influenta mediului asupra instalatiilor electrice

In cap. 10 s-a prezentat metodologia dimensionarii instalatiilor electrice din punct de vedere a solicitarilor la care sunt supuse acestea din partea marimilor electrice la care sunt expuse (tensiune) sau parcurse (curenti); singura influenta din partea mediului care a fost luata in considerare a fost temperatura mediului ambiant.

Dimensionarea instalatiilor electrice din punct de vedere a asigurarii parametrilor de calitate ai energiei electrice, la beneficiar si a rentabilitatii tranzitului, nu ia in considerare influienta mediului ambiant.

De asemeni, in cap. 13, se expune modul de executare a unei instalatii electrice, fara a lua in considerare natura mediului respectiv, caracteristicile materialelor si aparatele cu care acestea se executa.

In acest capitol se va analiza modul in care mediul ambiant influenteaza dimensionarea (alegere si verificare) componentelor unei instalatii electrice, eventual de executare a ei.

Pe plan international, activitatea de proiectare si executie a instalatiilr electrice este reglementata prin standardul CEI 364- Instalatii electrice in constructii  elaborat de Comitetul Electrotehnic International si care este adoptat de tarile europene membre.

In Romania acest standard este in curs de preluare incepand cu I-7/98. Conform acestui act normativ s-a introdus termenul -Influente externe- ca actiuni ale factorilor exteriori din medii considerate normale, asupra instalatiilor electrice. Aceste influente externe sunt clasificate in trei categorii si anume :

A-datorate caracteristicilor de mediu (temperatura, umiditate, altitudine , etc)

B-datorate utilizatorilor(competenta persoanelor, contacte cu potentialul pamantului,etc

C-datorate caracteristicilor constructive ale constructiilor, naturii materialelor folosite,etc.

In cadrul fiecarei categorii se definesc tipuri (natura) de influente (notate cu litere -A ,B,  . evaluate prin clase , notate cu cifre arabe. In Anexa II este prezentata

aceasta clasificare care cuprinde si corespondenta cu clasificarea romaneasca . Din acest considerent in continuare se prezinta si clasificarea romaneasca .

15.1 Clasificarea construcpilor, incaperilor si locurilor de munca

A) Categorii de incaperi, spatii sau zone in functie de mediu - mediu normal (caracteristica dominanta a mediului):

Uo - incaperi uscate: umiditatea relativa a aerului nedepasind in mod obisnuit 75% (camere de locuit, birouri, magazine, sali de clasa, teatre, cinematografe, muzee, ateliere de tamplarie sau mecanice, depozite etc.).

U₁ - incaperi umede cu intermitenta: ceata si condensati pennanent pe pereti de scurta durata; umiditatea relativa peste 75%, insa pe perioade scurte (bucatarii si WC-uri in cladiri de locuit, calcatorii, uscaorii de bloc, pivnite aerisite, soproane etc.).

U₂ - incaperi umede: ceata si condensati permanent pe pereti, fara aparitia de picaturi mari, fara igrasie; umiditatea relativa cuprinsa in mod obisnuit intre 7 5 si 97% (bai si spalatorii din locuinte, WC-uri din cladiri civile si industriale, bucatarii din cantine si restaurante, unele incaperi din industria alimentara etc.).

U₃ - incaperi ude: ceata si condensat permanent pe pereti, cu igrasie; umiditatea relativa peste 97% (bai si dusuri sociale, spalatorii de vehicule, camere frigorifice, unele incaperi din industria chimica industria alimentara etc.).

K - incaperi cu agenti corozivi: cu degajari sau infiltratii cu agenti corozivi, continuu sau periodic, cu actiune distructiva asupra materialelor, aparatelor etc., folosite in executarea instalatiilor electrice (ateliere de acoperiri metalice, statii de incarcare acumulatoare etc.).

T - spatii cu temperaturi ridicate: peste + 40C in mod permanent (zonele cuptoarelor si a celor de turnare din turnatorie etc.).

PI - spatii cu praf incombustibil: cu degajari sau infiltrari in cantitaati periculoase depuse pe elementele instalatiilor electrice (fabrici de ciment, depozite de nisip,etc. )

PC- spatii cu praf, scame sau fibre combustibile in suspensie in cantitati insuficiente pentru formarea unor amestecuri explozive sau de aprindere (depozite de carbune, unele ateliere de timplarie,etc.)

DM- spatii cu pericol de deteriorari mecanice , in care loviturile mecanice pot degrada instalatia si echipamentele electrice (zone de comunicatii si manipulari de materiale, suprafete verticale sub inaltimea de 2m etc.)

CE- incaperi cu pericol de electrocutare, care au elementele de constructii si elemente conducatoare din punct de vedere electric (reti,pardoseli,etc) .

EE- incaperi speciale pentru echipamente electrice, care sunt accesibile numai personalului calificat si autorizat (camere de comanda statii electrice, tablouri electrice de distributie, baterii de acumulatoare, transformatoare, redresoare, laboratoare de incercari electrice,etc.).

SI - spatii expuse intemperiilor (ploaie, soare, gae, zapada, gheata,etc., de regula neprotejate de cladiri.

L - zona de litoralului, in latime de 3 km in lungul tarmului maritim.

NOTA:

Simbolurile DM, SI, L nu sunt prevazute in norme, ele sunt introduse in [36], pentru mediile respective, neiind prevazute simboluri.

B) Categorii de medii in functie de pericolul de incendiu

Incendiul este o ardere initiata de o cauza definita, cu sau fara voia omului, scapata de sub control, care distruge bunuri materiale, pune in pericol viata oamenilor si a animalelor.

Din punct de vedere a posibilitatii producerii unui incendiu, constructiile, incaperile si locurile de munca se clasifica dupa natura procesului tehnologic si a proprietatilor fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, astfel:

Categoria A: locurile cu substante care pot sa se aprinda sau sa explodeze in contact cu aerul, apa sau alte substante sau materiale, cu lichide cu Tinf < 28C si cu gaze sau vapori Linf < 10%, atunci cind acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive si nu sunt utilizate drept combustibil.

Categoria B: locurile cu lichide cu Tinf = 28 100C, gaze san vapori cu Linf > 10%, suspensii de fibre, praf sau pulberi, cind se gasesc in cantitati favorabile formarii amestecurilor explozive si nu sunt utilizate drept combustibil.

Categorla C: locurile cu substante si materiale combustibile solide sau cu lichide cu Tinf> 100C in urmatoarele conditii:

a)      daca nu sunt utilizate pentru comenzi hidraulice, racire, ungere si tratamente termice in cantitati de peste 2 m³ sau pentru ardere;

b)      daca materialele combustibile din spatiul respectiv, inclusiv cele din utilaje sau pentru ambalajul si depozitarea materialelor incombustibile (palete sau rafturi combustibile) depasesc 15000 kcal/m² (63 MJ/m²):

c)      daca cantitatea de ulei a echipamentului electric depaseste 60 kg/unitate, iar materialul combustibil al fluxurilor de cabluri electrice nu depasesc 2,5 kg/m flux.

Categoria D: locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajari la caldura radianta, flacari sau scintei, precum si substantele solide sau lichide care ard sub forma de combustibil.

Cotegoria E: locurile cu substante sau materiale incombustibile in stare rece sau combustibile in stare de umiditate inaintata, deci fara a exista posibilitatea aprinderii lor.

Categoria de pericol de incendiu se stabileste pe zone si incaperi si independent pentru fiecare compartiment de incendiu.

C) Cotegorii de mediu cu pericol de explode [36].

Prin atmosfera exploziva se intelege : un amestec de gaze , vapori, ceturi sau pulberi inflamabile in aer, in conditii atmosferice normale, in care, in caz de inflamare, combustia se propaga in tot amestecul (prin conditii atmosferice normale se considera

presiunile totale ale amestecului cuprinse intre 0,8 si 1,1 bar si temperaturi cuprinse intre -20C si +40^oC).

In [36] se defmesc urmatoarele categorii de mediu cu pericol de explozie :

EI₀ - locurile unde exista amestecuri explozive de vapori inflamabili si gaze, in mod permanent in conditii normale de functionare.

EI - locurile unde exista amestecuri explozive de vapori inflamabili sau de gaze, in urmatoarele situatii :

a)      intermitent sau periodic, in conditii normale de functionare ;

b)      frecvent, datorita neetanseitatilor sau operatiilor de reparatii si intretinere;

c)      ocazional, la producerea avariilor sau datorita functionarii anormale a instalatiilor tehnologice.

EI_a. - locurile in care:

a)      lichidele inflamabile sau gazele combustibile sunt pastrate, manipulate sau depozitate in recipiente sau instalatii inchise, din care pot iesi in mod ocazional (functionari anormale, avarii);

b)      concentratiile care prezina [ pericol de explozie si incendiu sunt evitate in mod obisnuit prin ventilatie mecanica

c)      exista posibilitatea patrunderii concentratiilor periculoase in incaperile invecinate de categoria EI.

EI_b - locurile unde :

a)      vaporii inflamabili si gazele combustibile au L_inf> 15%, precum si un miros puternic cind se ajunge la concentratia limita admisa;

b)      activitatile se desfasoara sub nise sau hote de absorbtie;

c)      concentratiile de vapori si gaze nu pot forma amestecuri explozive.

E II-locurile unde .

a)      praful (pulberea) combustibil se gaseste in stare de suspensie, in permanenta, intermitent sau periodic la functionarea normala si in cantitati favorabile producerii aprinderii si exploziei ;

b)      functionarea anormala a instalatiilor sau oprirea lor, ar favoriza formarea concentratiilor periculoase, care ar putea fi aprinse, datorita deranjamentelor concomitente la instalatia electrica;

c) s-ar putea acumula prafuri bune conducatoare de electricitate.

E II_a     - locurile unde praful combustibil nu este in mod normal in stare de suspensie in aer, dar se poate depune pe echipamentele si instalatiile electrice ingreunand astfel cedarea caldurii in exterior, existand in acelasi timp posibilitatea aprinderii lui de la scanteile si arcurile electrice care se produc.

E III - locurile unde se manipuleaza, fabrica sau se folosesc in procesul tehnologic fibre sau materiale care produc scame usor combustibile in suspensie, insa in cantitati care nu prezinta pericol.

E III_a - locurile unde se manipuleaza si se depoziteaza fibre usor combustibile.

In [37] se defineste zona cu pericol de explozie - spatiul, locul, in care in conditii normale de functionare se pot acumula permanent sau accidental gaze, vapori de lichide inflamabile sau praf in cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive.

Din acest punct de vedere se definesc cinci categorii si anume :

-Zona 0. Zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori este prezenta fie continuu, fie pentru perioade lungi de timp sau perioade scurte care se repeta cu o frecventa ridicata.

-Zona 1. Zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori poate sa apara intermitent, in conditii normale de functionare.

-Zona 2. Zona in care atmosfera exploziva de gaze sau vapori poate sa apara in conditii normale de functionare numai accidental si pentru o perioada scurta de timp.

-Zona 10. Zona in care poate sa apara frecvent sau pentru perioade lungi de timp, o atmosfera exploziva de praf.

-Zona 11. Zona in care poate sa apara o atmosfera exploziva de praf, de scurta durata, prin antrenarea depunerilor de praf.

La randul lor gazele si vaporii inflamabili se clasifica in doua grupe de explozie, dupa capacitatea de transmitere a exploziei printr-un interstitiu de dimensiuni date (W) si/sau dupa energia de aprindere (STAS 6877/1)-tab.15.1

In grupa I se incadreaza (atmosferile explozive) din mediile din mine, denumite grizutoase, iar in grupa II se incadreaza atmosferile explozive din celelalte sectoare.

Ordinea grupelor de gaze si vapori inflamabili este astfel aleasa incat echipamentele care corespund unei grupe corespund si grupelor inferioare.

D) Categoriile de medii, in functie de pericolul de electrocutare

- Foarte periculoase, - locurile unde umiditatea relativa este de peste 97%, temperatura aerului depasind 35 ⁰C, suprafata din zona de manipulare fiind ocupata de obiecte conductoare legate electric la pamant peste 60%, medii corozive;

Periculoase - locurile unde umiditatea relativa este cuprinsa intre (75- 97)%, temperatura aerului intre (30-35)⁰C, obiectele conducatoare legate electric la pamant ocupa o suprafata sub 60% ; exista pardoseli conducatoare (pamant, beton, etc.) pulberi conductoare (pilituri metalice, grafit, etc.), fluide care micsoreaza rezistenta electrica a corpului omenesc.

Putin periculoase - locurile unde umiditatea relativa este de cel mult 75%, temperatura aerului cuprinsa intre (15-30)⁰C si pardoseli izolante.

15.2. ADAPTAREA APARATELOR ELECTRICE LA MEDIUL AMBIANT

In cap.11 s-a prezentat clasificarea aparatelor electrice din punct de vedere constructiv si a protejarii personalului ce le exploateaza (prima cifra dupa simbolul IP) si a protejarii acestora impotriva patrunderii apei ( a doua cifra) precum si litere aditionale (A, B, C, D) sau suplimentare (M, N, S, W).

In Anexa III se prezinta incadrarea principalelor incaperi in categorii si clase de influente externe si adaptarea gradelor minime de protectie ale echipamentalor electrice la aceste influente (pentru medii normale).

Aparatele electrice cu protectie antiexploziva sunt destinate a functiona in atmosfera exploziva din minele de carbuni si sectoarele industriale unde functie de conditiile locale este posibila formarea unor amestecuri explozive de gaze sau amestecuri explozive de gaze sau vapori cu aerul atmosferic in cantitate suficienta incat sa prezinte pericol.

Cercetarile nationale si internationale efectuate in acest domeniu au condus la aparitia unor norme ca de exemplu : STAS 6877/-1 pana la STAS 6877/-11, VDE0165, VDE0170/0171, CEI 79-1 pana la CEI 79-9,etc.

Atmosfera exploziva sau amestec exploziv este un amestec sub forma de gaz sau vapori in care arderea se propaga de la sursa in intregul volum de amestec in mod violent (exploziv). Prin incercari s-a constatat ca exista procente minime si maxime de amestec a gazului cu aerul in limita carora se produce explozia. De asemenea, exista un procent optim la care presiunea produsa in momentul exploziei este maxima.

Temperatura de aprindere a substantelor inflamabile este temperatura cea mai joasa la care amestecul cel mai inflamabil al unei substante sub forma de gaz sau vapori este aprins in anumite conditii.

Aprinderea amestecului exploziv se poate datora urmatorilor factori :

- scanteie electrica sau arc electric produsa la inchiderea sau deschiderea unui aparat;

- incalzirea conductoarelor electrice la trecerea curentului;

- scantei produse prin frecare mecanica intre diferite parti in miscare;

- descarcari electrice de piese din material izolant incarcate electrostatic;

- scantei electrice produse intre faze datorita scaderii rezistentei de izolatie;

- temperaturi ridicate produse de lampile cu incandescenta.

Echipamentul electric in executie antiexploziva poate fi realizat in urmatoarele variante:

stationara (montata fix);

semistationara (care se poate deplasa fara a fi sub tensiune);

portabila (care se tin in mana cand sunt sub tensiune).

Modul de protectie constituie totalitatea masurilor specifice aplicate echipamentelor electrice cu protectie antigrizutoasa si antiexploziva pentru a impiedica aprinderea atmosferei explozive.

Se cunosc urmatoarele moduri de protectie :

capsulare antideflagranta;

imersiune in apa;

siguranta marita;

siguranta intrinseca;

capsulare presurizata;

inglobare presurizata;

inglobare in nisip;

protectie speciala.

16.2.1. Definitii, clasificari.

Prin protectie antiexploziva, a unui aparat (echipament) electric se intelege o constructie speciala in scopul reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive, din exterior, de la aparatul respectiv.

- Clasa de temperatura - clasificarea aparatelor electrice dupa temperatura maxima de suprafata.

Temperatura maxima de suprafata (limita)

Se defineste temperatura maxima de suprafata, cea mai ridicata temperatura admisa in regim de functionare si in regim de suprasarcina in orice punct pe suprafata echipamentului electric aflat in contact cu atmosfera exploziva.

Pentru modurile de protectie antideflagranta si capsulare presurizata se ia in consideratie temperatura maxima pe suprafata exterioara a carcasei. Pentru celelalte moduri de protectie, temperaturile maxime din interiorul carcasei se iau in consideratie in masura in care atmosfera exploziva ajunge in contact cu aceste suprafete. Pentru

echipamentele electrice antiexplozive si antigrizutoase se stabilesc 6 clase de temperatura indicate in tabelul 15.2., in functie de tipul substantei explozive.   

Tabelul 15.1. Incadrarea gazelor si vaporilor in grupe de explozie

Tabelul 15.2. Clasele de temperatura

Prin abatere de la tabelul 15.1., temperatura aparatelor cu protectie antigrizutoasa este de maximum 200⁰C. Reducerea temperaturii la aparatele destinate minelor de carbuni este impusa de prezenta prafului de carbune. La temperaturi de peste 200⁰C (si dupa unele norme chiar peste 150⁰C) praful de carbune se aprinde constituind un pericol de explozie. In cazul cand normele echipamentelor electrice protejate antiexploziv prevad alte limite de temperatura se vor alege temperaturile mai mici.

- Grupe de gaze si vapori. Substantele care in amestec cu aerul genereaza atmosfera exploziva se impart in doua grupe, in functie de energia lor de aprindere sau de capacitatea de transmitere a exploziei conform tabelului 15.1.

Grupa II se subdivide la randul ei in trei subgrupe. Grupa I este destinata echipamentelor cu protectie antigrizutoasa. Ordinea grupelor de gaze si vapori este astfel

aleasa incat echipamentele care corespund pentru o anumita grupa de gaze si vapori si clasa de temperatura sa corespunda si pentru grupele si clasele inferioare.

De exemplu, un aparat grupa II B corespunde si pentru grupa II A, iar un aparat pentru clasa T₃ corespunde si pentru clasele T₁ si T₂.

Protectia antigrizutoasa se asigura printr-o constructie speciala a aparatului electric destinat a functiona in mine cu degajari de gaze si vapori, incadrate in grupa I de explozie.

Modurile de protectie ale echipamentelor antiexplozive si antigrizutoase se definesc astfel :

a)      Capsulare antideflagranta -simbol d

Inchiderea utilajului electric intr-o carcasa capabila sa suporte explozia unui amestec exploziv care poate sa patrunda in interior fara sa sufere avarii si fara sa transmita inflamarea din interior catre atmosfera exploziva exterioara prin imbinari sau alte cai de trecere.

b)      Imersie in ulei - simbol o

Partile periculoase ale echipamentului electric sunt astfel imersate in ulei incat arcul electric, scanteile electrice sau gazele fierbinti formate sub nivelul uleiului, nu pot aprinde atmosfera exploziva ce se gaseste deasupra suprafetei uleiului.

c)      Siguranta marita - simbol i

Mod de protectie prin care se adopta masuri speciale de siguranta impotriva producerii arcurilor electrice si incalzirilor succesive atat in functionare normala cat si functionarea accidentala.

d)      Siguranta intrinseca - simbol i

Mod de protectie prin care se adopta masuri speciale de siguranta astfel incat energia produsa de scanteile electrice in functionare normala sau accidentala nu poate aprinde amestecul exploziv.

e ) Capsulare presurizata - simbol p Partile periculoase ale echipamentului sunt amplasate in interiorul unei carcase in care formarea unei atmosfere explozive este impiedicata de prezenta unei atmosfere protectoare presurizate.

f)       Inglobare in nisip - simbol q

Partile periculoase ale echipamentului sunt inchise intr-o carcasa si inglobate in nisip astfel incat sa nu fie posibila aprinderea atmosferei explozive inconjuratoare prin arcuri electrice sau efecte termice.

g)      Protectia speciala - simbol s

Protectia impotriva aprinderii amestecurilor explozive este realizata prin alte mijloace, ca de exemplu : carcase cu pachete de placi de protectie.

15.2.2. Adaptarea grupelor de protectie, modurilor de protectie si temperatura maxima de suprafata, pentru aparate (echipamente) electrice.

Pe seama clasificarilor de mai sus, in tabelul 15.3. se coreleaza caracteristicile aparatelor electrice destinate a functiona in atmosfera exploziva.

Tabelul 15.3 a- Tipuri de protectie

In tabelul 15.4. se prezinta o incadrare informativa [36] a unor gaze si vapori cu pericol de explozie, pe grupe de protectie si clase de temperatura.

Tabelul 15.3.b Modul de protectie

Notatii :

w - interstitiul maxim admis la modul de protectie d si este definit ca cea mai mare distanta intre suprafetele conjugate la imbinarea dintre diferite parti ale carcasei sau diferenta diametrelor alezajelor si arborilor, jocul imbinarilor filetate, pentru L=25mm.

15.3. ADAPTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE LA MEDIUL AMBIANT

15.3.1. Instalatii electrice in medii umede.

La proiectarea si executia instalatiilor electrice din aceste incaperi se au in vedere urmatoarele cerinte specifice :

-in grupurile sanitare fara dusuri si in incaperile in care se gasesc numai lavoare (categoria U₁) se pot monta intrerupatoare, cu conditia respectarii distantei minime de 0.8 m fata de elementele metalice legate la pamant (robinete, conducte, radiatoare, etc.).

in aceste incaperi se interzice montarea prizelor, cu exceptia prizelor speciale pentru masini de ras alimentate prin transformatoare de separatie inglobate in corpul prizei;

in bai si spalatorii de folosinta familiara (categoria U₂) se interzice montarea intrerupatoarelor, cu exceptia prizelor speciale pentru masini de ras;

- in incaperi pentru dusuri individuale sau colective, precum si in baile si spalatoriile colective (categoria U₃) se interzice montarea de intrerupatoare si prize;

in bai si dusuri se admite montarea butoanelor de sonerie numai daca tensiunea de functionare a soneriei este de maxim 8 V si actionarea butonului se face prin snur din

material electroizolant. Inaltimea de montare a butoanelor de sonerie va fi de minim 2.20 m de la pardoseala.

Tabelul 15.4.

Exemple de simbolizare :

Ex. d.I : protectie antigrizutoasa (grupa I) prin capsulare antideflagranta.

Ex. d.IIAT3 : protectie antiexploziva (grupa II) , capsulare antideflagranta, sub grupa II A cu limita de temperatura admisa de 200^˚ C.

Ex. e.IIAT3 : protectie antiexploziva sub grupa IIA prin siguranta marita cu limita de temperatura admisa de 200^˚ C.

Ex. d.e.I/II B, T 4 : protectie antigrizutoasa si antiexploziva, capsulare antideflagranta si siguranta marita, cu limita de temperatura admisa de 135^oC.

- in bucatariile de toate tipurile (categoria U₁ sau U₂) se pot monta intrerupatoare si prize cu contact de protectie, cu conditia respectarii distantei minime de 0.8 m fata de elementele metalice legate la pamant si la o inaltime de la pardoseala de minim 1.5 m pentru intrerupatoare si minim 1.20 m pentru prizele cu contact de protectie.

- in incaperile de categoria U₁ si U₂ se pot monta corpuri de iluminat pe perete deasupra lavoarelor, numai daca aceste corpuri au carcasa din material izolant si sunt montate la inaltimi de peste 1,8 m de la nivelul pardoselii pana la partea inferioara a corpurilor de iluminat.

- utilajul electric din bucatariile si spalatoriile publice, boilerele si masinile de gatit instalate in orice tip de incapere, vor fi prevazute cu racorduri fixe.

- la masinile de spalat rufe din locuinte se admite ca racordarea sa se faca prin prize cu contact de protectie.

- in bai, dusuri, grupuri sanitare, spalatorii si bucatarii de orice tip, se recomanda sa nu se instaleze doze. Nu se admite trecerea prin aceste incaperi a circuitelor care servesc pentru alimentarea receptoarelor din alte incaperi.

- in incaperile de categoria U₃ se vor folosi conducte cu izolatie din PVC, protejate in tuburi de protectie PVC-IPE sau in tuburi metalice lacuite PEL. In aceste incaperi se pot utiliza si cabluri cu izolatie si manta de PVC.

15.3.2. Instalatii electrice in spatiile pentru bateriile de acumulatoare.

Spatiile pentru bateriile de acumulatoare se vor echipa cu instalatii electrice in conformitate cu categoria de mediu in care se incadreaza.

Statiile pentru baterii de acumulatoare vor avea urmatoarele incaperi distincte:

-incaperea bateriilor de acumulatoare;

-incaperea depozitului de acizi si apa distilata;

-incaperea tampon;

-incaperea pentru tabloul electric si utilajul de incarcare (redresoare, convertizoare de curent continuu).

In cazul bateriilor de acumulatoare de maxim 72 Ah si maxim 24 V, poate lipsi incaperea pentru bateriile de acumulatoare. Aceste acumulatoare pot fi montate in incaperi uscate, intr-un dulap sau o nisa prevazuta cu ventilatie naturala sau fortata.

Poate lipsi incaperea pentru tabloul electric si utilajul de incarcare in cazul in care, alaturat incaperii acumulatoarelor exista o incapere speciala pentru alte echipamente electrice, in care pot fi montate tabloul si utilajul de incarcare al statiei de acumulatoare.

In incaperea bateriilor de acumulatoare se recomanda ca plafonul sa fie plan, fara grinzi sau nervuri.

Se interzice montarea aparatelor de conectare (intrerupatoare, prize, etc.) in incaperea bateriilor de acumulatoare.

In incaperea bateriilor de acumulatoare, corpurile de iluminat vor avea gradul de protectie IP 54 si se vor monta la o distanta de cel putin un metru de la fata plana superioara a acumulatoarelor.

Se recomanda ca instalarea corpurilor de iluminat sa se faca deasupra cailor de acces dintre sirurile de acumulatoare.

Corpurile de iluminat vor fi protejate impotriva coroziunii.

In incaperea bateriilor de acumulatoare, instalatia electrica de curent continuu se va executa cu conductoare sau bare neizolate, montate pe izolatoare, sau cu conducte sau cabluri, cu izolatie rezistenta la umezeala si coroziune.

Trecerile conductoarelor sau barelor prin peretele camerei acumulatoarelor vor fi etanse. Legaturile la acumulatoare vor fi fixe (executate prin sudura).

15.3.3. Instalatii electrice in zona litoralului.

Instalatiile electrice din cladiri si incintele acestora, situate in zona litoralului, se proiecteaza si se executa respectandu-se pe langa prevederile generale si precizarile din acest paragraf.

Instalatiile electrice din cladiri se executa cu conductoare izolate in materiale plastice, protejate in tuburi din materiale plastice sau cu tuburi cu izolatie si manta din materiale plastice.

La instalare, tuburile de protectie se monteaza cu panta de minim 1% spre doze, astfel incat sa se evite acumularea apei de condensatie.

Legaturile conductoarelor de aluminiu in doze se protejeaza impotriva coroziunii

( de exemplu prin acoperire cu lac izolant anticoroziv).

Instalatiile electrice exterioare se executa conform prevederilor pentru spatiile expuse la intemperii ( categoria SI de mediu).

15.4. ADAPTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE LA CATEGORIILE DE MEDIU

Pe seama celor prezentate in acest capitol, respectiv a categoriilor de mediu si a caracteristicilor aparatelor ( echipamentelor) electrice, in tabelul 15.5. se prezinta adaptarea acestora.

Tabelul 15.5.

Nota:

Cabluri:

YY    -nearmate cu izolatie si manta din PVC;

YP-HP    -nearmate cu izolatie de PVC respectiv hartie si manta de Pb;

YPY -nearmate cu izolatie de PVC si manta de Pb cu invelis exterior din PVC.