Managementul retelelor de transport si distributie a energiei electrice si termice

Managementul retelelor de transport si distributie a energiei electrice si termice

1 Securitatea sistemelor de transport si alimentare cu energie electrica si termica

Energia electrica produsa in centralele electrice este transmisa spre consumatori prin retelele electrice constituite din linii electrice, statii de transformare, statii de conexiuni si posturi de transformare.

Data fiind importanta alimentarii cu energie electrica pentru economia nationala, retelele electrice trebuie sa satisfaca o serie de conditii tehnice si economice dintre care cele mai importante sunt: asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor (in functie de natura efectelor produse de intreruperea alimentarii), siguranta in functionare, asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate consumatorilor, eficienta economica a investitiilor.

Transmiterea energiei electrice spre, consumatori se face la diferite nivele (trepte) de tensiune stabilite pe baza unor criterii tehnico-economice, tinand seama de pierderile de energie (direct proportionale cu patratul puterii vehiculate si cu lungimea liniei si invers proportionale cu patratul tensiunii) precum si de valoarea investitiilor (care, in domeniul tensiunilor inalte, creste proportional cu patratul tensiunii).

Tensiunile nominale standardizate in Romania intre fazele retelelor de curent alternativ sunt: 0,4; (6); 10; 20; {35); (60); 110; 220; 400 k V.

In functie de tensiune si extindere geografica, in practica se delimiteaza urmatoarele categorii de retele:

Ø      retele de joasa tensiune {JT), cu tensiuni sub 1 kV;

Ø      retele de medie tensiune (MT), pentru care se recomanda treptele de (6); 10; 20 kV;

Ø      retele de inalta tensiune (IT), care cuprind treptele de 110 si 220 kV;

Ø      retele de foarte inalta tensiune (FIT), cu tensiuni peste 220 kV.

Dupa extinderea geografica: retele nationale, retele zonale, retele locale.Din punctul de vedere al scopului pentru care au fost construite, se pot distinge doua categorii de linii electrice: linii de transport si linii de distributie.

Liniile de transport sunt destinate sa asigure vehicularea unor puteri electrice importante (zeci sau sute de MW) la distante relativ mari (zeci sau sute de km); acestea pot fi:

Ø      linii de legatura sau de interconexiune intre doua zone sau noduri ale sistemului

electroenergetic

Ø      linii de transport a energiei electrice de la un nod al sistemului electroenergetic pana la

un centru (zona) de consum .

Liniile de distributie au o configuratie mai complexa si asigura vehicularea unor puteri relativ reduse pe distante mai scurte si la un ansamblu limitat de consumatori.

Delimitarea liniilor de transport si de distributie dupa valoarea tensiunilor nominale nu este neta. Astfel, tensiunile liniilor de transport sunt, de regula 400 kV si 220 kV si mai rar 110 kV, in timp ce retelele electrice de distributie au tensiunile nominale 0,4 kV, 6 kV,10 kV,20 kV, mergand pana la 110 kV sau chiar 220 kV (in cazul marilor consumatori).

Din. punct de vedere constructiv, liniile electrice se realizeaza sub forma de:

Ø      linii electrice aeriene (LEA), montate pe stalpi;

Ø      linii electrice in cablu (LEC), pozate subteran; datorita costului ridicat, acestea sunt

indicate, deocamdata, pentru distante scurte si in conditii speciale de traseu.

Securitatea retelelor de transport a energiei electrice din Romania.are ca scop mentinerea suveranitatii nationale asupra resurselor primare de energie si respectarea optiunilor nationale in domeniul energiei; cresterea sigurantei ofertei de energie si mentinerea unui grad acceptabil de dependenta fataa de importuri prin diversificarea surselor de import, a resurselor energetice proprii, a rutelor si retelelor de transport nationale si regionale; cooperarea regionala pentru protectia infrastructurii critice in domeniul energiei.

Repere si etape semnificative ale evolutiei retelei electrice de transport:

Constituirea Sistemului Energetic National (SEN), la sfarsitul anului 1960; retelele electrice de 110 kV acopera intreg teritoriul tarii si interconecteaza 82,6% din puterea instalata in centralele electrice

In 1963 se pune in functiune prima linie electrica aeriana (LEA) de 220 kV intre statiile Bicaz si Fantanele, iar la 17 octombrie 1963 prin LEA 400 kV Iernut -Lemesany (Cehoslovacia), care functiona la 220 kV, SEN este interconectat cu Sistemele Energetice Interconectate (SEI) .

In perioada 1965 - 1970 sunt puse in functiune liniile de 400 kV Slatina - Bucuresti Sud, Bucuresti Sud - Gura Ialomitei, Slatina - Sibiu - Iemut, Sibiu -Bratov, Gura Ialomitei -

Barbosi, Barbosi - Borzesti, Portile de Fier - Slatina.In prezent, SEN este, din punctul de vedere al capacitatii, primul sistem elec-troenergetic din Sud-Estul Europei.

Reteaua electrica de transport a SEN este organizata pe trei niveluri de tensiune: 750 kV, 400 kV si 220 kV. Pentru repartitia energiei in teritoriu si distributia la consumatorii finali, exista retelele de distributie de inalta tensiune, de 110 kV, de medie tensiune (20, 10 si 6 kV) si de joasa tensiune, de 0,4 kV.,astfel se reprezinata,reteua de transport a energiei electrice, figura 1.

In figura 1 se reprezinta reteua electrica de transport existent, cu interconexiunile .[28]

Figura 1 Reteua elctrica de transport existent a Romaniei, cu interconexiunile existente.

Transelectrica SA in calitate de operator de transport si sistem exploateaza ,intretine si dezvolta liniile de interconexiune intre sistemele energetice invecinate.Toate liniile de interconexiune, indiferent de tensiune sunt in responsabilitatea Transelectrica.

Liniile de interconexiune (partea ce revine Romaniei) fac parte din proprietatea publica a statului si sunt concesionate catre Transelectrica.

"Iar in viitor, retelele electrice de transport vor extinde tot mai mult din cauza cresterii consumului de energie electrica, astfel in figura 2"[29] , se va reprezenta,interconexiunile existente si proiectele, conexe ale tarii.

2008

2009-2012

2013-2018

Cablu

subteran

LEA 400kv

LEA 220kv

Figura 2 Reteua electrica de transport preconizat, a Romaniei cu interconexiunile preconizate.

Este nevoie de aceasta, extindere a retelelor de transport,pentru cresterea exportului de energie electrica, astfel exportul de energie electrica al Romaniei a fost de 3 TWh in anul 2006 si 4 TWh in 2005, iar importurile de energie electrica a Romaniei au fost de 2,3 TWh in anul 2005."Iar in 2007 exportul de energie a fost 6052Gwh, iar importul de 3954Gwh, in figura 3 se va reprezenta acest,export import energie electrica cu tarile, interconexate."[30]

Figura 3 Schimburile de energie in 2007 [GWh] .

Alimentarea consumatorilor de energie electrica,se face prin retelele electrice constituite din linii electrice, statii de transformare, statii de conexiuni si posturi de transformare. Energie electrica, este produsa in centralele electrice care pot fii:centrale termoelectrice,centrale hidroelectrice,centrale nuclear-electrice etc. Astfel la sfarsitul anului 2005, puterea disponibila in sistemul electroenergetic a fost de 14 714 MW reprezentat in figura 4",pe pagina 50.[31]

In anul 2006, productia bruta de energie electrica a fost de 62,21 TWh fata de 51,9 TWh, in anul 2000." Structura productiei de energie electrica in anul 2005 este prezentata in figura 5 "la pagina 50.[32]

Centrale electrice pe carbune Centrale pe baza de hidrocarburi

Centrale hidroelectrice Centrala nuclearoelectrica

Figura.4 Puterea disponibila a centralelor electrice aflate la dispozitia SEN in anul 2005 (14 714 MW).

Dupa cum se poate observa dupa figura 5 de pe pagina 49 productia de energie electrica a crescut de la 59,41Twh la 62,21 in 2006.

Ceea a determinat si alimentarea consumatorilor de energie electrica de la 8.040.000 in anul 2005 la 8.600.000 in 2006.

Iar alimentarea consumatorilor cu energie termica se realizeaza prin sisteme centralizate de distributie se realizeaza prin centrale termice (CT) si centrale electrice de termoficare/cogenerare (CET), care furnizeaza energie termica pentru un oras, o zona a orasului sau un cartier.

In ultimii ani, consumul total de caldura a scazut lent, in principal din cauza diminuarii consumului industrial, in anul 2006 totalul consumului insumand 9 milioane tep,din care consumul asigurat prin sisteme centralizate de distributie reprezinta 2,6 mil tep, respectiv circa 30%.

Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termica si cogenerare reprezinta in Romania subsectorul energetic cel mai deficitar, din cauza uzurii fizice si morale a instalatiilor si echipamentelor, pierderilor energetice totale mari intre sursa si cladiri (de 35-77%), resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, intretinere, reabilitare si modernizare si, nu in ultimul rand, din cauza problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor energetice. In ceea ce priveste fondul locativ urban alimentat cu caldura, acesta este reprezentat de 83 800 blocuri de locuinte, cu circa 3 milioane de apartamente si 7 milioane de locatari, multi cu venituri modeste. Pierderile energetice mari, de 40-50%, reclama reabilitarea termica de urgenta a acestor cladiri. Procentual, numarul locuintelor racordate la sisteme centralizate de incalzire urbana reprezinta 57,9% din totalul locuintelor din mediul urban si 30,7% din totalul locuintelor.

2 Integrarea retelelor de transport energetic in infrastructura europeana

Pregatirea SEN (Sistemul Energetic National) si a retelei electrice de transport pentru interconectarea cu sistemul UCTE. (Uniunii pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice)

UCTE reprezinta baza unei piete de energie electric in Europa continental. Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE) reprezinta o asociere a operatorilor de transport din Europa continentala, capabila sa asigure o baza fiabila pentru piata de energie electrica. De mai bine de 50 de ani UCTE coordoneaza, prin diverse reglementari tehnice sau recomandari, exploatarea retelelor de transport ale tarilor membre, adevarate autostrazi ale energiei in beneficiul tuturor participantilor, carora le asigura accesul la aceasta piata.
UCTE este compus in prezent din sistemele de transport a 21 de tari europene si deserveste cerintele de energie electrica a 400 milioane de oameni (peste 2000 TWh). Peste 35 Operatori de transport mentin in aceasta interconexiune o frecventa de consemn de 50 Hz, chiar si in conditiile unei pierderi a capacitatii de producere de 3000 MW.

Interconectarea SEN cu sistem. UCTE si integrarea pietei nationale a energiei electrice in piata unica europeana . fost un obiectiv major al industriei de electricitate din Romania.

Astfel in 1992 RENEL a lansat prin institutele ICEMENERG si ISPE un amplu efor de cercetari si studii destinat pregatirii SEN pentru a putea functiona interconectati cu sistemul UCTE. Solutiile propuse, ca si studiile realizate cu consultanta internationala, in cadrul unor programe de asistenta finantate prin credite nerambursabile oferite de UE (Phare), fundamentat de un program special de modernizare si dezvoltare a SEN in scopul indeplinirii standardelor operationale si de securitate ale UCTE, cu urmatoarele prioritati:

Ø      modernizarea grupurilor termo si hidro-energetice, cu accent pe modernizarea regulatoarelor automate de viteza si a regulatoarelor automate de tensiune

Ø      modernizarea sistemelor de control al sarcinii marilor grupuri termoener-getice pentru a putea functiona pe principiul "turbina conduce cazanul.

Ø      realizarea de investitii in reteaua electrica de transport pentru a se putea indeplini cerintele de siguranta in functionarea interconectata.

Ø      modernizarea sistemului EMS/SCADA de teleconducere a SEN folos.: de dispecerul energetic central si dispeceratele teritoriale.

Ø      Modernizarea sistemului de telecomunicatii necesar teleconducerii SEN precum si a sistemelor de control, masurare si protectie din statiile de transformare

Ø      Deosebit de importante au fost cele doua studii realizate in cadrul Progamului Phare, pentru evaluarea starii sistemelor si identificarea necesarului minimal de investitii si lucrari pentru pregatirea sistemelor din Romania, Bulgaria si Albania.

Momente relevante in procesul de realizare a interconectarii SEN cu sistemul UCTE:

Ø      1991 - 1992: primele demersuri si initierea unor stadii si programe in vederea integrarii SEN cu sistemul UCTE.

Ø      Aprilie 1994: SEN functioneaza "de facto' in interconectare sincrona cu sistemele din zona a doua UCTE.

Ø      1997: Romania prezinta cererea oficiala de interconectare la sistemul UCTE; se instituie. Comitetul Tehnic UCTE/Romania/Bulgaria; se lanseaza proiectele de investitii necesare.

Ø      2001: rezultatele foarte bune obtinute la probele de vara si de iarna efectuate in acest ani, precum si in decursul celor 12 luni de functionare monitorizata, au condus la aprecieri pozitive in raportul prezentat de Comitetului tehnic UCTE privind conformitatea functionarii SEN cu standardele si regulile UCTE.

Ø      8 Mai 2003: Comitetul Director si Adunarea Generala UCTE, intrunite la Madrid, decid admiterea CN Transelectrica in UCTE ca membru cu drepturi depline ea devenind prima entitate romaneasca membra cu drepturi depline a unei structure economice europene.

C.N. Transelectrica S.A., infiintata prin HG nr. 627/31 iulie 2000, reprezinta una dintre cele mai importante companii strategice ale tarii, asigurand infrastructura necesara functionarii si dezvoltarii pietei de energie electrica din tara noastra.

Transelectrica indeplineste functiile de operator de transport si de sistem al Sistemului Electroenergetic National, asigurand accesul transparent si nediscriminatoriu la retea pentru toti utilizatorii, in conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului inconjurator.

Reteaua electrica de transport cuprinde 78 statii, cu 144 transformatoare, insumand o putere de circa 34 500 MVA si 9000 km linii electrice, care fac parte din domeniul public al statului, distribuite pe intregul teritoriu al tarii. Prin liniile electrice de transport, care realizeaza interconectarea statiilor electrice intre ele si interconectarea.

Prin interconectarea Sistemului Electroenergetic National cu Sistemul Electroenergetic European si respectarea cerintelor Uniunii pentru Coordonarea Transportatorilor Energiei Electrice (UCTE), Transelectrica este prima companie care, in urma unui lung proces de modernizare a infrastructurii sale, corespunde cerintelor de ordin ethnic necesare pentru asigurarea functionarii interconectate a instalatiilor din cadrul Sistemului Energetic National cu instalatiile din cadrul sistemelor electroenergetice interconectate din Europa.

Prin admiterea Transelectrica, ca membru cu drepturi depline, in UCTE , Romania a devenit prima tara din sud-estul Europei memembra in Uniunea Europeana care s-a integrat in structurile organizatiilor specifice ale UE.

Romania, prin Transelectrica, a devenit lider regional pe piata de energie: s-au realizat investitii majore pentru modernizarea infrastructurii pietei de energie,astfel SEN are o retea de telecomunicatii realizata pe fibra optica - de peste 4000 km -, a fost pus in functie un sistem EMS-SCADA modern care aduce date in timp real pentru conducerea sistemului si pentru functiile pieþei, a fost implementat un sistem de metering prin care primim in timp real date din piata angro de energie electrica, suntem racordati la magistrala electronica de comunicare a UCTE, am implementat cu rezultate functionale bune - platforma pietei pentru ziua urmatoare, a pietei de echilibrare, a pietei de servicii de sistem si de licitare a capacitatilor transfrontaliere.

In 2004 septembrie, Comitetul Director UCTE decide resincronizarea zonelor UCTE la data de 10 octombrie 2004.Iar in 3004 octombrie, Transelectrica realizeaza resincronizarea zonelor UCTE prin conectarea primei linii electrice intre cele doua zone.Prima linie care a realizat resincronizarea a fost LEA 400 kV Arad - Sandorfalva

Ca urmare a integrarii SEN in UCTE interconexiunile retelei electrice de transport din Romania cu sistemele energetice invecinate,se va clasifica astfel:

Rolul, LEA de interconexiune au dublu rol :

Ø      intrajutorare pentru mentinerea sigurantei si stabilitatii sistemelor electroenergetice

Ø      infrastructura pietei europene de energie electrica.

Linii de interconexiune la 750 kV :

LEA s.c. Ukraina Sud (Ucraina) - Isaccea, retrasa din functiune; este vandalizata pe teritoriul Ucrainei.

Linii de interconexiune la 400 kV :

LEA d.c. Arad-Nadab-Bekescsaba (Ungaria).

LEA s.c.Rosiori - Mukacevo (Ucraina).

LEA s.c. Arad - Sandorfalva (Ungaria).

LEA s.c. Portile de Fier - Djerdap (Serbia).

LEA d.c. Tantareni - Kozlodui (Bulgaria).

LEA s.c. Vulcanesti (Moldova) - Issacea.

Linii de interconexiune la 220 kV :

LEA s.c. Isalnita - Kozlodui (Bulgaria).

Retrasa din functiune in vederea dezafectarii.

Linii de interconexiune la 110 kV :

Stanca - Costesti (R. Moldova).

Ungheni - Tutora (R. Moldova).

Husi - Cioara (R. Moldova).

Gura Vaii - Sip (Serbia).

Ostrovul Mare - Kusijak (Serbia).

Jimbolia - Kikinda (Serbia).

Proiecte nefinalizate : LEA 110 kV Falciu - Cantemir (R. Moldova). Finalizata pe teritoriul Romaniei si neinceputa pe teritoriul R.Moldova.

Reprezentarea acstor interconexiuni cu tarile inveciate se repreinta in figura 7(pagina 55)

LEA de interconexiune noi - Proiecte

LEA 400 kV Suceava - Balti ( R. Moldova )

Ø    Proiectul se coreleaza cu proiectul noii LEA 400 kV Gadalin - Suceava

( aflat in faza de realizare studiu de fezabilitate );

Ø      Lungime estimata : total 145 km din care 90 pe teritoriul Romaniei,valoare estimata 15

mil Euro.

Ø      Proiectul este propus de partea romana si urmeaza a fi convenit cu autoritatile si

compania de resort din Republica. Moldova.

Legatura in cablu submarin in curent continuu intre Romania si Turcia.

Racordare LEA 400 kV Isaccea - Varna (Bulgaria) si LEA 400 kV Isaccea

Dobrudja (Bulgaria) in statia 400 kv Medgidia.

Figura 7 Interconexiunile preconizate cu tarile invecinate.[34]

Provocarile adresate SEN si sistemului de transport de integrare a Romaniei in UE. Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana aduce autoritatilor si societatilor de energie provocari fara precedent in ceea ce priveste adecvanta sistemului de alimentare cu energie

electrica

Autoritatile publice centrale si locale responsabile de administratrea resurselor si a teritoriului trebuie sa-si defineasca strategiile energici, in deplin acord cu noile politici ale UE privind energia si serviciile de interes general (SIG), acestea insasi aflate intr-o transformare profunda. Acest deziderat nu poate fi atins daca autoritatile publice nu consulta si nu colaboreaza cu societatea civila - profesionala la schimbarile de legislatie si de institutii, la reglementarea pietelor si a SIG, la pregatirea profesionala continua ctc. Reglementarile trebuie sa corespunda riguros normelor UE, deoarece fondurile considerabile necesare pentai modernizarea infrastructurii SEN, uzata fizic si moral, nu pot fi obtinute fara sprijin din partea institutiilor europene si fara implicarea masiva a capitalului privat. CN Transelectrica trebuie sa asigurare adecvanta RET cu standardele UCTE, din cc in ce mai exigente, si cu dezvoltarea sustinuta a productiei nationale si euro-regionale a productiei si consumului de energie electrica.

3 Indicatori de performanta ai serviciilor de transport si distributie a energiei electrice si termice

Indicatorii de performanta masoara calitatea serviciilor prestate de catre operatorii de retea si furnizori, catre clienti, si se refera la: aspectele comerciale; continuitatea in alimentare;calitatea energiei electrice si termice.

Indicatorii de performanta referitori la aspectele comerciale cuprind termenii standard pentru urmatoarele activitati: racordarea la retea; contractarea energiei electrice si termice; citirea, facturarea si incasarea; intreruperile accidentale; intreruperile planificate; raspunsul la sesizari.Pentru calculul indicatorilor de performanta care privesc continuitatea in alimentare, operatorii de retea inregistreaza anual urmatoarele date privind alimentarea consumatorilor din zona proprie de activitate si pe categorii de intrerupere: numarul de intreruperi lungi; durata totala a intreruperilor, exprimata in minute; numarul de consumatori afectati de aceste intreruperi.

Pe baza acestor date inregistrate de calculeaza indicatori de performanta ai serviciilor de transport si distributie a energiei electrice:

b) Frecventa medie de intrerupere la nivelul clientului - prescurtat CAIFI (Customer avarag interruption frequency index), care arata raportul dintre numarul total al
consumatorilor, intrerupti la fiecare dintre intreruperile de lunga durata si numarul
total Nca al consumatorilor afectati de una sau mai multe intreruperi in perioada
analizata. Si se calcueaza astfel:

CAIFI =

a) Frecventa Medie a intreruperilor la nivel de Sistem - prescurtat SAIFI (System Average Interruption Frequency Index), reprezinta numarul mediu de intreruperi
suportate de consumatori. Si se calculeaza impartind numarul total de intreruperi lungi la numarul total de consumatori deserviti. Si se calcueaza astfel

SAIFI =

Consumatorii careau fost afectati de mai multe intreruperi se numara o singura data in calculul acestui indicator.

c) Energia Nelivrata - prescurtat ENS (Energy Not Supplied), reprezinta energia totala
nefurnizata consumatorilor, din cauza intreruperilor. Si se calcueaza astfel:

ENS =

d) Durata Medie a intreruperilor la nivel de Sistem - SAIDI (System
Average Interruption Duration Index), arata timpul mediu de intrerupere a
consumatorilor la nivel de sistem. Si care se calculeaza impartind durata cumulata a intre-
ruperilor lungi la numarul total de consumatori deserviti Se calcueaza astfel:

SAIDI

e) Durata Medie a intreruperilor Clientului - prescurtat CAIDI (Customer Average
Interruption Duration Index), reprezinta durata medie a intreruperilor la nivelul unui
consumator (cu referire la consumatorii care au suferit in mod real intreruperi). Se poate calcula impartind durata cumulata a intreruperilor lungi la numarul total de intreruperi ale consumatorilor. Se calcueaza astfel:

CAIDI=

f) Timpul Mediu de intrerupere - AIT (Average Interruption Time), repre-
zinta perioada medie de timp in care este intrerupta alimentarea cu energie elec-
trica, exprimata in minute din momentul disparitiei tensiunii pana la restabilire:

AIT =

In formulele notatiile reprezinta n - numarul total de intreruperi; N_t - numarul tuturor consumatorilor intrerupti mai mult de minute la intreruperea i; P, - puterea electrica intrerupta la intreruperea i; D_t - durata de intrerupere (din momentul disparitiei tensiunii pana la restabilire) a consumatorilor la intreruperea i; Ni - totalul consumatorilor deserviti; AD - consumul anual (Annual Demand) de energie electrica la nivelul OD, fara pierderile din reteaua electrica. Marimile care pot intervin la calculul AIT, ENS si AD trebuie exprimate in aceleasi unitati de masura.

Indicatorii SAIFI si SAIDI se calculeaza diferentiat, in raport cu operatorul retelei si cauza intreruperii: intreruperi planificate inregistrate cu minimum de ore inainte); intreruperi neplanificate, provocate de situatii speciale, forta majora sau conditii meteorologice deosebite; intreruperi neplanificate, determinate de catre TSO, producatorii de energie, terti sau de catre consumatori; intreruperi neplanificate, generate de defecte interne ale OD.

Tipul clientului, conform clasificarii de mai jos: consumatori casnici racordati la joasa tensiune; mici consumatori racordati la joasa tensiune; mici consumatori racordati la medie tensiune; mari consumatori racordati la joasa tensiune; mari consumatori racordati la medie tensiune; mari consumatori racordati la inalta tensiune Zona geografica, respectiv,zona rurala sau urbana.

Conform reglemenatrilor actuale,indicatorii ENS si AIT au caracter experimental si se calculeaza diferentiat, in functie de nivelul de tensiune.

g) Indisponibilitatea medie a serviciului - prescurtat ASUI (Average Service Unavailability Index), arata raportul dintre energia nelivrata datorita intreruperilor ENS si cererea anuala de energie electrica AD, fara pierderi in retele:

ASUI =

h) Frecventa medie a intreruperilor momentane (de scurta durata) - MAIFI (Momentary Avarage Interruption Frequency Index), arata raportul dintre numarul total al consumatorilor intrerupti pe durate scurte si numarul total N, al consumatorilor deserviti in sistemul analizat. Si se calcueaza astfel:

MAIFI =

h)    Durata medie de intrerupere la nivel de sistem - prescurtat SIDI (Avarage System Interruption Duration Index), reprezinta raportul dintre energia nelivrata pe durata tuturor intreruperilor si numarul total N, al consumatorilor deserviti in sistemul analizat. Se calcueaza astfe:

ASIDI =

i) Frecventa medie a variatiilor instantanee de tensiune prescurtat SIARFI_t (System Instantaneous Avarage rms (variation) Frequency Index_vo)tag_e), arata raportul dintre numarul de consumatori care au indurat o variatie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x% din tensiunea contractata (in cazul supratensiunilor se iau in considerare consumatorii care au suportat o variatie mai mare decat valoarea indicata), pe durata analizata, si numarul total N, al consumatorilor deserviti de sistemul analizat. Se calculeaza:

SIARFIχ_%=

in care M, reprezinta numarul consumatorilor afectati de variatia de tensiune, la fiecare dintre evenimentele i; n - numarul total de evenimente cu variatie de tensiune, pe durata analizata, in sistemul analizat. Pragul x% este in mod uzual de 140, 120, 110, 90, 80, 70, 50.

n) Frecventa medie de intrerupere la nivel de sistem - ASIFI (Avarage System Interruption Frequency Index), reprezinta raportul dintre puterea aparenta totala intrerupta si puterea totala S, in functiune (conectata, instalata)-in sistemul analizat.Se calculeza:

ASIF =

in care S este puterea intrerupta la intreruperea s; n - numarul total de intreruperi.

j) "Indicatorii de performanta care caracterizeaza calitatea undelor de tensiune si de curent (tabelul 8). Frecventa nominala a SEN este de 50 Hz. Limitele normate de variatie a frecventei in functionarea SEN sunt: a) 47,00 -- 52,00 Hz, in 100% din durata unui an; b) 49,50 - 50, 50 Hz, in 99,5 % din durata unui an. in tabelul 14.4 P|_t reprezinta severitatea flickerului pe termen lung"[46].

In cazul indicatorlor de performanta ai serviciilor de transport si distributie a energiei termice vom calcula coeficientii de ajustare a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului astfel:

Coeficientul k1 este un coeficient de eficienta ce ia in considerare reducerea anuala a pierderilor de energie termica in retelele de transport si distributie si se determina astfel:

QΔn reprezinta pierderea medie procentuala de energie termica in retelele de transport si distributie, compensata de la bugetul de stat in anul (n);

ΔQn-1 reprezinta pierderea medie procentuala de energie termica in retelele de transport si distributie, compensata de la bugetul de stat in anul (n-1).

Coeficientul k₂ este un coeficient rezultat din prognoza care ia in considerare cresterile anuale previzionate ale preturilor combustibililor si se determina astfel:

- reprezinta pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea energiei termice, previzionat pentru anul (n);

- reprezinta pretul mediu al mixului de combustibil utilizat pentru producerea energiei termice, considerat pentru anul (n-1).

Calculul sumelor necesare pentru compensarea combustibilului

Sumele necesare compensarii combustibilului folosit pentru producerea energiei termice furnizate populatiei, pentru fiecare localitate, , se determina cu formula:

x x x

- este cantitatea estimata de energie termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate pentru anul pentru care se calculeaza sumele necesare compensarii combustibilului

- Compensarea unitara pentru combustibilul folosit

Coeficient subunitar de eficienta ce ia in considerare reducerea anuala a pierderilor din retelele de transport si distributie

Coeficient supraunitar rezultat din prognoza care ia in considerare cresterile anuale

previzionate ale preturilor combustibililor

- Cantitatea estimata de energie termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate pentru anul pentru care se calculeaza sumele necesare compensarii combustibilulu

Compensarea unitara pentru combustibilul folosit

4 Politici tarifare pe piata energiei electrice si termice

Politici tarifare pe piata energiei electrice

Intr-o vreme nu prea indepartat, politicile de tarifare a energiei electrice ocupau un loc important in preocuparile guvernului, acest lucru fiind motivat si prin atributiile pe care ministerele de resort le aveau. Incetul cu incetul asistam insa la un fenomen prin care controlul, in sensul unei determinari subiective a preturilor si tarifelor, aproape ca a disparut.

Facand referire la activitatile cu caracter de monopol natural, transportul si distributia de energie electrica, metodologiile de calcul al tarifelor sunt foarte precise si nu permit interventii subiective. Singura modalitate de a influenta nivelul preturilor si tarifelor se poate face prin limitarea sau dimpotriva, incurajarea unui anumit program de investitii, intrucat remunerarea capitalului investit este direct dependenta de realizarea acelui program de investitii.

Pentru a intelege procesul de formare a preturilor sau al tarifelor la consumatorii finali de energie electrica este necesara separarea sectoriala sau pe activitati a sectorului energiei electrice si descrierea functionarii pietei de energie sub aspect comercial. Astfel, costurile se acumuleaza din urmatoarele sectoare:

a)     Producerea de energie electrica care in Romania este relativ diversificata:

Ø            din surse nucleare;

Ø            din surse hidroelectrice de capacitate mica sau centrale hidroelectrice de capacitate mare.

Ø            din centrale termoelectrice care pot functiona cu combustibili solizi

(carbune:lignit,huila).sau cu hidrocarburi (pacura, gaze naturale) sau cu amestecuri ale combustibililor mentionati.

b)     Transportul energiei electrice se realizeaza utilizand retele electrice de foarte inalta tensiune (220 kV, 440 kV). Compania nationala responsabila cu transportul energiei electrice este CN Transelectrica SA, aflata in proprietatea statului in proportie de circa 90%. Activitatea de transport al energiei electrice este desfasurata de catre operatorul retelei de transport in regim de monopol natural.

a)     Distributia energiei electrice se realizeaza utilizand retelele cu tensiuni cuprinse intre 1 kV si 110 kV inclusiv. Pe teritoriul Romaniei exista opt zone de distributie corespuzatoare urmatoarelor regiuni geografice: Muntenia Sud; Muntenia Nord; Transilvania Sud; Transilvania Nord; Oltenia; Moldova; Banat; Dobrogea. Corespunzator celor opt zone, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a emis licente de distributie pentru opt operatori de distributie si anume:;

Ø      Enel Electrica Banat - capital majoritar privat.

Ø      Enel Electrica Dobrogea - capital majoritar privat.

Ø      CEZ Oltenia - capital majoritar privat.

Ø      E.ON Moldova- capital majoritar privat.

Ø      Electrica Muntenia Sud - capital majoritar privat.

Ø      Electrica Muntenia Nord - capital de stat.

Ø      Electrica Transilvania Sud - capital de stat.

Ø      Electrica Transilvania Nord - capital de stat.

d) Furnizarea energiei electrice necesita detinerea de licente. Pana in prezent ANRE a emis circa 160 de licente. Aceasta activitate are un specific aparte, fiind realizata cu active putine, insa pentru care este necesar personal specializat si, in cazul unor furnizori speciali, cu infrastructura compusa in special din programe informatice de urmarire a consumurilor si respectiv de facturare, de programe informatice de optimizare a portofoliului de achizitie si vanzare etc. Furnizorii de energie electrica pot fi:

Ø    Furnizori care livreaza energie electrica la consumatorii care dupa deschiderea pietei de energie electrica au ales sa ramana la tarife reglementate;

Ø    Furnizori care livreaza energia electrica in regim concurential la consumatori;

Ø    Furnizori de ultima optiune - tip special de furnizori desemnati de ANRE care alimenteaza consumatorii de energie electrica care au ramas fara furnizorul concurential, ca urmare a falimentului acestuia din urma.

Activitatea de furnizare la consumatorii finali vizeaza urmatoarele tipuri de consumatori: consumatori captivi, care beneficiaza de tarife reglementate, consumatori eligibili inactivi, consumatori eligibili activi, care beneficiaza de tarife negociate.

Sistemul tarifar pentru consumatorii captivi prezinta unnatoarele particularitati: a)este orga-nizat pe patru niveluri de tensiune, b)consumatorii isi pot alege tipul de tarif cu respectarea anumitor conditii prevazute de reglementarile in vigoare; consumatorii, altii decat cei casnici, au la dispozitie pentru a alege tarife complexe, de tip binom, diferentiate pe zone orare si factori de
sarcina; acest tip de tarife permite transmiterea unui semnal economic cat mai complex si care sa reflecte cat mai bine costurile induse in sistem de catre consumator; c) consumatorii casnici
beneficiaza de clasa de tarife separate, avand si ei dreptul de a alege.

Structura pietii de energie electrica in Romania exista doua piete distincte, diferentiate practic dupa modul de formare a preturilor:

Ø      Piata libera, in care preturile la consumatorul final de energie electrica se formeaza

liber,pe baza cererii si ofertei si corespunzator cadrului de piata definit de ANRE. Trebuie subliniat ca in cadrul acestui proces de formare a preturilor la consumatori intervin si anumite preturi/tarife reglementate de ANRE, dintre care amintim: tarifele pentru serviciile de sistem, tarifele pentru serviciul de transport al energiei electrice, tarifele pentru serviciul de distributie a energiei electrice. Piata angro a energiei electrice cuprinde componentele pietei libere asa cum sunt definite dupa noul Cod Comercial al pietei de energie electrica emis de ANRE sunt urmatoarele: a) Piata Contractelor Bilaterale negociate - PCCB; b) Piata pentru Ziua Urmatoare - PZU; c) Piata de Echilibrare - PE; d) Piata Certificatelor Verzi - PCV.

Ø      Piata reglementata, functionand dupa vechea cod comercial in care preturile la

consuma-toriilor finali rezulta in urma unui proces complex, reglementat de ANRE. in acest caz, meritasubliniat ca aceste preturi reglementate contin in proportie de circa 5-10% influente din piata libera de energie electrica. Din punct de vedere strict comercial schema redusa de stabilire a preturilor in piata reglementata nu difera de cea din piata libera, diferenta esentiala fiind data de faptul ca procesul de stabilire este realizat pe baza reglementarilor.

O alta modalitate de interventie asupra tarifelor de distributie prevazuta de reglementarile in vigoare se refera la plafonarea cresterilor de la un an la altul pe parcursul primei perioade de reglementare care poate avea un nivelul de peste 15% real.

Aceasta plafonare,a reglementator- ului mai poate impune plafoane individuale pe tarifele specifice nivelurilor de tensiune, cu conditia insa de a nu afecta veniturile cuvenite operatorului. Este practic vorba de realocari ale veniturilor intre nivelurile de tensiune. De obicei, reglementatorul recurge la acest tip de interventie atunci cand constata o alocare gresita a costurilor intre nivelurile de tensiune. in lipsa argumentatiei privind plafonarea tarifelor, reglementatorul poate sa produca o subventionare incrucisata intre niveluri de tensiune.

O zona care starni un interes deosebit si care poate fi obiectul unor interventii ale factorului politic de decizie o reprezinta tarifele pentru consumatorii casnici. Pana in prezent au existat tot felul de scheme de mentinere la un nivel scazut al acestor tarife si anume:

Ø      Consumatorii casnici, fiind racordati la JT, o buna perioada de timp toate aceste tarife

au fost tinute artificial la un nivel scazut. in acest caz, se vorbeste de o subventionare incrucisata intre niveluri de tensiune.

Ø      In cadrul consumatorilor racordati la JT, consumatorii casnici beneficiaza de tarife mai

scazute decat ceilalti. Avem de-a face, in acest caz, cu o subventionare incrucisata intre consumatorii casnici si restul consumatorilor de JT, ceea ce reprezinta totodata si un mare obstacol in calea deschiderii pietei de energie.

Prezenta tarifului social in grupul de tarife destinate consumatorilor casnici creeaza o subventionare intra-clasa permisa chiar si in reglementarile europene.

"Clasificare tarifelor de energie electrica in cadrul S.C Electrica S.A "se clasifica astfel:

Ø      Tariful CS - tip social - Social.

Ø      Tariful CD - tip monom - Practic.

Ø      Tariful CI - tip monom cu consum inclus - Avantaj

Ø      Tariful CR - tip monom cu rezervare - Confort.

Ø      Tariful CR2 - tip monom cu rezervare, diferentiat pe doua zone orare - Alternativ.

Ø      Tariful CR3 - tip monom cu rezervare, diferentiat pe trei zone orare - Alternativ plus.

Ø      Tariful CTP - tip monom pe transe de putere contractata - Optim.

Dintre aceste tarife vom enumera tariful social,practica si confort,cele mai utlizate.

Ø      Tariful CS - tip social este un tarif avantajos pentru clientii care au un consum lunar

de energie electrica redus, de pana la 91 de kWh (valoarea facturii este cea mai mica fata de tariful CR - de tip monom cu rezervare);

Ø      este unul dintre cele mai utilizate tipuri de tarife.

Tariful CD - tip monom - Practic

Ø      tarif destinat consumatorilor casnici care nu doresc aplicarea unui tarif cu abonament

consumului propriu de energie electrica

Ø      este avantajos pentru consumatorii care au perioade lunare de consum (case de vacanta

sau nelocuite)

Ø      tariful optional Practic este compus dintr-un pret unic pentru energia electrica

(lei/kWh), indiferent de perioada cand se inregistreaza consumul sau cantitatea de energie consumata;

Ø      Pretul unic al energiei electrice aferent acestui tip de tarif include cheltuielile fixe , care

Tariful CR - tip monom cu rezervare - Confort

Ø      este unul dintre cele mai utilizate tipuri de tarife;

Ø      este avantajos pentru consumatorii care au un consum lunar de peste 91 kWh

Ø      tariful Confort se compune din:

rezervare zilnica (lei/zi) pentru a acoperi cheltuielile fixe ), rezervarea se percepe

indiferent daca se consuma sau nu energie, prin intermediul acestuia asigurandu-se in orice moment disponibilitatea serviciului de furnizare a energiei electrice;

un pret unic al energiei electrice (lei/kWh) care se aplica intregului consum inregistrat

in perioada de facturare, indiferent de momentul din zi sau noapte cand se consuma energie electrica.

Politici tarifare a energiei termice

Sistemul de alimentare centralizata cu energie termica - SACET, cuprinde centralele termice sau centralele electrice de cogenerare (termoficare), retelele de transport, punctele termice/statiile termice, retelele de distributie, constructiile si instalatiile auxiliare, bransamentele, pana la punctelede delimitare a instalatiilor si sistemele de masura, control si automatizare.

In anul 1990 existau circa 250 localitati care dispuneau de sisteme centralizate de alimentare cu energie termica (SACET), care asigurau incalzirea a circa 3 milioane de apartamente, in 83 800 cladiri multietajate, cu circa 7 milioane locatari.

Dupa anii '90, Romania a traversat o perioada de declin economic determinat atat de reducerea activitatii economice, cat si de restructurarea industriei. Un factor important care a contribuit la reducerea consumului de abur industrial produs in cogenerare a fost subventia incrucisata intre pretul apei fiebinti destinate populatiei si pretul aburului. Preturile ridicate de vanzare ale aburului industrial au determinat reducerea consumului de abur industrial (unii dintre consumatorii industriali si-au construit propriile surse alternative de energie termica, altii au dat faliment), in aceste conditii, alimentarea cu caldura a localitatilor in sistem centralizat a devenit neeconomica. Pe de o parte, turbinele de cogenerare instalate in centralele de termoficare erau dimensionate sa functioneze eficient, asigurand sarcina termica atat pentru termoficarea industriala, cat si pentru termoficarea urbana, iar, pe de alta parte, calitatea foarte proasta a serviciului si subventionarea pretului gazelor naturale furnizate populatiei a determinat multi dintre consumatorii de energie termica sa se debranseze si sa-si instaleze propriile surse de incalzire.

Datorita veniturilor scazute ale populatiei din multe localitati si/sau calitatii proaste a caldurii furnizate de sistemele existente de alimentare cu caldura, un numar foarte mare de consumatori s-au debransat de la sistemele de alimentare centralizata. La sfarsitul anului 2007 mai erau racordate doar circa 1,66 milioane de apartamente, cu mai putin de 4,5 milioane de locatari. O parte dintre consumatori si-au instalat centrale individuale, de regula cu gaze naturale, dar unele dintre aceste echipamente fiind de calitate necorespunzatoare si periculoase.

Fenomenul de debransare a fost favorizat de existenta subventiei pentru gazele naturale furnizate populatiei.Astfel fenomenul de debransare pare insa sa se stabilizeze, ca urmare a cresterii pretului gazelor naturale, costul incalzirii cu centrala individuala devenind mai scump decat costul incalzirii in sistem centralizat.

Spre exemplificare, se poate estima un pret mediu al gigacaloriei, tinand seama de urmatoarele aspecte: a) o investitie totala intr-o centrala individuala se ridica la o valoare medie de 7000 lei (compusa din: racord gaze - 1500 lei, instalatie gaze - 2000 lei, centrala - 2000 lei, reabilitare instalatii interioare apa fierbinte si apa calda - 1500 lei); b) randamentul centralei individuale este de 92 %, pretul gazelor naturale de 0,9 lei/m3 (exclusiv TVA), amortizarea instalatiei se realizeaza in 10 ani, la care se adauga costurile date de consumul de energie electrica al centralei si de reviziile periodice ale acesteia o data la doi ani etc. in final, se obtine un pret de circa 260 lei/Gcal (inclusiv TVA), care este comparabil cu costul mediu al gigacaloriei furnizate din sistemele centralizate, adica cu pretul nesubventionat al energiei termice furnizate din sisteme centralizate.

Pentru a proteja populatia racordata la sisteme centralizate, prin OUG 162/1999, a fost instituit pretul national de referinta - PNR, ca medie a preturilor locale ale producatorilor care utilizau gaze naturale, insumate cu tarifele de transport si distributie. Rretul national de referinta (PNR) a tinut seama de trei aspecte:

Ø      aspectul tehnic, fundamentat pe baza tehnologiei de producere cu gaze naturale;

Ø      aspectul social, care asigura protectia consumatorilor, in cazul in care sunt utilizati alti

combustibili, care la acel moment aveau preturile mult mai mari decat pretul gazelor naturale; c) aspectul politic, nivelul PNR reprezentand la acel moment o decizie politica.

Tariful la energie termica pentru populatia care este inca racordata la sistemul de centralizare, cunoaste doua tarife:

Ø      Tariful monom

Ø      Tariful binom

Vom prezenta o situatie comparativa cu sumele de plata la tariful binom fata de tariful monom pentru un apartament cu trei camere la pretul national de referinta de 107 lei RON/Gcal.

Cazul tarifului binom B1 :( 1Gcal = 76,5RON)

La 1 Gcal consum la acest apartament se va plati;

Ø      suma de 107,50 lei daca tariful este monom

Ø      suma de (0,35 lei/zi+0,01lei/mp si zi x 80mp) x 30 zile + 1 Gcal x 76.5 = 111 RON

Din analiza datelor de mai sus se observa ca introducerea tarifului binom nu vine in sprijinul cetatenilor cu venituri mici care sunt obligati sa isi reduca consumul de apa calda si energie termica.

Ca sa nu plateasca in plus ei vor fi obligati sa ramana la tariful monom. Sunt defavorizati mai ales cei ce au respectat obligatia legala de a se contoriza individu

Cresterea PNR a fost facuta urmarind limitarea cresterii subventiei in localitatile in care alimentarea cu energie termica se facea cu costuri mari, precum si corelarea cu gradul de suportabilitate a populatiei.Diferentele intre preturile locale (stabilite prin decizii ale autoritatii de reglementare in domeniu) si PNR au fost subventionate de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Intr-o perioada relativ scurta (2000-2005), cantitatea de energie termica livrata populatiei s-a redus la jumatate, in timp ce subventia imitara a crescut de aproape sase ori, aceasta si ca urmare a cresterii preturilor combustibililor.

Prin OUG 36/2006 au fost instituite preturi locale de referinta, iar pentru compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor combustibililor utilizati, prin Ordin al ministrului Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA) a fost aprobata "Schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor inregistrate ca urmare a prestarii serviciilor de Mteres economic general de catre societati le care produc, transporta, distribuie si furnizeaza energie termica iniistem centralizat'. Valoarea sumelor care se acorda de la bugetul de stat reprezinta maximum 45% din costurile cu combustibilul folosit pentru producerea energiei termice

destinate populatiei. Autoritatile administratiei publice locale pot sa stabileasca un pret

local de facturare diferit de pretul local de referinta. De asemenea, autoritatile locale au obligatia sa asigure din bugetele locale sumele necesare pentru acoperirea pretului de furnizare a energiei termice (produ-cere, transport si distributie). Ele trebuie sa subventioneze minimum 10% din costurile totale de furnizare a energiei termice. Schema de ajutor de stat urmeaza sa se acorde pe durata de derulare a programului "Termoficare 2006-2009, calitate si eficienta', aprobat prin HG 462/2006.

In Romania exista in prezent trei autoritati care reglementeaza activitatea din domeniul energiei termice: Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), la care se adauga autoritatea administratiei publice locale. ANRE reglementeaza producerea energiei termice si electrice in cogenerare, ANRSC reglementeaza producerea separata si serviciile de transport si distributie a energiei termice, iar autoritatile administratiei publice locale aproba preturile locale cu care este facturata catre populatie energia termica furnizata din SACET.