Design-ul si implementarea retelelor wireless (fara fir)

INTRODUCERE :

O retea wireless "fara fir" este un sistem flexibil de comunicatii de date , implementat ca o extensie sau o alternativa la o retea cu fire , in cadrul unei cladiri sau o unui campus. Utilizand unde electromagnetice , retelele locale wireless "WLAN" , transmit si receptioneaza date prin aer, minimizand necesitatea unor conexiuni prin fire. Astfel , retelele fara fir combina conectivitatea retelelor cu mobilitatea utilizatorului , si printr-o configurare simplifcata , realizeaza asa numitele retele locale mobile.

In ultimii ani , retelele fara fir (WLAN-urile) au cunoscut o popularitate crescanda , pe un numar de piete verticale, incluzand aici pietele de vanzare cu amanuntul , manufacturiere , depozitelor si totodata in cadrul domeniului academic. Aceste industrii au profitat de castigul ridicat al productivitatii , determinat de utilizarea terminalelor portabile si a laptop-urilor si de posibilitatea acestora de a comunica in timp real cu locatii centrale , a caror scop este procesarea datelor. Astazi WLAN-urile au devenit o alternativa viabila la o gama larga de modalitati de comunicare utilizate de catre un numar mare de clienti.

Conform Frost&Sullivan , firma de analiza a pietei , in anul 2005 vanzarile de echipamente de retea fara fir erau de aproximativ 1,5 miliarde de dolari SUA , iar piata urma o crestere anuala de 17 procente , astfel in anul 2008 valorea vanzarilor de echipamente WLAN a ajuns la 2,3 miliarde de dolari SUA , iar pentru anul 2010 se preconizeaza o crestere pana la 3,2 miliarde de dolari SUA.

1.1 Aplicatii ale retelelor wireless :

In mod frecvent retelele fara fir sunt utilizate pentru extinderea retelelor cu fir , furnizand ultimii metri de conectivitate intre o cale centrala de retea si utilizatorul mobil aflat intr-o cladire sau in cadrul unui campus. Urmatoarea lista descrie cateva dintre multiplele aplicatii posibile prin puterea si flexibilitatea retelelor fara fir

In cadrul unui spital , productivitatea doctorilor si a asistentelor este mai mare fiind determinata de utilizarea terminalelor mobile, care permit furnizarea de informatii despre pacient in mod instant.

Echipele de audit si de consultanta au o productivitate mai mare datorita, conectarii si instalarii rapide a retelei de calculatore folosite de catre acestea.

Managerii de retea reduc efortul necesar modificarilor , adaugirilor sau a mutarior echipamentelor de retea intr-un mediu dynamic, prin utilizarea de echipamente fara fir, astfel scazand costurile.

Institutiile de invatamant folosesc conectivitatea fara fir pentru a facilita accesul la informatie , schimbul de informatii si pentru a usura procesul de invatare.

Managerii de retea ce instaleaza calculatoare interconectate intr-o retea , in cladiri vechi , necablate , utilizeaza echipamente fara fir pentru conectarea acestora datorita costurilor de infrastructura mai mici .

Muncitorii dintr-un depozit au o productivitate mai ridicata , datorita accesului , prin intermediul terminalelor mobile , la inventarul centralizat.

Accesul usor la Internet indiferent de locatie , spre exemplu in cadrul unei cafenele sau a unei piete , in care este present un punct de acces fara fir , permite conectarea la Internet oricarui utilizator al unui terminal mobil.

1.2 Beneficii ale retelelor fara fir :

Dependenta foarte raspandita a domeniului de afaceri si cresterea meteorica a Internetului si a serviciilor online sunt o dovada a beneficiilor schimbului de informatii si de resurse relativ usor permis de retelele de calculatoare. Prin intermediul retelelor fara fir , utilizatorii pot avea acces la informatie fara a mai fi necesara conectarea fizica la un cablu care face parte dintr-o retea cu fir, si tot odata administratorii de retea pot creste dimensiunea unei retele de calculatoare sau pot face modificari de infrastructura la aceasta fara necesitatea instalarii sau a mutarii de noi cabluri de conectare .

Retelele fara fir ofera urmatoarele avantaje de productivitate, servicii si cost fata de retelele cu fir obisnuite :

Mobilitatea determina o imbunatatire a productivitatii si a serviciilor - WLAN-urile furnizeaza utilizatorilor unei retele , acces in timp real la informatie oriunde in aria de acoperire a retelei fara fir a oranizatiei. Aceasa mobilitate permite materializarea unor oportunitati de productivitate crescuta si de servicii imbunatatite , care nu se pot materializa prin intermediul unei retele cu fir.

Viteza de instalare si simplitatea acesteia - Instalarea unei retele fara fir este rapida si simpla si elimina necesitatea tragerii de cabluri prin pereti sau tavane.

Flexibilitatea instalarii - tehnologia fara fir permite extinderea unei retele in locuri unde nu pot fi instalate cabluri.

Costuri reduse ale detinerii unei retele fara fir - desi investitia initiala necesara realizarii unei retele fara fir este mai mare , datorita costurilor mai mari ale echipamentelor fara fir comparativ cu costurile echipamentelor de retea cu fir , cheltuielile totale ale instalarii si costurile de ciclu de viata pot fi semnificativ mai mici. Beneficiile pe termen lung fiind mai mari intr-un mediu dinamic care necesita mutari , adaugiri si modificari.

Scalabilitatea - Retelele fara fir pot fi configurate intr-o mare varietate de topologii pentru a satisface nevoile unor aplicatii si instalatii specifice. Configuratiile pot fi usor modificate de la retele independente , potrivite pentru un numar redus de utilizatori , la retele cu infrastructura completa avand un numar foarte mare de utilizatori , de ordinal miilor , permitandu-le acestora sa aiba o mobilitate ridicata pe o arie extinsa.

1.3 Cum functioneaza o retea fara fir :

Retelele fara fir utilizeaza unde electromagnetice (radio si infrarosu) pentru a comunica informatii intre doua puncte fara a se baza pe conexiuni fizice. Undele radio sunt deseori numite si purtatoare radio deoarece ele realizeaza functia de transport de energie de la un punct la altul , adica de la un transmitator la un receptor. Datele transmise sunt suprapuse pe purtatoarea radio astfel incat , la receptie , acestea sa poata fi extrase cu acuratete. Acest lucru poarta denumirea de modulatie a purtatoarei determinata de informatia transmisa. Odata ce informatia este suprapusa (modulata) pe purtatoare , semnalul radio ocupa mai mult de o frecventa , deoarece frecventa sau rata de bit a informatiei modulatoare este adaugata purtatoarei.

Daca undele radio sunt transmise pe frecvente diferite , pot exista mai multe purtatoare in acelasi spatiu si timp fara ca acestea sa interfereze intre ele. Pentru a extrage datele transmise , un receptor radio selecteaza o frecventa de receptie si in acelasi timp respinge toate celelelalte semnale radio de frecventa diferita.

Intr-o configuratie tipica a unei retele fara fir , un trasmitator/receptor (transciever) , numit punct de acces, este conectat la o retea cu fir , intr-o locatie fixa , prin intermediul unui cablu standard Ethernet. Un punct de acces receptioneaza , stocheaza pentru scurt timp (ca o solutie tampon) si transmite date intre reteaua fara fir si infrastructura retelei cablate. Un singur punct de acces poate suporta un numar mic de utilizatori , si actioneaza pe o distanta de cativa metri pana la peste o suta de metri in interiorul unei cladiri. De exemplu echipamentele Air Connect de la 3COM au o raza de actiune de 60 de metri , in cadrul unei cladiri cu birouri standard . Aceste echipamente , folosite in aer liber , desi nu sunt proiectate decat pentru folosirea in incaperi , ajung pana la 300 - 400 de metri

Punctul de acces ( sau antena atasata acestuia) este instalat la inaltime in mod obisnuit, dar el poate fi instalat oriunde , atata timp cat se obtine acoperirea radio necesara functionarii.

Utilizatorii acceseaza reteaua fara fir prin intermediul adaptoarelor WLAN , care sunt implementate ca placi de calculator de dimensiuni mici pentru laptopuri , sau placi ISA sau PCI pentru calculatoarele personale de birou , sau prin intermediul dispozitivelor complet integrate in cadrul terminalelor mobile de mici dimensiuni. Adaptoarele WLAN asigura o interfata intre sistemul de operareal retelei utilizatorului si undele radio ( prin intermediul antenei). Natura conexiunii fara fir este necunoscuta sistemului de operare al retelei clientului.

1.4 Topologii ale retelelor fara fir

WLAN-uri independente :

Cea mai simpla topologie a unei retele fara fir este reteaua independenta sau punct la punct, care realizeaza conexiunea dintre mai multe calculatoare personale prin intermediul adaptoarelor wireless ale acestora. Acest tp de configuratie nu necesita in m

od obisnuit administrare sau preconfigurare. Punctele de acces pot extinde raza WLAN-urilor independente , daca actioneaza ca si repetoare, dubland efectiv distanta intre calculatoarele cu adaptoare fara fir.

Fig1. WLAN Independent cu raza de actiune extinsa datorita folosirii unui punct de acces ca repetor.

WLAN-uri infrastructura:

In cazul topologiei infrastructura , multiple puncte de acces realizeaza conexiunea intre reteaua fara fir la o retea cu fire si permit totodata utilizatorilor sa foloseasca eficient resursele disponbile . Punctele de acces nu doar realizeaza conexiunea cu reteau cu fire , dar si mediaza traficul de retea din imediata apropiere. Multile puncte de acces furnizeaza acoperire pentru o intreaga cladire sau un campus.

Fig.2 WLAN Infrastructura

Microcelule si Roaming:

Comunicatiile fara fir sunt limitate de puterea semnalelor purtatoare de informatie. WLAN-urile utilizeaza celule , numite si microcelule , in mod similar cu sistemul de telefonie mobila pentru a extinde raza de actiune a conectivitatii fara fir. La orice moment dat , un PC mobil echipat cu un adaptor WLAN , este asociat unui singur punct de acces si microcelulei sale , sau ariei de acoperire a acestuia.. Microcelulele individuale se suprapun pentru a permite comunicarea continua intr-o retea fara fir. In acest mod i se permite utilizatorului de terminale mobile sa se miste in orice arie geografica , fara a mai fi necesara deconectarea si reconectarea la un nou punct de acces in momentul in care se iese din aria de acoperire a unui punct de acces si se intra in aria de acoperire a altuia.

Fig. 3 Modul de cedare a conexiunii fara fir intre mai multe puncte de acces

1.5 Retelele fara fir si alte tehnologii fara fir:

Retelele fara fir asigura aceeasi functionalitate ca si retelele cu fir dar fara constrangerile fizice ale cablurilor. Configurarile retelelor fara fir includ retele independente , ofera conectivitate punct la punct, si topologia infrastructura suporta comunicatii de date cu o distributie completa. Solutiile fara fir punct la punct , ca legaturile-pod LAN-LAN, sau retelele personale (PAN) se pot suprapune cu unele aplicatii ale WLAN-urilor dar in principiu se adreseaza unor nevoi diferite. Un pod LAN-LAN este o alternativa la un cablu ce conecteaza doua retele aflate in doua cladiri separate. O retea fara fir personala (PAN) asigura conectivitate pe o arie restransa ,de cativa metri , in jurul unui punct de acces , permitand sincronizarea computerelor , transferul de fisiere , si accesul la periferice locale.

Retelele fara fir locale WLAN , nu trebuie , totodata , confundate cu retelele fara fir metropolitane (WMAN) , care realizeaza transmisia de date pe unde radio si sunt des utilizate de fortele de ordine sau pentru aplicatii utilitare , sau cu retelele fara fir cu arii de acoperire mari WWAN (wireless wide area networks) in cazul carora transmisia de date si face pe unde radio sau prin intermediul retelelor celulare. Aceste sisteme presupun infrastructuri foarte scumpe , asigura viteze de transmisie mai mici si obliga utilizatorul la realizarea unor plati pentru utilizarea acestor servicii . Pe de alta parte retelele locale fara fir asigura viteze de transmisie de 100 pana la 1000 de ori mai mari si nu necesita efectuarea de plati catre furnizori .

Tab. 1 Diferente intre retelele WLAN si alte tehnologii fara fir

1.6 Optiuni tehnologice

Realizatorii retelelor fara fir au o gama de tehnologii disponibile , pentru proiectarea retelelor fara fir . Fiecare tehnologie avand avantajele si dezavantajele sale .

Tehnologia de banda ingusta

Un sistem radio de banda ingusta transmite si receptioneaza informatia pe o frecventa radio specifica. Aceasta metoda mentine frecventa semnalului radio cat mai ingusta , suficient cat sa treaca informatia. Diafonia nedorita dintre diferitele canale de comnicatie este evitata prin selectia si coordonarea atenta a diferitilor utilizatori pe diferite canale de frecventa.

O linie telefonica privata se aseamana foarte mult cu o frecvensa radio. In sistemul radio unicitatea transmisiei si lipsa intreferentelor sunt obtinute prin utilizarea de frecvente radio separate . Receptorul radio filtreaza toate semnalele cu exceptia celui receptionat pe frecventa desemnata.

Tehnologia spread-spectrum

Majoritatea retelelor fara fir utilizeaza tehnologia spread-spectrum (spectru larg) , o tehnica de banda larga a frecventei radio , dezvoltata de catre armata SUA pentru utilizarea in sisteme de comunicatii sigure si fiabile. Spread-spectrum a fost proiectat in asa fel incat sa cedeze din eficienta largimii de banda pentru a creste fiabilitatea , integritatea si securitatea transmisie. Cu alte cuvinte se consuma mai multa largime de banda ca in cazul transmisiei pe banda ingusta , dar se obtine un semnal mai puternic si deci mai usor de detectat , cu conditia ca receptorul cunoaste parametrii semnalului transmis. Daca receptorul nu este reglat pe frecventa corespunzatoare , semnalul va arata pentru receptor ca zgomot de fond.

Tehnologia FHSS (Frequency-Hopping Spread Spectrum)

FHSS utilizeaza o purtatoare de banda ingusta care isi schimba frecventa dupa un model cunoscut atat de transmitator cat si de receptor. Daca este corespunzator sincronizat , efectul va fii obtinerea unui singur canal logic de transmisie.

    Fig. 4 FHSS - Frequency-Hopping Spread Spectrum

Tehnologia DSSS (Direct-Sequence Spread Spectrum)

DSSS genereaza o structura redundanta de biti pentru fiecare bit transmis. Aceasta structura poarta denumirea de "chip" . Cu cat "chip"-ul este mai lung , cu atat este mai mare probabilitatea recuperarii datelor transmise , acest lucru determinand totodata un consum mai mare al largimii de banda.

Chiar daca unul sau mai multi biti sunt eronati pe parcursul transmisiei , tehnicile statistice cunoscute de receptor pot fi folosite pentru recuperarea datelor transmise fara a mai fii necesara retransmisia. DSSS este vazut de catre receptoarele de banda ingusta ca zgomot de banda larga si putere scazuta si este ignorat de majoritatea receptoarelor de banda ingusta.

Fig. 5 Direct Sequence Spread Spectrum

Tehnologia Infrarosu :

Sistemele cu infrarosu (IR) utilizeaza frecvente foarte inalte , imediat sub limita radiatiilor vizibile din spectrul electromagnetic , pentru a purta datele transmise. Ca si lumina radiatia infrarosie nu poate trece prin obiectele opace. Sistemele directe , ieftine , asigura o raza de actiune limitata , pana la 1 metru , si sunt polosite in mod obisnuit pentru retele personale PAN , si in unele cazuri pentru aplicatii specifice WLAN-urilor. Sistemele cu infrarosu direct de inalta performanta nu sunt practice pentru utilizatorul mobil si astfel sunt folosite pentru implementarea de subretele fixe. WLAN-urile cu infrarosu difuz sau reflectat un orizont liber , dar sunt limitate la camere individuale.

1.7 Caracteristici ale retelelor fara fir

In comparatie cu retelele cu fir , retelele fara fir asigura o flexibilitate mai ridicata in ceea ce priveste instalarea si configurarea acestora , si o libertate inerenta specific retelelor fara fir.

Raza de actiune/Acoperire :

Distanta pe care pot comunica undele radio si undele infrarosii este conditionata de design-ul echipamentului folosit ( inclusiv de puterea transmisa si componentele receptorului) , cat si de calea de propagare , in special in mediile interioare. Interactiune cu obiectele specifice cladirilor , pereti , metale sau chiar oameni , pot afecta modul in care se propaga energia astfel fiind influentata aria de acoperire a sistemelor de transmisie fara fir. Tot odata si radia infrarosie este blocata de obiectele solide , opace , furnizand astfel un nou sir de limitari. Majoritatea sistemelor de retele fara fir folosesc undele radio , deoarece acestea pot penetra numeroase suprafete aflate in interiorul cladirilor. Raza de acoperire pentru un system WLAN obisnuit variaza intre sub 33 de metri si pana la 166 de metri . Acoperirea poate fi extinsa prin metoda roaming-ului , asigurata de microcelule.

Viteza de transmisie:

Ca si la sistemele de retele cu fir , viteza de transmisie este dependenta atat de echipamentele utilizate cat si de modul de configurare al acestora. Factorii ce influenteaza viteza de transmisie includ , congestia in retea determinata de numarul mare de utilizatori, tipul sistemului WLAN utilizat si timpii de asteptare la intrarea datelor in reteaua cu fir . Viteza de transmisie tipica variaza intre 1 Mbps si 10 Mbps. Utilizatorii unei retele traditionale Ethernet , nu vor observa vreo diferenta majora a performantei la utilizarea unei retele fara fir, din punct de vedere al vitezei de trafic si ai timpilor de asteptare . WLAN-urile asigura o viteza de transmisie suficient de mare pentru cele mai obisnuite aplicatii , cum ar fi posta electronica , accesul la periferice comune si accesul la baze de date si aplicatii comune.

Integritate si fiabilitate

Interferentele radio pot determina o degradare a semnalului transmis , dar aceste interferente sunt destul de rare intr-un mediu de lucru in care se foloseste o retea wireless. Printr-o proiectare robusta a retelei si prin scaderea distantelor pe care trebuie sa le parcurga semnalele , se pot obtine conexiuni mut mai fiabile ca cele utilizate in sistemele de telefonie mobila asigurand astfel o integritate mai mare datelor transmise.

Interoperabilitate cu retelele cablate

Majoritatea sistemelor de retea fara fir asigura o interconectare standardizata cu infrastructura retelelor cablate, inclusiv Ethernet (802.3) , respectiv Token Ring (802.5). Interoperabilitatea bazata pe un standard anume, permite portiunii fara fir a retelei sa apara complet transparenta in fata restului retelei. Nodurile unei retele wireless sunt suportate de sistemul de operare al retelei la fel ca si nodurile altor tipuri de retele. Odata instalate , sistemul de operare al retelei , trateaza nodurile retelei fara fir , la fel ca ssi orice alta componenta a retelei.

Interoperabilitate cu infrastructura wireless

Exista cateva tipuri de interoperabilitate intre retelele fara fir . Acest lucru depinde atat de tehnologia aleasa cat si de producatorul echipamentelor . Produsele realizate de producatori diferiti care utilizeaza aceeasi tehnologie si aceeasi mod de implementare permit interschimbarea adaptoarelor si a punctelor de acces. Scopul principal al standardului IEEE 802.11 il reprezinta realizarea de component care sa poate interopera fara o colaborare explicita intre producatori.

Interferente si coexistenta :

Natura retelelor fara fir cu transmisie prin unde radio , poate cauza aparitia unor interferente determinate de existenta altor echipamente care emit energie in acelasi spectru de frecventa. Cuptoarele cu microunde sunt un potential generator de interferente pentru WLAN-uri , dar majoritatea producatorilor , proiecteaza echipamentele in asa mod incat sa evite aceste interferente. O alta problema o reprezinta existenta mai multor retele fara fir in acelasi spatiu. Astfel , in timp ce unele retele fara fir pot coexista in acelasi spatiu , retelele realizate de diferiti producatori pot intrefera intre ele. Aceste probleme pot fi rezolvate prin adresarea directa catre producator si cautarea unei solutii convenabile.

Simplitatea utilizarii

Utilizatorii nu necesita decat foarte putina informatie noua pentru a putea folosii o retea fara fir. Deoarece natura unui WLAN este transparenta fata de sistemul de operare al retelei unui utilizator , aplicatiile functioneaza in acelasi mod , ca si in cazul unei retele cablate. Echipamentele WLAN incorporeaza o mare varietate de instrumente de diagnosticare a elementelor unui sistem fara fir , dar acestea sunt foarte rar folosite de utilizator . Retelele fara fir simplifica foarte mult modalitatea de instalare si de configurare a retelei. Deoarece doar punctul de acces are nevoie de conectare la un cablu de date , este eliminata necesitatea tragerii de cabluri catre utilizatorii finali. Lipsa cablajelor complicate elimina totodata si multe din problemele care apar la adaugarea sau modificarea infrastructurii unei retele. Portabilitatea retelelor fara fir permite preconfigurarea si testarea retelei inainte ca aceasta sa fie instalata la locatia desemnata.

Securitatea

Deoarece tehnologia wireless isi are radacinile in aplicatii militare , securitatea retelei a fost totdeauna un criteriu in proiectarea acesteia. Masuri de siguranta sunt implementate in echipamentele retelelor wireless , facandu-le mai sigure decat majoritatea echipamentelor pentru retele cablate. Este extrem de dificil ca traficul unei retele WLAN sa fie receptionat in mod neintentionat de alti receptori. Metodele de criptare extrem de complexe fac ca accesul neautorizat intr-o retea wireless sa fie foarte greu de obtinut . In general nodurile individuale trebuie sa aba un nivel de securitate ridicat pentru a putea participa traficul din retea.

Costuri

Implementarea unei retele fara fir , include atat costurile pentru punctele de acces cat si costurile achizitiei adaptoarelor pentru o retea wireless care sunt acoperite de catre utilizatori. Costurile de infrastructura depindf in mare parte de numarul de puncte de acces folosite in retea , astfel pretul acestora poate varia de la cateva zeci de dolari SUA pana la cateva mii de dolari SUA.

Numarul de puncte de acces variaza, in general , in functie de aria de acoperire a retelei si de numarul si tipul de utilizatori care urmeaza sa utilizeze resursele acesteia. Adaptoarele la reteaua fara fir , necesare utilizatorilor de calculatoare ca nu au aceasta optiune incorporata , au preturi cuprinse intre 20 de dolari SUA si 150 de dolari SUA. Costuri de instalare si de mentenanta a unei retele wireless sunt in general mai mici decat costuri instalarii unei retele cablate din doua motive

Primul , o retea fara fir elimina cheltuielile efectuate pentru achizitia de cabluri si totodata elimina si cheltuielile de manopera . Al doilea motiv il reprezinta simplitatea modificarilor si adaugirilor , astfel reducandu-se costurile indirecte de timpi morti ( de neutilizare a retelei determinata de modificari) si cheltuieli cu personalul administrativ.

Scalabilitate:

Retelele wireless pot fi proiectate pentru a fii extrem de simple sau destul de complexe . Acestea pot suporta un numar mare de noduri si mari supreafete de acoperire prin adaugarea de puncte de acces pentru extinderea acoperirii.

1.8 Scurt istoric:

In anul 1970 sub indrumarea lui Norman Abramson , la Universitatea din Hawaii , a fost dezvoltata prima retea de comunicare intre calculatoare , prin utilizarea unor sisteme ieftine asemanatoare unui radio. Topologia de stea bi-directionala includea sapte calculatoare dispuse pe patru insule , care aveau ca scop comunicarea cu un calculator central aflat pe insula Oahu , fara utilizarea de linii telefonice.

In anul 1979 F.R.Gfeller si U. Bapst au publicat o lucrare care avea ca tema , realizarea unei retele fara fir experimentala prin folosirea de unde infrarosii imprastiate. Ulterior in anul 1984 a fost realizata o comparatie intre comunicatiile prin infrarosu si CDMA (Code Division Multiple Access) spectru larg pentru retelele informationale fara fir.

Prima generatie de modem-uri (modulator/demodulator) fara fir a fost dezvoltata in anii 1980 de catre radio amatori. Ei au adaugat un modem de comunicatii de date ,avand o rata de transfer de 9600 de biti pe secunda unui sistem radio de scurta distanta. A doua generatie de modem-uri fara fir a aparut imediat dupa anuntul FCC (Comisia de Comunicatii Federala a SUA) de utilizare a tehnologiei spectrului larg in scopuri non-militare. Aceste modem-uri asigurau o rata de transfer de ordinul sutelor de kilobiti/secunda. A treia generatie de modem-uri fara fir a aparut cu scopul obtinerii unei compatibilitati cu retelele cablate existente , acestea avand viteze de transfer de ordinul Megabitilor/secunda.

Imediat dupa aparitia primelor echipamente de retea fara fir , organizatia IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) a inceput dezvoltarea unui standard comun pentru retele wireless . Astfel in anul 1997 a fost adoptat standardul IEEE 802.11 , cu scopul de a permite realizarea de echipamente interoperationale ,chiar daca acestea sunt realizate de catre diferiti producatori . Familia de standarde 802.11 cuprinde mai multe tehnici de modulatie care folosesc in principiu acelasi protocol. Cele mai populare standarde sunt 802.11b si 802.11g si sunt amendamente ale standardului original. 802.11a a fost primul standard de retele fara fir , dar 802.11b a dost cel mai acceptat urmat apoi de 802.11g si 802.11n. Securitatea furnizata de aceste protocoale a fost initial destul de slaba , dar aceasta a cunoscut imbunatatiri prin introducerea amendamentului 802.11i .

802.11b si 802.11g utilizeaza banda de 2.4GHz ISM (banda radio industriala , stiintifica si medicala). Datorita benzii de frecventa folosite , aceste doua standarde , pot fi influentate de interferentele cauzate de cuptoarele cu microunde si de telefoanele fara fir. Dispozitivele de comunicare Bluethooth , desi opereaza in aceeasi banda , nu interfereaza cu 802.11b/g deoarece, acestea folosesc ca metoda de semnalizare FHSS (frequency hopping spread spectrum) in timp ce 802.11b/g foloseste DSSS ( direct sequence spread spectrum signaling) . 802.11a foloseste banda de 5 GHz , care ofera 8 canale care nu se suprapun , spre deosebire de cele 3 canale furnizate de banda de frecventa de 2.4GHz.