardoseli din ciment sclivisit. Balustradele de protectie la scari si goluri tehnologice sunt executate din profile metalice protejate impotriva coroziunii prin vopsire

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 816,60 m²

Arie desfasurata = 3.266,40 m²

Volum construit = 13.229.00 m³

2.6.2 CONSTRUCTII NOI

2.6.2.1 Depozitul de stocare calcar concasat

Calcarul concasat se depoziteaza intr-un siloz, cu urmatoarele dimensiunile silozurilor:

- diametru 15,00 m;

- inaltime cilindrica - 22,50 m;

- inaltime conica 2 x 6,00 m;

- inaltime de rezemare - 12,00 m;

- sarcina din incarcatura -4.320 t.

Nivelurile deservite sunt :

cota 0,00 m - benzi preluare din depozit;

cota +45,00 m benzi incarcare;

cota +48,50 m elevatoare alimentare;

cota +52,00 m instalatie de ridicat si acoperis.

Silozul are structura metalica de sustinere pana la cota +12,00 m.

Inchiderile se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator, pe un contur interax de 12,50 x 12,50 m, de la cota +0,40 la cota +16,00 si de la cota +45,00 la cota +53,00. Pardoselile se vor finisa cu ciment sclivisit si rolat pentru zonele unde suportul este din beton. Platformele tehnologice se vor realiza din gratare metalice.

Tamplaria se va realiza din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica, cu fetele pline sau cu geam termoizolant standard.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C.

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 1/2006este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al constructiei este II

Arie construita = 170,00 m²

Arie desfasurata = 510,00 m²

Volum construit = 9.010,00 m³

2.6.2.2 Corp de legatura, intre depozitul de stocare calcar concasat si statia de macinare

Constructie supraterana, care se dezvolta de la cota +34,00 la cota +50,00, cu regim de inaltime de trei etaje, cu dimensiuni interax de 8,00 x 11,00 m.

Nivelele deservite sunt :

cota +34,00 - transportoare cu benzi;

cota +38,50 elevatoare cu banda;

cota +45,00 transportoare cu benzi;

cota +50,00 instalatie de ridicat si acoperis.

Inchiderile si acoperisul se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator. Pardoselile se vor finisa cu ciment sclivisit si rolat.

Tamplaria se va executa din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica, cu fetele pline sau cu geam termoizolant standard.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C(normala)

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 100,00 m²

Arie desfasurata = 300,00 m²

Volum construit = 1.600,00 m³

2.6.2.3 Statia de macinare umeda si preparae suspensie de calcar

Cladirea se compune din trei corpuri :

corpul silozurilor de consum;

corpul morilor;

corpul rezervorului de preaplin.

2.6.2.3.1 Corpul silozurilor de consum

Nivelele deservite sunt :

cota +8,00 transportoare alimentare mori;

cota +34,00 transportoare cu banda pentru alimentare siloz de consum;

cota +38,50 acoperis + instalatie de ridicare;

Dimensiunile corpului silozurilor de consum in plan sunt de 8,00 x 24,00 m interax. Inaltimea de rezemare a silozurilor este la cota +14,00.

Arie construita = 211,60 m²

Arie desfasurata = 211,60 m²

Volum construit = 8.146,60 m³.

Corpul morilor

Nivelele deservite sunt :

cota 0,00m - fundatii mori orizontale;

cota +5,50 cote deservire mori orizontale;

cota +8,00 transportor pentru alimentare moara;

cota +12,50 pod rulant;

cota +15,00 hidrocicloane;

cota +25,00 acoperis si instalatie de ridicare.

Dimensiunile corpului morilor in plan sunt de 12,50 x 24,00 m interax.

Arie construita = 322,30 m²

Arie desfasurata = 1.611,30 m²

Volum construit = 8.057,50 m³.

Corpul rezervoarelor de preaplin

Nivelele deservite sunt :

cota 0,00 - rezervoare preaplin;

cota +15,00 pompe si rezervoare vid;

cota +25,00 acoperis si instalatie de ridicare.

Dimensiunile corpului morilor in plan sunt de 6,00 x 24,00 m interax.

Arie construita = 162,40 m²

Arie desfasurata = 324,70 m²

Volum construit = 2.435,40 m³.

Inchiderile si acoperisul se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator. Pardoselile se vor finisa cu ciment sclivisit si rolat pentru zonele unde suportul este din beton. Platformele tehnologice se vor realiza din gratare metalice.

Tamplaria se va realiza din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica, cu fetele pline sau cu geam termoizolant standard.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C (normala)

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 696,30 m²

Arie desfasurata = 2.147,60 m²

Volum construit = 18.639,50 m³.

2.6.7      Cladire integrata

Cladirea are functiuni comasate, servind instalatia de desulfurare si fiind alcatuita din:

Statie aer comprimat, amplasata la cota 0,00;

Statie oxidare, amplasata la cota 0,00;

Statii electrice 6 kV si transformatoare, amplasate la cota +3,50;

Statii electrice 0,4 kV, amplasate la cota +8,00;

Poduri de cabluri, amplasate la cotele +7,00; si +11,50

Camera de comanda pentru Instalatiile de desulfurare si gospodariile anexe;

Camere de ventilatie;

Vestiar si grupuri sanitare pentru personalul aferent noilor instalatii, amplasate la cota 0,00;

Cladirea cu parter si cinci nivele (doua nivele de poduri de cabluri), are structura din beton armat, dimensiunile maximale in plan 42,00 m 23,00 m si inaltimea de 16,00 m.

Circulatia pe verticala se face pe o scara din beton armat.

Inchiderile vor fi din zidarie de caramida G.V.P, iar compartimentarile, dupa caz, din zidarie de caramida sau panouri din gips-carton.

Tamplaria si finisajele vor fi prevazute tinand seama de functiunile din incaperile respective.

Acoperisul din beton armat va avea o invelitoare termohidroizolanta.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este D, pe ansamblu

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 864,00 m²

Arie desfasurata = 3.037,25 m²

Volum construit = 8.098,00 m³.

2.6,9 Cladire rezervoare stocare suspensie de calcar

Cladire cu regim de inaltime parter, cu dimensiuni in plan de 10,00 x 24,00m interax si inaltime utila de 14,50m. In cladire se vor monta 2 rezervoare de stocare, cilindrice verticale si pompele de transvazare suspensie de calcar.

Inchiderile si acoperisul se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator. Pardoselile se vor finisa cu ciment sclivisit si rolat.

Tamplaria se va realiza din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica, cu fetele pline sau cu geam termoizolant standard.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C (normala)

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 260,80 m²

Arie desfasurata = 260,80 m²

Volum construit = 3.781,00 m³.

2.6.10       Statie de deshidratare gips, siloz stocare gips deshidratare

Silozul stocare ghips deshidratat este cilindric vertical, montat suprateran, cu posibilitatea de incarcare gravitationala in vagoane C.F sau mijloace auto specializate.

Dimensiunile silozului sunt:

- diametru 6,00 m;

- inaltime cilindrica - 7,25 m;

- capacitatea de stocare 200 mc³/ 150 t;

Nivelele deservite sunt :

cota 0,00 vagoanele sau camioanele specializate pentru incarcare;

cota +6,00 dispozitive flexibile pentru racord la mijloacele de transport;

cota +9,00 snecurile pentru distributie;

cota +12,00 dispozitivul de comutare auto - CF;

cota +16,00 cota de rezemare siloz;

cota +23,00 cota superioara siloz;

cota +25,00 cota transportor pentru repartitie;

cota +29,00 transportoare de colectare rezervoare si pompe vid filtre banda cu vid pentru deshidratare;

cota +34,00 hidrocicloanele;

cota +40,00 acoperis + instalatie de ridicat;

Silozul se va inchide perimetral de la cota +0,40 pana la cota +16,00 m, precum si de la cota +25,00 m la cota +40,00 m, pe un contur de 12,00 x 12,00 m.

Inchiderile se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator. Tamplaria se va executa din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica.

Statia de deshidratare este amplasata pe silozul de stocare, la partea superioara si ocupa nivelele +29,00 m, +34,00 m.

Caracteristicile constructiilor:

Categoria de importanta a constructiei este C normala)

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = 158,80 mp

Arie desfasurata = 476,30 mp

Volum construit = 4.923,00 mc.

2.6.11   Statia pompe de recirculare

Cladire este cu regim de inaltime parter, cu dimensiuni in plan de 12,00 x 24,00 m interax si inaltime utila de 10,00 m:

Inchiderile se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator. Pardoseala se va realiza din ciment sclivisit rolat.

Tamplaria se va executa din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica si geam termoizolant standard.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = Arie desfasurata = 310,00 m²

Volum construit = 3.100,00 m³.

2.6.12       Statia de hidrocicloane si pompe slam

Dimensiunile statiei de hidrocicloane sunt:

- lungime 12,00 m;

- latime - 6,00 m;

- inaltime - 20,00 m;

Nivelele deservite sunt :

cota 0,00 nivel pompe;

cota +15,00 hidrocicloane;

cota +20,00 instalatii de ridicat + acoperis;

Inchiderile se vor realiza din panouri sandwich cu fetele din tabla cutata si miez termoizolator. Pardoseala se va realiza din ciment sclivisit rolat.

Tamplaria se va executa din profile extrudate din aluminiu, multicamerale, cu rupere de punte termica si geam termoizolant standard.

Caracteristicile constructiei:

Categoria de importanta a constructiei este C

Modelul de asigurare a calitatii aplicat este 3

Clasa de importanta a constructiei conform Cod de proiectare P 100 - 1/2006 este II

Categoria pericol de incendiu este E

Gradul de rezistenta la foc al cladirii este II

Arie construita = Arie desfasurata = 83,20 m²

Volum construit = 457,40 m³.

2.7 LUCRARI AFERENTE CONSTRUCTIILOR

2.7.1 Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

2.7.1.1 Descrierea amplasamentului din punct de vedere seismic

Conform Cod de proiectare seismica Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100-1/2006, amplasamentul centralelor electrice este caracterizat din punct de vedere seismic de:

valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare a_g=0,16g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani;

perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1,0 sec.

Conform Cod de proiectare seismica Prevederi de proiectare pentru cladiri indicativ P100-1/2006 constructiile aferente centralelor electrice se incadreaza in clasa I de importanta si expunere la cutremur.

2.7.1.2 Caracteristicile geofizice ale amplasamentului

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul centralei electrice SE Isalnita se inscrie pe flancul sudic al platformei Jiului care face parte din unitatea colinara subcarpatica. Amplasamentul este localizat pe interfluviul Jiu - Amaradia, la circa 2 km Nord de punctual lor de confluenta.

2.7.1.3 Caracterizarea geologica a amplasamentului

In zona amplasamentului centralei electrice se intalnesc: - depozite sedimentare de varsta pliocena (roca de baza), sunt reprezentate prin etajul superior care se numeste Levantin- format din marne, argile marnoase, nisipuri cu sau fara pietrisuri;

- depozite cuarternare (depozite acoperitoare) sunt reprezentate prin orizontul cel mai recent, respectiv holocenul superior, format din depozite deluviale, compuse din argile cu grosimea medie de 2-3 m, nisipuri si pietrisuri.

Conform studiilor geotehnice existente (referat RENEL-GEOTEC din anul 1994) realizat pe baza a 11 referate geologice elaborate de ICSE si ISPH in perioada 1959-1965 in baza unor foraje geotehnice si penetrari dinamice efectuate in mai multe puncte amplasate in zona cladirii principale etape I si II, precum si la turnurile de racire, caracteristicile si stratificatia terenului din amplasament, sunt:

- de la 0,00 m -1,50 m sol vegetal ce inglobeaza uneori materiale de umplutura;

- de la -1,50 m - 4,00 m strat de argila nisipoase si praf argilos;

- de la cota - 4,00 m -8,00 m strat de nisip fin prafos si nisip fin mediu;

- de la cota - 8,00 m -14,00 m strat de pietris cu nisip grosier si bolovanis;

Nivelul apei subterane era situat, la data efectuarii studiului, intre cotele -5,00 m -7,00 m.

Chimismul determinat pe probe recoltate din mai multe forajele indica o schimbare a calitatii terenului prin cresterea agresivitatii datorata poluarii produse de depozitele de zgura si cenusa.

2.7.1.4 Caracteristici climatice

Pentru amplasamentul prevazut, conditiile climatice sunt urmatoarele:

- conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului NP-082-04 valoarea caracteristica a presiunii de referinta a vantului la 10 m, mediata pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recurenta este qr=0,5KPa (2% probabilitate anuala de depasire);

- conform Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor CR-1-1-3-2005 valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol pentru un interval mediu de recurenta de 50 de ani este s(0,k)=2,00 KN/m².

2.7.2 CONSTRUCTII EXISTENTE

2.7.2.1 Statia de descarcare calcar brut (fosta statia de culbutori) este o constructie parter cu subsol la cota 7,00 m si partial la cota 10,50 m, avand partea supraterana intre cotele +1,37 m si +13,50 m la cornisa. Subsolul constructiei este tip cuva cu radier si pereti din beton armat. Dimensiunile in plan ale constructiei sunt 10,00 m x 60,00 m.

2.7.2.2 Galerie subterana transportoare spre transportoarele cu benzi de alimentare la statia de concasare secundara este o galerie inclinata intre cotele 10,50 m -3,90 m, avand radierul, pereti si placa de la partea superioara din beton armat pe lungimea de 35,00m. Galeria suterana are latimea de 7,50 m si inaltimea de 4,00 m.

2.7.2.3 Galerie transportoare calcar la statia de concasare secundara este alcatuita din doua zone:

zona galeriei inclinate semiingropate, intre cotele cota 7,65 m si + 0,00 m, avand radierul, pereti si placa de la partea superioara din beton armat, pe lungimea de 43,00 m;

zona galeriei supraterana intre cotele +0,00 m si +10,85 m, cu latimea de 7,50 m si inaltimea utila de 3,00 m, avand structura de rezistenta alcatuita din cadre din beton armat dispuse dupa directii ortogonale.

2.7.2.4 Turn extragere metale si intindere de banda, transportor la statia de concasare primara format din cladire parter + etaj cu structura de rezistenta alcatuita din cadre din beton armat dispuse pe doua directii ortogonale, avand dimensiunile in plan (interax) 13,50 x 6,50 m si inaltimea utila de 11,20 m.

2.7.2.5 Statia de concasare secundara este o cladire etajata cu subsol la cota 7,45 m cu plansee tehnologice la cotele:

- cota 7,45 m cap intoarcere transportoare spre sala cazane;

- cota -0,65 m transportoare de repartizare si transportoare colectoare;

- cota +2,50 m concasoare cu ciocane;

- cota 8,50 m gratare cu bare rotative transversale;

- cota +10,85 m grup de antrenare transportoare alimentare;

- cota +16,20 m instalatii de ridicat si acoperis;

Luminatorul de la acoperis este situat la cota +18,75 m.

Constructiilor existente, incluse ca parti componente ale gospodarii de calcar vor fi supuse expertizarii in scopul mentinerii in stare de siguranta si fundamentarii propunerii de interventie pentru constructii. In evaluarea lucrarilor de constructii a fost estimata si valoarea lucrarilor de interventii care vor fi propuse in cadrul expertizei tehnice.

2.7.3 CONSTRUCTII NOI

2.7.3.1 Depozitul de stocare calcar concasat consta intr-un siloz, sustinut de o constructie metalica spatiala, avand dimensiunile in plan (interax) 12,50 x 12,50 m si inaltimea de 53,00 m. Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din elemente verticale rigide cu diagonale in V, rezemate pe un radier general tip dala groasa..

Planseele tehnologice ale silozului sunt la cotele:

- cota +0,25 m transportoare cu benzi pentru elevatoare cu banda si cupe de alimentare a transportoarelor de la cota +34,00 m;

- cota +45,00 m - transportoare cu benzi fixe pentru distributie calcar in silozul de stocare aferent IDG bloc energetic nr. 8 si pe transportoarele cu benzi fixe situat la cota +34,00m;

- cota +48,50 m grup de antrenare a elevatoare de alimentare cu calcar concasat, prin deversare pe transpotoarele cu benzi de la cota +45,00 m;

- cota +53,00 m acoperis si instalatii de ridicat si transport cu cale fixa (monosine).

Silozul de stocare calcar reazema pe structura de sustinere metalica la cota +12,00 m.

2.7.3.2 Corpul de legatura intre depozitul de stocare calcar si statia de macinare este

o constructie metalica spatiala, avand dimensiunile in plan (interax) 8,00 x 11,00 m si inaltimea de 50,00 m. Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din elemente verticale rigide cu diagonale in V, rezemate pe un radier general tip dala groasa.

Planseele tehnologice ale corpului de legatura sunt la urmatoarele cotele:

- cota +34,00 m - transportoare cu benzi pentru alimentarea silozurilor de consum de la statia de macinare;

- cota +38,50 m - grupurile de antrenarea ale elevatoarelor cu banda si cupe de la depozitul calcar concasat;

- cota +45,00 m - transportoare cu benzi fixe pentru distributie calcar in silozul de stocare si pe transportoarele cu benzi fixe situate la cota +34,00 m;

- cota +50,00 m - acoperis si instalatii de ridicat si transport cu cale fixa (monosine);

2.7.3.3 Statia de macinare umeda si preparare suspensie calcar

Constructia statiei de macinare este formata din 3 coprpuri de cladire:

- corpul silozurilor de consum;

- corpul morilor;

- corpul rezervoarelor de preaplin

Constructiile celor 3 corpuri de cladire au structurile de rezistenta alcatuite din cadre din metal dispuse dupa doua directii ortogonale, rezemate pe fundatii din beton armat.

Echipamentele tehnologice au impus plansee la urmatoarele cote:

2.7.3.3.1 Corpul silozurilor de consum, avand urmatoarele dimensiuni in plan (interax) 8,00 x 12,00 m si planseele la:

cota +8,00 m - transportoare alimentare mori;

cota +34,00 m - transportare cu banda pentru alimentarea silozurilor de consum;

cota +38,50 m - acoperis si instalatii de ridicat si transport cu cale fixa (monosine).

Rezemarea silozurile de consum se realizeaza la cota +24,00 m.

2.7.3.3.2 Corpul morilor, avand dimensiunile in plan 12,00 x 24,00 m si planseele la:

- cota +0,00 m - rezemarea mori de macinare orizontale;

- cota +5,50 m cota deservire mori de macinare orizontale;

- cota +8,00 m - transportoare alimentare mori;

- cota +12,50 m - cota ciuperca sina de rulare a podului rulant, folosit pentru ridicarea si transportul pieselor de la moara;

- cota +15,00 m - hidrocicloane;

- cota +25,00 m - acoperis si instalatii de ridicat si transport cu cale fixa (monosine).

2.7.3.3.3 Corpul rezervoarelor de preaplin, avand dimensiunile in plan (interax) 6,00 x 12,00 m si planseele la :

cota +0,00 - rezemare rezervoare preaplin;

cota +15,00 m - pompe si rezervoare vid;

- cota +25,00 m - acoperis si instalatii de ridicat si transport cu cale fixa (monosine).

2.7.3.4 Cladire integrata alcatuita din urmatoarele corpuri de cladire:

corp statiei electrice si camera de comanda;

corp statie pompe transvazare suspensie calcar;

corp statiile suflante oxidare;

corp statie aer comprimat;

Cladirea integrata are structura de rezistenta alcatuita din cadre din beton armat dispuse pe doua directii ortogonale, avand dimensiunile in plan (interax) de 23 x 42 m. Stalpi structurii de rezistenta reazema pe fundatii de suprafata din beton armat.

Planseele cladirii sunt dispuse la urmatoarele cote:

- cota +0,00 m - compresoare aer, suflante oxidare, pompe transvazare suspensie calcar, vestiare si acces la cotele superioare ale cladirii;

- cota +3,50 m - statie electrica 6kV;

- cota +8,00 m cu pod de cabluri la cota +7,00 m - statie electrica 0,4 kV;

- cota +12,50 m cu pod de cabluri la cota +11,50 m - statie electrica de 0,4 kV si camera de comanda

2.7.3.5 Cladirea rezervoarelor de stocare suspensie de calcar este o cladire tip parter cu dimensiuni in plan (interax) 12,00 m x 24,00 m, cu inaltimea utila Hutil= +40,00 m, avand structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice dispuse dupa doua directii ortogonale. Stalpi structurii de rezistenta reazema pe un radier tip dala groasa din beton armat.

In cladirea rezervoarelor s-au montat la cota +0,00 m si pompele transvazare suspensie calcar.

2.7.3.6 Statie deshidratare gips - Silozul stocare gips deshidratat

Constructia de sustinere a silozului de stocarea a gipsului este o constructie metalica spatiala, avand dimensiunile in plan 12,00 m x 12,00 m si inaltimea de 45,00 m. Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din elemente verticale rigide cu diagonale in V, rezemate pe un radier general tip dala groasa. Rezemarea silozului se realizeaza la cota +16,00 m, pana aceasta cota constructia de sustinere a silozului este prevazuta cu inchideri laterale, de asemenea inchideri laterale sunt si intre cotele +25,00 m si +45,00 m.

Statia deshidratare este situata la partea superiora a silozului de stocare gips, la cotele +29,00m, +34,00m . Acoperisul statiei este situat la cota +40,00 m, unde s-au prevazut si instalatii de ridicat si transport.

Planseele cladirii sunt dispuse la urmatoarele cote:

- cota +0,00 vagoane si camioane specializate pentru incarcare;

- cota +9,00 m snecuri pentru distributie;

- cota +12,00 m dispozitivul de comutare auto-CF;

- cota +23,00 m partea superioara a silozului de stocare gips;

- cota +25,00 m - transportoare pentru repartitie;

- cota +29,00 m transportoare de colectare colectare rezervoare si pompe vid;

- cota +34,00 m hidrocicloane;

- cota +40,00 m acoperis si instalatii de ridicat si transport.

2.7.3.7 Statia de pompe recirculare este o cladire tip parter cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice dispuse dupa doua directii ortogonale, avand dimensiunile in plan (interax ) 12 x 24 m si inaltimea utila H_util = 10 m. Stalpi structurali sunt ancorati in fundatii de suprafata din beton armat.

2.7.3.8 Fundatie rezervor avarie fundatie de suprafata din beton armat.

2.7.3.9 Cuva rezervor drenaj este o cuva ingropata cu radier si pereti din beton armat, cu protectie anticoroziva la interior, prevazuta cu basa de colectarea apelor din interiorul cuvei. Dimensiunile interioare ale cuvei sunt 3,50 x 3,50 m si adancimea H_cuva = 2,00 m. La partea superioara a peretilor cuvei s-a prevazut balustrada, pe tot conturul cuvei.

2.7.3.10 Fundatie ventilator gaze de ardere fundatie de suprafata, tip bloc din beton armat.

2.7.3.11 Fundatie absorber fundatie de suprafata radier, tip dala groasa din beton armat.

2.7.3.12 Fundatii pentru structurile de sustinere a canalelor de gaze de ardere fundatii de suprafata, izolate din beton armat.

2.7.3.13 Statia hidrocicloane si pompe de slam este o cladire etajata cu structura de rezistenta alcatuita din cadre din metal, avand dimensiunile in plan 6,00 x 12,00 m.

Planseele tehnologice sunt situate la cotele:

- cota +0,00 m - rezervoare slam gips si pompe slam de gips;

- cota +15,00 m hidrocicloane;

- cota +20,00 m acoperis si instalati de ridicat.

Fundatiile stalpilor structurii de rezistenta sunt rezemati pe fundatii din beton armat.

2.7.3.14 Estacadele pentru conductele tehnologice si cablurile electrice cuprind stalpi metalici, cu una sau doua rigle rezemati pe fundatii de suprafata izolate din beton armat.

2.7.4 Studiul geotehnic introdus in evaluarile acestei lucrari, urmareste asigurarea exploatarii constructiilor in conditii de siguranta si are drept scop:

incadrarea geostructurala, geomorfologica, seismica, adancimea de inghet,

incadrarea pe categorii de teren, incadrarea dupa riscul geotehnic;

stratificatia cu valoarea parametrilor geotehnici;

calculul terenului de fundare;

stabilirea solutiilor de fundare, a capacitatii portante a terenului, estimarea tasarilor si recomandari privind terenul de fundare;

recomandari privind fundarea in zona de alipire la constructiile existente;

stabilirea nivelului panzei apei freatice;

analiza in laborator a probelor de pamant si apa.

2.8 INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR

Instalatiile aferente constructiilor cuprind:

Instalatii electrice;

Instalatii sanitare;

Instalatii de ventilare;

Instalatii de incalzire.

De asemeni s-au prevazut dotari PSI de prima interventie in cazul unui eventual incendiu, pentru toate spatiile, in conformitate cu Normativul PE 009/93.

2.8.1 Instalatiile electrice prevazute sunt urmatoarele:

instalatii de iluminat normal si de siguranta;

instalatie de iluminat exterior;

instalatii de prize alimentate la tensiunea de 230Vc.a si 24Vc.a;

instalatii de forta;

instalatia de paratrasnet si legare la pamant.

Instalatia de iluminat normal se va realiza utilizand:

corpuri de iluminat in constructie neetansa echipate cu tuburi fluorescente (Statii electrice, Statie aer comprimat, etc.);

corpuri de iluminat in constructie neetansa echipate cu tuburi fluorescente, montate in plafonul fals (Camera de comanda);

corpuri de iluminat in constructie etansa echipate cu tuburi fluorescente (Statie descarcare calcar, Galerii benzi transportoare, Turnuri, Statie concasare, etc.);

corpuri de iluminat in constructie etansa echipate cu lampi cu vapori de mercur (Depozit stocare calcar, Rezervoare stocare suspensie calcar, Silozuri de gips, etc.).

Actionarea iluminatului se va realiza local, de la intrerupatoarele respectiv comutatoarele aferente.

Instalatia de iluminat exterior se va realiza utilizand corpuri de iluminat etanse echipate cu lampi cu vapori de mercur, montate pe stalpi de beton armat sau din teava.

Instalatia de iluminat de siguranta se va realiza cu:

corpuri de iluminat echipate cu surse incandescente, alimentate in curent continuu (Statii electrice, Camera de comanda, etc.);

corpuri de iluminat cu baterie inclusa, alimentate la tensiunea de 230Vc.a, in restul spatiilor.

Instalatia de prize pentru racordarea diverselor utilitati se vor prevedea prize cu contact de protectie alimentate la tensiunea de 230Vc.a, iar pentru eventualele cerinte de iluminat local se vor prevedea prize alimentate la tensiunea de 24Vc.a.

Instalatia de forta va asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor aferenti instalatiei sanitare si a instalatiei de termoventilare (inclusiv alimentarea instalatiei de desfumare).

Toate aparatele electrice (corpuri de iluminat, prize, aparate de comutatie, tablouri, etc.) vor avea un grad de protectie corespunzator categoriei de mediu in care sunt montate.

Circuitele electrice se vor executa cu cablu de cupru cu intarziere marita la propagarea flacarii.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor electrici se va realiza din tablourile electrice nou prevazute aferente fiecarui obiect. Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor care au rol de combaterea incendiilor se va realiza din tablouri dublu alimentate. Alimentarea cu energie electrica a acestor tablouri face obiectul proiectului partii electrice tehnologice.

Se va prevedea legarea la pamant a tablourilor electrice si a consumatorilor de forta.

Conform prevederilor Normativului I20/2000, se va proiecta o instalatie de protectie impotriva trasnetului.

2.8.2 Instalatiile sanitare prevazute sunt urmatoarele:

instalatii interioare de alimentare cu apa potabila (rece) si apa calda de consum menajer a obiectelor sanitare (grupurile sanitare aferente statiei electrice si camerei de comanda) ;

instalatii de canalizare menajera (grupurile sanitare aferente statiei electrice si camerei de comanda) ;

instalatii de stins incendiu cu hidranti interiori (Statia de macinare si pompare suspensie calcar);

Instalatiile de apa potabila vor asigura debitele si presiunile necesare la consumatori, fiind sub presiunea statiei de pompe apa potabila din centrala.

Prepararea apei calde de consum menajer se va face local in boilere.

Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare vor fi evacuate prin curgere libera (gravitational) la reteaua de canalizare corespunzatoare.

Pentru Statia de macinare si pompare suspensie calcar, avand in vedere prevederile PE009-93, art. 8.10. pct. c, precum si caracteristicile constructive si anume:

- Categoria de importanta a cladirii C (normala);

- Categoria de pericol de incendiu E;

- Gradul de rezistenta la foc: II;

- Volum construit mai mare de peste 4 000 m³,

s-au prevazut instalatii cu hidranti interiori, astfel incat fiecare punct combustibil sa fie stropit de un jet .

Pentru a se evita deteriorarea instalatiei prin inghet, in perioadele friguroase, in spatiile neincalzite, s-a adoptat solutia cu hidranti uscati.

Instalatia interioara de distributie este mentinuta sub presiune pana la nivelul unui robinet cu actionare electrica, amplasat in cladire, in spatii special amenajate.

Pentru protectia la inghet a portiunii de instalatie plina permanent cu apa, conductele, armaturile si accesoriile vor fi protejate contra inghetului cu insotitori electrici cu autoreglare si izolatii termice.

Alimentarile cu apa potabila si cu apa de stins incendiu cu hidranti se vor face din retelele exterioare corespunzatoare, iar evacuarea apei uzate menajere la reteaua exterioara de canalizare menajera.

Racordurile de apa de stins incendiu, de apa potabila si de canalizare, de la instalatiile interioare la retelele exterioare aferente sunt cuprinse in prezentul studiu la capitolul partii hidrotehnice.

2.8.3. Instalatii de ventilare

2.8.3.1. Instalatii ventilatie-conditionare prevazute vor realiza:

Preluarea degajarilor de caldura si limitarea temperaturilor interioare in regim de lucru sub limitele maxime admise, conditii impuse de buna functionare a echipamentelor tehnologice (statii electrice, camere de comanda). S-au prevazut sisteme de racire a aerului interior, cu aparate de racire (unitati interioare si exterioare) functionand cu condensator racit cu aer. Pentru asigurarea debitului de aer proaspat exterior necesar personalului permanent (camera de comanda) precum si pentru a preveni patrunderea aerului exterior impurificat prin neetanseitati (statii electrice, camera de comanda) s-au proiectat instalatii care sa asigure o suprapresiune in aceste incaperi.

Limitarea temperaturii interioare in regim de lucru sub limitele maxime admise de buna functionare a echipamentului tehnologic (statie aer comprimat, statie pompe absorber, statie pompe suspensie calcar).

Evacuarea eventualelor degajari de noxe provenite din procesele tehnologice, la camerele baterii acumulatori.

2.8.3.2. Instalatii de desfumare care vor asigura evacuarea fumului si a gazelor fierbinti in cazul unui eventual incendiu pentru asigurarea conditiilor de interventii.

Evacuarea fumului se realizeaza prin sisteme de ventilare mecanica; ventilatoarele vor fi de constructie speciala (functioneaza la 400⁰C/2h) racordate la tubulatura izolata cu materiale incombustibile.

Aerul proaspat introdus asigura min. 60% din debitul de aer evacuat.

2.8.4. Instalatii de incalzire

Statia pompe absorber si instalatie hidrociclon

Instalatiile de incalzire vor asigura temperaturi interioare de circa +5⁰C chiar si in cazul nefunctionarii echipamentelor termomecanice.

Corpurile de incalzire vor fi aeroterme de perete executie normala functionand cu aer recirculat 100%.

Agentul termic, apa fierbinte, va fi preluat prin intermediul conductelor de racord din reteaua existenta in zona.

Conductele vor fi de otel, montate prin sudare. Ele se vor amplasa pe elementele de constructie existente. Robinetele vor fi de otel cu flanse STAS 1357-80 (sau similar).

Statia electrica si camera de comanda

Instalatiile de incalzire vor asigura urmatoarele:

temperaturile interioare conform PE101, PE102 in incaperile electrice;

temperaturile interioare conform SR1907/1,2-97 in restul incaperilor;

alimentarea cu agent termic a boilerului pentru prepararea apei calde de consum necesara obiectelor care echipeaza grupurile sanitare;

alimentarea cu agent termic a bateriilor de incalzire aferente instalatiilor de ventilare.

Agentul termic, apa fierbinte, va fi preluat prin intermediul conductelor de racord din reteaua existenta in zona.

Corpurile de incalzire vor fi aeroterme de perete executie normala functionand cu aer recirculat 100%.

Conductele vor fi de otel, montate prin sudare. Ele se vor amplasa pe elementele de constructie existente. Robinetele vor fi de otel cu flanse STAS 1357-80 (sau similar).

Retea exterioara de alimentare cu caldura a obiectelor din incinta si racorduri termice

Instalatiile interioare de incalzire ale cladirilor aferente instalatiei de desulfurare vor fi alimentate cu agent termic, apa fierbinte Tmax. adm. = +150⁰C/+70⁰C P=max. 25 bar. Conductele se vor amplasa dupa caz pe estacade tehnologice sau elemente de constructie, unde acestea exista. In zonele in care acestea nu exista s-au prevazut suportii proprii. Acesti suporti fac obiectul partii de constructii inclusa de asemenea in prezenta documentatie.

Instalatiile se vor executa, spala, proba, grundui si izola termic in conformitate cu prevederile normativului I13-02.

Protectia instalatiei termice se va realiza cu tabla zincata de 0,5 mm grosime (sau similar).

2.9. PLAN GENERAL SI CAI DE COMUNICATII

S.E. Isalnita parte a Complexului Energetic Craiova, este amplasata in judetul Gorj, localitatea Isalnita, Str. Mihai Viteazu, nr. 101, la 10 Km nord-vest de municipiul Craiova, paralel cu drumul european E 70, Craiova-Turnu Severin drum din care se face accesul in incinta, conform plan de incadrare in zona, scara : 1:5000, cod I-091.24.001-P1-001.

2.9.1. Descrierea lucrarilor de plan general

Instalatia de desulfurare ce are ca scop reducerea de SO₂ se va monta pe traseul gazelor de ardere inainte de evacuarea lor in atmosfera prin intermediul cosului de fum.

Deoarece spatiul existent intre ventilatoarele de gaze de ardere si cosul de fum nr. 2 este minim, se propune amplasarea instalatiilor de desulfurare la vest de traseul existent al canalelor de gaze arse in spatiul delimitat la:

est estacada tehnologica paralela cu drumul din spate cazane;

vest caile ferate de acces la statiile de descarcare carbune;

sud estacadele benzilor de transport carbune ce alimenteaza corpul buncare, aferente etapei a II-a;

nord estacadele benzilor de transport carbune ce alimenteaza statiile de concasare aferente etapei I.

Instalatia de desulfurare propriu-zisa se va amplasa in zona sudica a perimetrului descris mai sus, iar instalatia de alimentare/ preparare calcar in partea de nord a acestei zone.

In planul general lucrari de demolare, scara 1:1000, cod I-091.24.001-P1-002 sunt prezentate in detaliu constructiile si instalatiile care urmeaza a fi dezafectate pentru a elibera amplasamentul, in vederea realizarii noii gospodarii de calcar. Acestea sunt urmatoarele:

pe traseul benzilor de carbune care alimentau corpul buncari aferent etapei I este necesar a se dezafecta turnul de deversare si extragere metale intersectia benzilor B86a,b/B61a,b;

la sud de statia de descarcare secundara se afla cladirea statiei de pompe termoficare precum si platforma de vane si estacada tehnologica, care deservea aceasta statie;

la sud de galeria benzilor de carbune care alimenteaza concasarea secundara si la vest de statia de pompe termoficare, se afla cladirea statiei centralizate de aer comprimat.

Adiacent laturii sudice a acestei constructii se afla statia electrica care deserveste aerul comprimat, iar la est sunt amplasate rezervoarele de aer comprimat.

In planul general, lucrari de construire, scara 1:1000, cod I-091.24.001-P1-003 sunt prezentate in detaliu amplasamentele constructiilor si instalatiilor care alcatuiesc instalatia de desulfurare.

Canalul de gaze de ardere are un traseu perpendicular pe canalul de gaze existent incepand din zona electrofiltru nr. 1 de la cazanul 8A - pana la noul ventilator de gaze de ardere, care va fi paralel cu canalul existent, respectiv cu estacada tehnologica aflata la vest de drumul din spatele cazanelor de abur.

Absorberul este amplasat la vest de cosul de fum. Deasupra absorberului se va realiza structura de sustinere a noului cos de fum care are o inaltime de 120 m.

La vest de structura cosului de fum se amplaseaza statia de pompe recirculare absorber.

La limita sud-estica a structurii de sustinere a cosului de fum se va construi rezervorul de drenaj.

La nord se absorber se va realiza rezervorul de avarie.

La vest de statia de pompe recirculare absorber, paralel cu aceasta se va realiza o constructie alcatuita din:

statie aer comprimat pe latura nordica;

statie pompe suspensie calcar pe latura vestica;

statie oxidare pe latura estica;

statia electrica si camera de comanda pe latura sudica a cladirii.

Pe latura de sud a absorberului intre acesta si statia de concasare secundara a etapei a II-a se va realiza instalatia de hidrociclon.

Paralel cu latura vestica a acestei instalatii se va amplasa rezervorul de apa limpezita.

Gospodaria de calcar care se desfasoara la nord de instalatiile pentru absorber se va realiza folosind o parte din constructiile existente, ce urmeaza a fi reamenajate in functie de noile cerinte.

Paralel cu statia de descarcare carbune constructie subterana, se afla si statia de descarcare prin culbutare, de asemenea constructie subterana, care se va folosi pentru descarcarea a cate doua vagoane de calcar, prin deschiderea laterala a usilor la fel ca la carbune.

Din statia de descarcare prin intermediul benzilor transportoare montate in galerii subterane aflate pe latura de est si nord a descarcarii calcarului brut, acesta este transportat la cele doua statii de concasare existente, si anume:

concasarea primara aflata paralel cu latura de est a descarcarii;

concasarea secundara pozitionata la est de statia de descarcare calcar - la vest de noua statie de slam dens.

Calcarul concasat va fi transportat cu ajutorul benzilor prin turnul de transfer pe estacada aflata la est de statia de concasare secundara in depozitul de calcar praf. Acest depozit se va realiza sub forma unui siloz amplasat la limita vestica a estacadei tehnologice paralela cu drumul spate cazane.

Prepararea calcarului pentru consum se face in statia de macinare si preparare suspensie calcar, care va fi amplasata paralel cu latura sudica a statiei de sfaramare secundara.

Adiacent laturii de vest a statiei de macinare se va realiza constructia in care se monteaza rezervorul de stocare suspensie calcar.

Slamul de gips rezultat in urma procesului de desulfurare va fi transportat pe conducte montate pe estacada pana la statia de deshidratare stocare si expeditie gips.

Aceasta constructie va fi realizata la frontul extensibil al centralei electrice, la sud de electrofiltru nr. 2 la cazanul 8B pe calea ferata existenta in zona spate cazan. Acest amplasament a fost ales pentru a se putea realiza evacuarea gipsului atat pe calea ferata, cat si cu mijloace auto.

Adiacent laturii de vest a acestei constructii se va monta un siloz de gips deshidratat de avarie.

La sud de acest ansamblu de constructii, se va realiza noua statie de aer comprimat centralizat, care va inlocui statia de aer comprimat existenta, necesar a fi dezafectata pentru realizarea gospodariei de calcar.

Conductele de legatura intre obiectele instalatiilor proiectate, precum si cablurile electrice, vor fi pozate pe estacadele ale caror trasee sunt cele prezentate in planul general.

Toate obiectele proiectate sunt deservite de drumuri de acces necesare atat pentru executie cat si pentru exploatare precum si pentru accesul masinilor de interventie P.S.I.

2.9.2. Cai de comunicatii

2.9.2.1. Amenajare teren

Terenul pe care sunt amplasate noile obiecte aferente instalatiei de desulfurare va fi amenajat la cota 0.00 m = 87.15 m cota de amenajare din zona cladirii principale cu 1,30 m mai jos decat NSS de 88,65, la care sunt executate caile ferate de la statiei de descarcare.

Intre cele doua platforme se va realiza un taluz paralel cu calea ferata pe traseul prezentat in planul general.

2.9.2.2. Sistematizare teren

Dupa executarea lucrarilor de amenajare se va executa sistematizarea terenului care consta in lucrari de terasamente usoare, cu grosimea maxima a stratului de pamant sistematizat cuprins intre 0 30 cm. Panta terenului sistematizat va fi de maxim 0.5%.

In zona unde se va realiza gospodaria de calcar, se vor executa lucrari de demolari la lucrarile existente, dupa care se va face o sistematizare a terenului prin umplere si nivelare.

2.9.2.3. Drumuri si platforme

Drumurile se vor proiecta si realiza cu profil stradal, cu borduri denivelate, prevazute cu elemente de colectare a apelor pluviale (rigole, guri de scurgere) de pe suprafata drumurilor si varsarea lor la canalizarea pluviala. Drumurile vor avea pante longitudinale si transversale de 2% iar platformele, pante de minim 0,2% catre elementele de colectare a apelor pluviale.

Sistemul rutier proiectat al drumurilor si platformelor este compus din:

o      patul drumului, compactat 100% Proctor;

o      un strat de nisip de 7 cm grosime, pilonat, cu rol filtrant, izolator, anticapilar;

o      un strat de geogrila cu noduri fixe, cu ochiuri de 30 mm x 30 mm si rezistenta de 30 kN/m pe ambele directii;

o      un strat de piatra sparta 0 63 mm, amestec optimal de 35 cm, dupa cilindrare;

o      un strat de nisip de 5 cm pilonat;

o      un strat de polietilena;

o      un strat de imbracaminte din beton clasa BcR 4.5 conf. SR 183/1-95, in grosime de 22 cm.

Zonele libere dintre cladiri, drumuri si platforme vor fi sistematizate cu pante longitudinale si transversale de minim 0,5% astfel incat apele meteorice sa fie conduse catre trama de drumuri si platforme, iar de acolo, catre sistemele de preluare ape pluviale din zona.

CAP. 3. LUCRARI IN INSTALATIILE EXISTENTE IN VEDEREA MONTARII INSTALATIEI DE DESULFURARE

Instalatia de alimentare cu calcar va utiliza partile de constructii, care au servit pentru manipularea carbunelui etapa I. Aceste parti sunt:

statia de culbutare longitudinala a vagoanelor pentru statie de descarcare calcar;

statia de concasare primara pentru concasarea calcarului cu supragranulatie (dimensiuni mai mari de 200 mm);

statia de concasare secundara pentru concasare calcar la granulatia 0 20 mm;

circuitele de transport intre statia de descarcare;

statia de concasare primara;

statia de concasare secundara.

Aceste parti de constructii se vor reabilita, utilajele pentru vehiculat carbune se vor demonta, iar pentru vehicularea calcarului au fost prevazute echipamente noi.

Echipamentele care se vor demonta sunt:

a)     Statia de culbutare longitudinala:

alimentatoarele cu brate rotative;

transportoarele cu banda de cauciuc fixe reversibile 19a/b;

transportoarele cu banda fixe stationare 22a/b;

transportoarele cu banda mobile reversibile 23a/b.

b)     Statia de concasare primara:

transportorul cu banda 20;

transportorul cu banda 21;

transportorul cu banda mobil si reversibil 30;

concasoarele cu valturi 31a si 31b;

transportorul cu banda mobil si reversibil 32.

c)     Circuitul de transport catre statia de concasare secundara:

transportoarele cu banda 26 si 27;

transportoarele cu banda 9a/b;

transportatorul cu banda 8.

d)     Statia de concasare secundara:

transportatorul cu banda 41a;

gratarul cu discuri 44a;

concasorul 45a;

transportorul fix - reversibil 44b;

gratarul cu discuri 43a;

concasorul 45b;

transportorul cu banda fix reversibil 47b;

transportorul cu banda 42;

gratarul cu discuri 44c;

concasorul 45c;

transportorul fix reversibil 47c;

transportorul cu banda fix reversibil 43b;

gratarul cu discuri 44d;

concasorul 45d;

transportorul cu banda fix reversibil 47d;

separatoarele de metale 9.1 pe transportoarele T4a; T4b; T4c;

transportoarele cu banda T4a; T4b: T4c;

transportoarele fixe reversibile 12.1; 13.1 si 14.1;

gratarul cu discuri 44e;

concasorul 45e;

transportorul fix reversibil 47e;

gratarele cu discuri C1 si C2;

concasoarele B1 si B2;

transportoarele cu banda fixe reversibile 8a si 8b;

transportoarele 46 si 48 a/b;

Transportorul cu banda fix unisens 49;

Gratarul cu discuri C3;

Concasorul B3 ;

Transportorul cu banda fix reversibil 8c;

Transportorul cu banda 50;

Transportoarele cu banda mobile si reversibile 51a/b;

Zona capa intoarcere transportor cu banda 71;

Transportoarele cu banda de alimentare 61a/b;

Zona cap antrenare + deversare a transportoarelor cu banda 86a/b.

e)     Demontare instalatii anexe:

separatoarele magnetice pentru extras metale cu palniile aferente pentru protectia concasoarelor aferente statiei de concasare, montate pe transportoarele 26; 27; 8 si 9a/b;

separatoarele magnetice pentru extras metale magnetice si amagnetice cu palniile aferente pentru protectia concasorilor secundari si a morilor;

instalatiile de ridicat aferente statiei de descarcare, statiei de concasare primara si secundara;

instalatiile de desprafuire aferente statiei de descarcare prin culbutare, statiei de concasare primara si statiei de concasare secundara.

f)      Statia centralizata de aer comprimat inclusiv statia electrica:

Compresoarele existente se vor demonta si in functie de starea lor tehnica se vor utiliza in statia de aer comprimat necesar pentru centrala electrica, care se va construi pe un nou amplasament in extinderea blocului nr. 8 in apropierea statiei de deshidratare, stocare si expeditie gips.

De asemenea, se vor demonta si uscatoarele si rezervoarele de aer comprimat, precum si instalatiile de ridicat aferente.

Se va demonta si aparatura electrica din statia electrica aferenta statiei centralizate de aer comprimat inclusiv transformatoarele.

g)     Statia de pompe termoficare, platforma de vane si estacada tehnologica

Din statia de termoficare se vor demonta toate echipamentele: degazor, pompe termoficare, rezervoare etc., inclusiv conductele aferente statiei.

Se vor demonta conductele de legatura din statia de pompe termoficare, vanele de la platforma de vane precum si conductele de pe estacada de conducte aferente inclusiv anexele acestora (circuite de goliri, circuite de aerisiri etc.).

CAP. 4 CONCLUZII

Strategia nationala de dezvoltare energetica urmareste incadrarea evolutiei sectorului energetic in strategia de dezvoltare durabila a economiei Romaniei, in contextul integrarii in Uniunea Europeana. Realizarea acestui obiectiv implica atat utilizarea eficienta a resurselor energetice, cat si luarea masurilor necesare protejarii mediului inconjurator.

Blocul energetic nr. 8 de 315 MW din cadrul SE Isalnita va trebui sa se incadreze in prevederile HG nr. 541/2003, modificata si completata cu HG nr. 322/2005 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere pana la 31 decembrie 2012, conform Planului de implementare a Directivei 2001/80/CE, negociat in cadrul cap.22- Mediu cu Uniunea Europeana in octombrie 2004. Astfel, in acest studiu de fezabilitate sa ales solutia adecvata de retinere a bioxidului de sulf din gazele de ardere evacuate in atmosfera, tinandu-se cont de posibilitatile tehnice efective de implementare in planul general al centralei electrice.

Instalatia de desulfurare utilizeaza procedeul umed cu calcar, rezultand din reactiile chimice de retinere a bioxidului de sulf, sulfatul de calciu, gipsul. Piatra de calcar este adusa pe cale ferata, concasata si apoi macinata in incinta centralei electrice. Echipamentele si instalatiile necesare prepararii suspensiei de calcar au fost pe cat posibil montate in cladirile existente aferente statiei de descarcare carbune aferente etapei I.

Slamul de gips rezultat va fi amestecat cu zgura si cenusa si trimis spre depozitare la depozitul existent al centralei electrice. In eventualitate valorificarii acestuia ca material de constructii s-a prevazut si o instalatie de deshidratare a circa 10% din cantitatea totala.

Dupa montarea instalatiei de desulfurare, gazele de ardere curate evacuate in atmosfera vor avea emisiile de substante poluante in limitele tendintelor prevazute de legislatia de mediu, si anume:

- bioxid de sulf 200 mg/Nm³;

- pulberi de cenusa 50 mg/Nm³.