Interferenta electromagnetica

Ec. 2 ofera o orientare aproximativa a amplitudinilor armonicilor de curent:

(2)

care sunt cu atat mai mari cu cat n este mic, si care se diminueaza cu cresterea lui n.

In consecinta, la frecventele relativ mari asociate efectelor EMI ar fi de asteptat ca amplitudinele armonicilor sa fie importante. Nu este cazul, asa cum se poate demonstra printr-un calcul simplu. Pentru un curent de iesire c.c. de 30A, expresia de mai sus indica faptul ca la 1MHz, adica atunci cand n # 2 pentru o tensiune de alimentare cu frecventa de 50Hz, amplitudinea armonicii de curent corespunzatoare este de 1.66 mA.

Un circuit de analiza este circuitul EMI va face ca acest curent sa parcurga o impedanta la intrare de 50 Ohm (vezi sec. 4.2) acolo unde caderea rezultanta de tensiune echivalenta este de cca. 1mV si este exprimata in decibeli, ca unitate de masura dBmV. Valoarea obtinuta pentru acest exemplu este 98dBmV care, cu toate ca nu ia in calcul latimea benzii a acestui sistem de masurare si se stabileste un ordin de marime a amplitudinii in functionare.

Daca facem o comparatie cu aceste marimi in ipoteza restrictiilor impuse de specificatiile EMI pentru curent, de exemplu, la o frecventa de 1Mhz, VDE 0871 specifica o limita superioara de 60 dBmV.

Sunt cunoscute foarte bine multe dintre efectele EMI, precum interferentele care sunt produse echipamentului audio si TV, dar efectele EMI are si posibilitatea de a afecta sistemele la care irautatirea functionarii sau oprirea ar fi catastrofala, cum sunt cele aflate in traficul aerian sau sistemele de lansare a rachetelor.

Cand instalatia este capabila sa functioneze fara sa pericliteze functionarea altor aparate si fara sa fie el insusi interferat, se spune ca aceasta are propritatea de compatibilitate electromagnetica (EMC).

Exista mai multe metode pentru ca instalatia sa functioneze in limitele EMI prescrise. O realizare recenta in acest domeniu este adoptarea directivelor EMC de catre statele membre ale CE. Inainte de aparitia acestei directive existau si standardele nationale EMI in fiecare tara, dar ele erau orientate pe gruparea specifica de produse. Nu erau incluse toate tipurile de aparataj iar sistemele de convertoare electornice de putere nu intrau in aceste categorii.

O caracteristica de baza a Directivei EMC este ca se refera la toate componentele aparatului electric si electronic si din 1996 FIECARE producator care doreste sa plaseze asemenea bunuri pe piata oricarei tari din CE va fi obligat sa se incadreze in toate directivele conforme cu cerintele Directivei.

Fenomenul interferentei electomagnetice este tratat mai jos. Examinand mai intai procesul de emisie EM, daca acesta este controlat de:

- radiatie

- conductie.

si dupa care se iau in considerare procedurile la proiectarea EMC si, bineinteles, tehnicile de verificare necesare asigurari compatibilitatii cu standardele de testare.

1 Emisiile radiante

Conceptul de interferenta in conductie nu este greu de inteles, tot ce se cere in acest proces pentru a functiona, este existenta unei legaturi galvanice intre sursa de emisie si receptor. Inteferenta radiata este mai complexa, conceptual prin aceea ca ecuatiile care dau puterea campului in functie de distanta (r) fata de sursa, acesta se va schimba de la un punct la altul conform cu amplasarea receptorului fata de sursa.

Nu putem avea treceri bruste deoarece intre aceste regiuni tranzitia este mai degraba graduala. Totusi, poate fi aratat ca distanta dintre centrul acestei zone de tranzitie si sursa emisiva este aproximativ / 2, unde este lungimea de unda a undei propragate de sursa.

In consecinta, se considera ca amplitudinea este proportionala cu distanta si este egala cu / 2:

(21)

De exemplu, daca apare o emisie importanta de la un convertor electronic de putere, la 1 MHz, atunci efectul sau asupra mediului inconjurator trebuie considerat doar in termenii unui model de camp apropiat, daca receptorul este pozitionat la o distanta mai mica decat:

(22)

Daca sursele se afla la distante mai mari de 500 m fata de receptor, vor fi necesare ecuatii aplicabile pentru ambele campuri.

In vecinatatea campului, mecanismul de control este o combinatie intre cuplajul capacitiv si cuplajul inductiv definind intensitatile de camp din componente care se supun unei descresteri de 1/r² sau 1/r Daca sunt cunoscute aceaste date ca: tensiunea sursei, impedanta sursei si a sarcinii, capacitatea fata de pamant si intre conductoare si inductanta proprie si mutuala, atunci nivelele de tensiune si curent la receptor pot fi cunoscute folosind un model al tensiunilor de linie functie de timp conform modelului din Fig.11.

Figura 11. Modelul de transmitere a mrimilor electrice in circuitele din vecinatatea campului magnetic

Se poate simplifica acest model daca unul din caracterul inductiv predomina sau daca predomina caracterul capacitiv . De exemplu, daca tensiunile mari de pe suprafetele conductoare se constituie ca surse de emisie, atunci cuplarea devine in esenta captiva, in timp ce o cauza o constituie si existenta unor curenti mari, motiv pentru care circuitul poate capata caracter inductiv. A stii cand si unde sa se faca aceste simplificari defineste una dintre principalele calitati ale unui inginer EMC competent.

In zonele de camp indepartat, transferul de energie este prin radiatie EM si e caracterizat de campurile E (electric) si M (magnetic) fiecare putand fi descompus functie de 1/r, si puterea lor fiind proportionala cu raportul E / M # 377. Pentru aproximare

daca amplitudinele campului indepartat sunt semnificative, este important daca sursa este un emitator eficient. Acesta este valabila, atunci cand dimensiunile structurii sunt mai mari decat lungimea de unda a undei fundamentale. De aceea, pentru un convertor, acolo unde lungimea conductorilor precum si cablurile de conectare nu va depasii in mod normal 50 m, frecventa minima pentru radiatia eficienta va fi de ordinul Ec. 23 si, astfel, se va stabili domeniul de jos al frecventei care poate fi analizata in timpul unei verificari prealabile a radiatiilor.

Un alt tip de structura radianta sunt deschiderile din grilajele protejate precum gratarele de ventilatie sau etansari imperfecte in jurul panourilor de acces. Acestea se pot comporta ca antene cu fanta de la care va fi transmisa o cantitate radianta semnificativa, dar numai daca perimetrul deschiderii masoara cel putin o lungime de unda. In compunerea convertorului aceste dimensiuni vor fi de ordinul a 1 m sau mai putin -astfel ca un proces de radiatie tip antena cu fanta va fi asociat cu emisii avand frecventa peste 300 MHz. In compunerea convertorului aceste dimensiuni vor fi de ordinul a 1 m sau mai putin - astfel ca un proces de radiatie tip antena cu fanta va fi asociat cu emisii avand frecventa peste 300 MHz.

2. Emisii prin conductie (conduse)

Aceste emisii pot aparea la orice frecventa. Emisia componentelor de frecventa a puterii din sistemele electronicii de putere a fost deja analizata. Importanta acestor armonici poate fi analizata referindu-ne in primul rand la standardul EMI adecvat, de exemplu, EN 60555 care sustine legislatia EMC a C.E. si defineste nivelele maxime de emisie curente pana la a 39-a armonica. Sunt totusi, si cote standard de emisii de conductie care acopera frecvente mult mai inalte, de la 100 KHz la cateva de zeci de MHz, si acesta situatie al spectrului de frecventa este analizata mai jos.

O estimare teoretica a unei emisii conduse de 1 MHz de la un convertor de 6 pulsuri a fost data de termenii ec. 2 si avea o valoare de 98 dBV la un curent de linie c.c. de 30 A. Datele masurate de emisia de conductie a convertorului sunt aratate in Fig. 12 si se raporteaza la un curent continuu de linie de 1,2 A pe o sarcina de inductanta infinita.

La acest nivel al curentului amplitudinea emisiei de 1MHz data de Ec.2 este 70 dBV. Cu toate ca valoarea calculata presupune o inductanta de sarcina infinita ea este de amplitudinea de 1MHz (69 dBV).

Unghiul de comanda asociat acestor date este 0⁰, totusi s-a gasit ca valoarea de emisie creste cand unghiul de comanda este mare. Asta poate fi cauzata de interferenta aditionala determinata de tensiunile de comutatie cu forma abrupta si care sunt aplicate fiecarui tiristor in trecerea sa de la starea de conductie la starea de blocare. Pentru exemplu, Fig. 13 arata forma de unda a tensiunii pe tiristorul nr. 1 din circuitul unei punti conform Fig. In aceste conditii procesul de comutare poate contribui la zgomotul total carese produce. De exemplu, in toate cofiguratiile de diode, cresterile de pana la 10 dBV au fost atribuite efectelor de comutare imperfecta.

Figura 12. Emisii de conductie dintr-un convertor

Figura 1 Forma de unda a caderilor de tensiune pe tiristori

Nivelele de emisie pot fi influentate si de sarcina convertorului.Daca de exemplu, este folosita o punte de diode si sarcina circuitului este pur rezistiva, atunci curentul luat de sarcina va consta din jumatati de semialternante pozitive de sinusoide si daca neglijam comutarea imperfecta atunci curentul de alimentare va fi sinusoidal. Totusi, cum se arata in Fig. 14, daca se adauga sarcinii si o inductanta atunci actiunea de aplatizare creeaza un curent de sarcina a carei forma de unda se afla deasupra axei sistemului. Ca urmare, forma de unda a curentului alternativ este caracterizat de o variatie drepungiulara. Acestei cauze i-au fost atribuite cresterile nivelului emisiei de ordinul 35 dBV.

Figura 14. Influenta inductantei de c.c. asupra fomelor de unda ale curentului.

3 Proiectarea EMC

Pentru proiectarea unui convertoului trebuie satisfacute trei criterii:

o sursa de emisie

un traseu de cuplare

un receptor

Daca oricare dintre acestea poate fi eliminat atunci EMC va fi suprimat. In fiecare caz pot fi aplicate diferite metode si acestea sunt detaliate mai jos.

Sursa de emisie

In acest caz pot fi facuti pasi diferiti.

Primul pas este reducerea dimensiunilor precum:

lungimile conductoarelor (cabluri instrumentale, traseele de putere)

deschizaturile ingradirilor (grilaje de ventilatie)

circuite conductive (cele aferente echipamentului de masura).

In al doilea rand din aceleasi considerente instalatia nu trebuie folosita la frecvente inalte si care nu sunt necesare unei aplicatii, de exemplu, in specificarea ratei de comutare dupa un ceas digital la frecventele de lucru a retelei de alimentare de putere se poate realiza comutarea tiristorilor. Bineinteles ca semnalele contin frecvente mult mai inalte decat cea care defineste rata de comutare, daca sunt realizate comutari rapide, suprapusa cu aparitia unei armonici superioare cea ce se constituie cauza principala a apritiei emisiei radiante.

Aceaste fenomene se constituie a fi cauza pierderii calitatii unei imagini TV si sunt legate de emisiile radiate produse de armonica de frecventa egala cu a semnalului de ceas.

Timpii de crestere si descrestere ai semnalului de control - prin aceasta manevra limiteaza spectrul semnalelor de frecventa inalta si sunt fundamentali intr-o aplicatie buna cu EMC. Proiectarea convertorului de putere se poate face pe mai multe cai.

In primul rand, in stadiul de fabricatie a semiconductoarelor se analizeaza formele de unda ca in Fig. 15 unde se arata formele tipice de unda ale curentului si tensiunii pentru o dioda (sau tiristor) atunci cand aceasta este blocata. Tensiunea care blocheaza in mod evident la sfarsitul procesului de blocare (ceea ce poate strapunge dispozitivul in structura sa cat si alte dispozitive adiacente acesteia). Acest fenomen apare datorita unei scurgeri in afara a purtatorilor minoritari de sarcina inmagazinati datorita curentilor care au parcurs dispozitivul.

Putem asocia o pulsatie de curent care circula intr-un circuit format din capacitate paralela si inductanta serie si care creaza bariera de tensiune aratata in figura. Prin controlarea caracteristicilor structurii semiconductorului, forma de unda a curentului in momentele blocarii de la t3 la t4 poate fi determinata ca sa dea o descrestere mai putin rapida si in consecinta bariere de potential mai mici in consecinta un EMI mai scazut.

Figura 15. Formele de unda a recuperarii capacitatii de blocare recuperare.

A doua metoda este cand dispozitivul de putere este astfel construit incat sa permita controlarea duratei tranzitiilor de comutare (prin controlul curentului bazei al unui tranzistor bipolar), atunci proiectantul va determina ca circuitul sa fie va fi capabil sa creeze muchii ale formei de unda cu o gradatie adecvata. Dintr-un punct de vedere al EMC-ului aceasta poate parea eminamente satisfacator, totusi, prin prelungirea procesului de comutare pierderile de comutare vor creste afectand astfel anumiti factori precum racirea unitatii si eficienta sa,si de aceea trebuie gasit un anumit compromis.

Si in final, tehnicile de blocare oprire brusca, care initial au fost angrenate in controlul vitezelor de variatie di/dt si dv/dt pe timpul comutatiei si care acum au influenteaza proiectarea astfel incat controlul formei de unda pe care il asigura va avea impact asupra satisfacerii restrictiilor EMC.

2. Circuitul de cuplare

Sunt folosite mai multe metode pentru a putea pot ridica eficienta circuitului de cuplarii. Mai intai fezabilitatea cresterii distantei dintre sursa emisiva si receptor ar trebui luata in considerare deoarece aceasta va reduce componentele campului indepartat si va atenua si efectele capacitive si inductive ale campului apropiat.

Apoi, conductori individuali trebuie asezati adecvat prin transpozitionare sau aranjandu-i ca perechi de fire torsadate pentru a da o anulare antifa a campurilor generate local, si acolo unde sunt prezente emisii radiante din cablaj multifilar

In al treilea rand,o metoda buna este angajarea de elemente L serie si C sunt pentru a reduce curgerea curentilor de frecvente inalte in structurile EM.

Protectia receptorului

Pentru a reduce EMI se folosesc tehnicile de filtrare si acoperire protejanta. Acestea servesc unui scop reciproc de limitare a scurgerii energiei EM in si din aparatul electric si trebuie folosite impreuna cu efectuarea unei bune impamantari a EMC.

Structurile Shieldions (ecranate) sunt protejate pentru a reduce puterea campurilor EM de emise sau receptate la limitele structurii. La frecvente joase efectele componentelor campurilor electrice si magnetice se pot considera separat asa cum pot fi (din aceasta cauza) si strategiile respective de protectie (scut protector).

Ecranajul efectiv al campului electric este relativ usor de facut. Principiile de baza sunt ilustrate in Fig. 16 in situatia a doua conductoare avand capacitatea dintre conductoare C_i si capacitatea echivalenta de legare la pamant egala C_g. Dupa cum se arata in Fig. 16 (a), cand nu avem nici un scut protector atunci semnalul de zgomot (V_n) pe conductorul P va rezulta dintr-un semnal "primit" pe conductorul Q, dat de:

(24)

Figura 16. Efectele cuplarii capacitive

Daca realizam o legatura la pamant, sub forma unui strat conductiv intre P si Q, conform Fig. 16 (b) tensiunea de zgomot este condusa la pamant si in aceasta situatie nu ar trebui sa mai apara semnale culese pe Q. Influenta capacitatii parazite (Cs) poate cauza anumite scurgeri, dar in practica, aceasta va fi mult mai mica decat capacitatea echivalenta produsa in absenta scutului de protectie.

In cazul campurilor magnetice de frecventa joasa principiul este (ca in Fig. 17) sa se intercaleze un scut al carui material sa prezinte o permeabilitate suficient de mare incat campul incident sa fie deviat pe corpul scutului, departe de interiorul acestuia. In proiectarea scutului trebuie avut grija sa se asigure ca avem un camp prea mare in asa fel ca acesta sa cauzeze saturarea materialului scutului.

La frecvente inalte este necesar de considerat ca aceste campuri magnetice si electrice actioneaza impreuna ca o unda EM.

O parte a campului initial este reflectat, cand o unda EM se scurge pe suprafata unui scut determinat de impedantele materialului scutului. Restul campului ce se propaga in interiorul scutului vafi este atenuat. Gradul de atenuare al campului este important pentru ca, la atingerea suprafatei interioare a scutului campului dupa o propagare , penetreaza in interiorul scutului. Pentru o atenuare crescuta si o protejare efectiva grosimea (d) a scutului trebuie sa fie mai mare decat adancimea skin a carei valoare este data de:

(25)

unde:

- este frecventa unghiulara a campului

- si reprezinta permeabilitatea si conductibilitatea materialului scutului.

Acesti factori trebuie alesi cand se stabilesc dimensiunile unui scut pentru o aplicatie data.

Filtrarea.

Figura 17. Scutul campului magnetic

Filtrele se folosesc la reducerea interferentei dintre conductoare. Emisiile datorate conductiei sunt luate in considerare daca traseele lor de curent sunt diferite sau comune. Filtrele sunt dimensionate in vederea suprimarii ambelor tipuri de emisie.

Figura 18. Conductia de mod diferential si comun.

Fig. 18 arata cele doua moduri de suprimare a emisiilor. In montajul diferential curentii (i_dm) din conductoarele directe si inverse la si de la sarcina sunt in antifaza si nu vom avea scurgeri de curent pe legatura la pamant. Totusi, daca curentii sursei sunt in faza (i_cm) si rezultanta lor se scurge pe firul la pamant, atunci acesti curenti parcurg conductoare torsadate inmpreuna.

Din punct de vedere practic, se poate realiza un test cu un transformator de curent (CT), si se va determina daca curentul predomina pe unul din cabluri prin citirea succesiva cand avem unul din cabluri in circuit cu transformatorul de curent sau cand sunt ambele cabluri in circuit cu transformatorul de curent. Va fi inregistrata o valoare nula pentru una dintre aceste citiri daca curentii inregistrati sunt egali si de sens contrar.

In Fig. 19 este aratat circuitul unui filtru tipic pentru circuitele de putere. Bobina bifilara prezinta impedanta crescuta pentru curentii de pe ambele circuite si in situatia cand sunt luate separat,si pentru ridicarea performantelor circuitelor se vor folosi mai multe asemenea filtre in cascada. Din notificarile urmatoare va prezenta o performanta crescuta a filtrului:

adaugarea a inca unui sunt capacitor peste punctele A si B pentru a asigura atenuarea crescuta a curentilor de mod diferential

includerea pe linia la pamant a unui inductor pentru a da o atenuare mai mare curentilor din cele doua legaturi.

Figura 19. Proiectarea filtrului EMI tipic

In aplicatiile de curenti mari cum sunt actionarile de motor convertor, acest tip de filtru poate crea probleme prin caderile de tensiune excesive ale si crestere excesiva a temperaturii datorata pierderilor in miez si cupru.

S-a sugerat ca elementul de inductanta serie ar trebui sa nu depaseasca 50 mH pentru curentii de sarcina de peste 100 A, si o restrictie care va consta in alegerea unei valori corespunzatoare a capacitantei pentru a mentine fenomenul de filtrare cerut.

4. Metode de verificare

Exista un numar mare de standarde nationale si internationale pentru EMI. Scopul lor este definirea nivelelor de acceptabilitate pentru emisile EM generate de sistemul de convertor construit, comercial, industrial, militar. Ca de exemplu, in tabelul 2 sunt evidentiate cateva din standardele adoptate de C.E. care sunt folosite la implementarea Directivei EMC. Sunt aratate si standardele nationale echivalente. Odata identificat cel mai relevant pentru instalatia electrica, urmatorul pas logic este organizarea celei mai bune procedurii de masurare.

Tabel 2 - Standardele Comunitatii Europene pentru EMC

4.1. Testarea emisiei radiante

Cele mai multe emisii radiate sunt cele care acopera frecvente intre 30 MHz si 1 GHz. Un exemplu tipic il ilustreza Fig. 20. Aceasta arata liniile limita A si B care identifica limitele de conformitate pentru grupele de instalatii specificate de catre autoritatea nationala in vederea testarii,pentru aputea fi comercializate sau folosite in scopuri particulare, militar sau industrial. Nivelele de emisie radiata masurate sunt cuantificate in functie de puterea campului electric, folosind unitatea dBmV/m.

Masuratorile EMI se pot face in mai multe medii de testare unul dintre acestea fiind testarea in camp deschis (OATS). Aceasta meoda este favorabila multor standarde pentru ca daca instalatia este este bine construita si comandata radiatia E-M nu va mai apare. Nu apar reflectii de camp si, din acest motiv, datele testului OATS sunt compatibile cu analizele teoretice prezentand o buna corelare cu conditiile de testare realizate.

Figura 21. Dispunerea testului in camp deschis

Amplasamentele de test in camp deschis (ca in Fig. 21) se folosesc la distanta (T) dintre echipamentul de testat (EUT) si antena de testare. Cele mai multe standarde specifica ca distanta sa fie sau 3 m sau 10 m sau 30 m sau ocazional poate fi 100 m sau 300 m. Acest factor determina amplasarea unui OATS pe un contur definita de o elipsa avand:

antena test si EUT ca focus

axele mari si mici egale cu respectiv dublul si ori distanta de test T.

Un loc de testare devine viabil daca rezultatele obtinute pot fi comparate adecvat cu cele ale altor asemenealocuri daca conditiile de test sunt repetabile. Un OATS este caracterizand in functie de locul de testare si de factorul de atenuare (SA).

Aceasta metoda cuantifica cat mai multe semnale radiate de o sursa localizata pe pozitia EUT si care sunt atenuate atunci cand trec prin anumite spatii, spre antena de test. Testul se face pe un domeniu definit de frecventa, acolo unde factorul de atenuare al lacasului este calculat ca:

(26)

unde:

- V_max - tensiunea maxima primita de la antena de test pentru o variatie prescrisa a inaltimii antenei, de la sol (uzual 1 m, pana la 4 m).

- V₀ - tensiunea EUT.

Rezultatele sunt evaluate pentru a se vedea daca sunt intr-o banda de toleranta a valorilor de atenuare ale locului, obtinut dintr-un model teoretic al locului unde, de exemplu, unde avem absenta completa a reflectiei la nivelulu solului, dupa ce acest test a fost realizat cu precizia necesara datele masuratorilor vor fi considerate bune.

Nu toate mediile sunt potrivite pentru OATS-uri. Din motive de securitate anumite instalatii au trebuit sa fie incasetate, dar de obicei motivul principal in nealegerea unui OATS este nivelul inacceptabil de zgomot al mediului ambiant si/sau imposibilitatea in gasirea unei zone libere de obiecte reflectoare.

In aceasta situatie incasetarile ecranate, camerele surde, celulele ecranate de testare, lacasurile deschise si ecranate de testare,sunt suficiente.

4.2. Testarea emisiei conduse

Domeniul de frecventa acoperit de majoritatea standardelor de emisie conductiva se extinde pana la aproximativ 30 MHz. Sunt cunoscute mai multe tehnici de masurare dintre care cele mai des folosite se bazeaza pe folosirea:

- sondelor de curent

- retelelor de stabilizarea impendantei liniei

Sondele de curent: Aceste dispozitive lucreaza pe principiul transformatorului prin aceea ca, conductorul care poarta curentii emisivi reprezinta primarul, in jurul caruia este plasata sonda care are forma unei infasurari secundare. Caracteristicile aparente sunt aratate mai jos.

Figura 22. Ilustrarea schematica a sondei de curent.

Din teoria transformatorului EMF-ul indus in secundar datorat scurgerii curentului prin primar, este proportional cu:

- permeabilitatea miezului sectiunii sale transversale;

- nr. spirelor (infasurarilor) secundarului;

- amplitudinea curentului primarului;

- frecventa.

Primele doua criterii identifica factorii relevanti in proiectare. Din punctul de vedere al utilizatorului aceasta informatie nu pare a avea o prea mare importanta. Ce are o importanta fundamentala pentru utilizator este relatia dintre curentul emisiv din primar (I_i) si tensiunea de iesire a sondei, V₀.

Exista o impedanta de transfer Z_t care poate folosita la exprimarea raportului acestor cantitati:

(27)

Totusi, practica standard este sa se specifice Z_t in unitati dB raportate la 1:

Z_t#V₀-I_i   

unde unitatile de masura pentru V₀ si I_i sunt acum in dBV si respectiv dBA. Producatorul sondei va furniza in mod normal si o diagrama (grafic) a Z_t, in dB/, in domeniul de frecventa impus.Se va determina valoarea necunoscuta a lui I_i, prin rearanjarea astfel a Ec.23,

I_i #V₀- Z_t     (29)

si extragand Z_t din tensiunea de iesire a sondei. In Fig. 23 este aratata o curba tipica pentru Z_t .

Retele stabilizatoare pentru impedanta liniei: Aceasta retea (LISN) este prezentata in forma schematica in Fig. 24.

Ca parte a unui sistem de masurare, LISN este pozitionat intre alimentarea de c.a. si EUT si furnizeaza o marime de iesire pentru un analizator EMI, proportionala cu amplitudinea undei de emisie.

Semnalul de iesire este inregistrat ca o cadere de tensiune pe impedanta de 50 de intrare a analizatorului. LISN si serveste la stabilizarea impedantei de alimentare determinate de EUT.

El mai are si functiile:

-asigura ca EMI generata de EUT este alimentata pe analizatorul EMI.

-previne orice EMI pe liniile pricipale prin citirea fie a analizatorului EMI fie a EUT.

Aceste functii sunt obtinute prin posibilitatile de inseriere si impedanta crescuta la intrare si impedanta scazuta de iesire pe care LISN o prezinta la semnalele emise care apar la terminalele sale de intrare si iesire.

Figura 2 Caracteristica impedantei de transfer a sondei de curent

Figura 24. Reteaua stabilizanta a impedantei liniei