Prezentarea generala a sistemului energetic national

Prezentarea generala a sistemului energetic national

Generalitati ale sistemului energetic national

Sistemul energetic national SEN cuprinde ansamblul instalatiilor care servesc pentru producerea energiei intr-o forma utilizabila, conversia acesteia in energie electrica sau combinat energie electrica si energie termica, transportul, distributia si utilizarea energiei electrice sau termice.

Sistemul energetic poate fi consideratun subsistem al mediului naturala de unde isi extrage el toata energia primara, de asemenea sistemul energetic returneaza mediului natural deseurile activitatii sale.

Energie elctrica este produsa de centralele electrice. Acestea cuprind un complex de instalatii cu ajutorul carora energia primara este transformata in energie electrica.

Energiile electrice folosite in centralele electrice se clasifica in:

- energii primare existente in natura, care pot fi transformate usor in energie mecanica sau direct in energie electrica cum sunt: energia vantului, energia apelor, energia solara;

- energie chimica continuta in combustibili solizi (carbune, huila, lemn), lichizi (titei) si gazosi (gaz naturale, gaz de cocs, gaz de furnal);

- energia atomica care este eliberata prin reactia de fisiune nucleara care are loc la bombardarea cu neutroni a izotopilor U₂₃₅, U₂₃₃ si Cu₂₃₉.

Transformarea energiei primare in energie electrica se face potrivit schemei din figura 1.

Fig. 1 Reprezentarea schematica a transformarii energiei primare in energie electrica

In prezent cea mai mare parte de energie electrica este produsa in centralele termoelectrice (CTE), hidroelectrice (CHE) si nuclear-electrice (CNE). Aceasta clasificare a centralelor electrice se face in functie de energia primara folosita.

Energia electrica se produce si in centrale electrice eoliene. Acestea se utilizeaza in regiunile muntoase si pe litoralul marilor si oceanelor, zone in care exista vant in cea mai mare parte a anului.

Sursele de energie primara sunt:

carbunii;

petrolul;

gazele naturale;

apa;

aerul;

caldura.

Instalatiile primare sunt reprezentate de instalatiile pentru extractia purtatorilor primari de energie ca:

minele;

sondele de petrol;

sondele de gaze.

Instalatiile de transport a energiei primare mai sunt reprezentate si de sistemele de transport a petrolului si gazului:

cale ferata;

nave;

auto;

conducte.

Instalatiile de transformare a purtatorilor primari de energie sunt reprezentate de instalatiile pentru prelucrarea acestora:

uzinele de preparare a carbunelui;

rafinariile de petrol;

statii de pompare si pregatire pentru consum a gazelor naturale.

Consumatorii de enrgie primara sunt reprezentati de:

mijloacele de transport auto;

mijloacele de transport naval;

mijloacele de transport aeriene;

instalatiile de incalzire cu combustibili solizi, lichizi sau gazosi.

Consumatorii de enrgie pot fi:

consumatori de energie primara (petrol, carbune, gaze naturale);

consumatori de energie secundara (energie electrica).

Corespunzator acestui fapt putem avea:

sistemul energetic al petrolului - SEP;

sistemul energetic al carbunelui - SEC;

sistenul energetic al gazelor - SEG;

sistemul electroenergetic - SEE.

Componentele sistemului energetic national - SEN

Sistemul energetic national se compune din mai multe sisteme:

Sistemul Energetic al Petrolului - SEP

1.2.2 Sistemul Energetic al Carbunelui - SEC

1.2.3 Sistemul Energetic al Gazelor - SEG

Sistemul electroenergetic SEE

Sistemul electroenergetic SEE este un subsistem al sistemului energetic national SEN al unei tari. Prin sistem electroenergetic se intelege totalitatea instalatiilor care concura la producerea, transportul, distributia si furnizarea de enrgie electrica.

Din sistemul electroenergetic fac parte urmatoarele elemente:

generatoare electricecare se afla in centrale electrice;

transformatoare si autotransformatoare care se afla in statiile electrice de transformare;

liniile de transport care fac interconexiunea dintre centrale si statii;

liniile electrice de distributie;

consumatori industriali si casnici.

Producerea energie electrice este efectuata de catre:

CTE - centrale termoelectrice de mare putere;

CHE - centrale hidroelectrice de mare putere;

CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare;

CNE - centrale nuclearoelectrice;

CDE - centrale Diesel electrice;

CEE - centrale eoliene;

MC - microcentrale.

Componenta sistemului electroenergetic - SEE

1.5. Cerinte impuse unui sistem electroenergetic

Scopul sistemelor electroenergetice este de a asigura toate conditiile pentru alimentarea consumatorilor cu energie electica.

Pentru aceasta s-auimpus urmatoarele cerinte:

sa prezinte siguranta in alimentarea consumatorilor la un nivel suficient de ridicat;

sa asigure un produs de calitate buna (energie electrica);

sa-si indeplineascia functiile in conditii economice;

sa respecte celelalte cerinte suplimentare impuse.

1.5.1 Alimentarea la tensiunile, frecventele si puterile stabilite

- fiecare consumator electric (industrial sau casnic) trebuie sa aiba la borne tensiunea,frecventa si puterea stabilita de normative pentru a nu perturba alimentarea sa,

- este foarte important ca un anumit consumator electric sa nu fie deconectat intempestiv pentru a nu produce pagube;

- abaterea procentuala admisa a tensiunii de serviciu fata de tensiunea nominala este de 10%;

- in functie de efectele produse de intreruperea alimentarii cu energie elctrica, normativul PE 124/78, imparte consumatorii in categorii;

- limitele impuse frecventei la noi in tara sunt:

a) 50Hz 0,1% pe o durata de 90% din timp (o saptamana);

b) 50Hz 0,5% pe o durata de 99% din timp (o saptamana);

c) 50Hz 1% pe o durata de 100% din timp (o saptamana).

Categorii de consumatori

a)      Din punct de vedere al continuitatii in alimentarea cu energie electrica, respectiv, dupa durata admisibila a intreruperii alimentarii in cazul disparitiei neasteptate a tensiunii, ceeea ce se intampla in general, la aparitia unei avarii, receptoarele sunt clasificate in urmatoarele categorii:

Categoria zero (speciala), din care fac parte consumatorii vitali la care intreruperea alimentarii duce la incendii, explozii sau distrugeri de utilaje si pierderea de vieti omenesti. Dintre acestea fac parte: suflantele furnalelor, instalatiile de racire la cuptoarele de inductie.

Categoria I, la care intreruperea alimentarii conduce la dereglarea proceselor tehnologice in flux continuu, necesitand perioade lungi pentru reluarea activitatii la parametri calitativi si cantitativi existenti in momentul intreruperii sau rebuturi importante de materii prime, materiale auxiliare, etc. Fara a exista posibilitatea recuperarii productiei nerealizate. Acestea sunt: pompe pentru apa de racire la cuptoarelse cu arc, poduri rulante de turnare in otelarii, cuptoare de opit sticla, statii de pompare pentru evacuarea apelor din mine etc.

Categoria a II a, la care intreruperea alimentarii conduce la nerealizari de productie, practic pe durata intreruperii, iar productia nerealizata poate fi recuperata. Dintre acestea fac parte: instalatiile de incarcare la furnale, cuptoarele pentru tratamente termice, compresoarele de aer, instalatiile de extractie etc.

Categoria a III a cuprinde receptoarele care nu se incadreaza in categoriile precedente: din ateliere, depozite, sectii auxiliare, din cariere etc.

b)      Clasificarea consumatorilor dupa criteriul puterii maxime din retea si anume:

mari consumatori, daca absorb din sistem o putere de minim 50Kw;

mici consumatori, daca absorb din sistem o putere mai mica.

Marii consumatori se grupeaza in patru clase astfel:

clasa A, cu un consum de 50MVA;

clasa B, cu un consum cuprins intre 7,5 si 50 MVA;

clasa C, cu un consum cuprins intre 2,5 si 7,5 MVA;

clasa D, cu un consum mai mic de 2,5 MVA.

c)      O alta categorisire a consumatorilor de energie leectrica ii imparte pe acestia in:

mari consumatori industriali;

mici consumatori industriali;

consumatori casnici;

consumatori tertiari: - consumatori comerciali;

- consumatori sociali-culturali;

- consumatori edilitar-gospodaresti;

- iluminatul public.

d) De asemenea o diferentere a consumatorilor, indiferent de puterea maxima necesara, se face din punctul de vedere al rezervei necesare in alimentare. Astfel sunt consumatori respectiv receptoare, cum sunt cele de categoria zero (vitali) care necesita rezerva de 100%, caile de alimentare fiind independente si racordate in puncte de alimentare distincte. Pentru acesti consumatori, daca in intreprindere nu exista o centrala electrica de termoficare se prevede o sursa separata.

Pentru receptoarele de categoria I sunt necesare doua cai de alimentare cu rezerva de 100% care pot sa nu fie independente si racordate in puncte nedistincte de alimentare. Durata de intrerupere a alimentarii corespunde timpului de actionare a automaticii din statii, respectiv 3s.

Pentru alimentarea receptoarelor din categoria a II a se asigura de asemenea rezerva de 100%, dar durata intreruperii, adica de trecere de la alimentarea de baza la cea de rezerva, poate varia de la 30 de minute pentru consumatorii din clasele A si B, la doua ore pentru cei din clasa C si pana la 8 ore pentru cei din clasa D.

Pentru receptoarele din categoria a III a, in principiu poate sa nu se prevada alimentarea de rezerva sau se va stabili pentru o anumita parte din puterea maxima, de la caz la caz, precum si durata de reluare a alimentarii, functie de conditiile locale si de structura schemei de alimentare.

1.5.2 Calitatea energiei, electrice se apreciaza in functie de:

- valoarea medie a tensiunii trebuie sa fie de ordinul 5%;

- valoarea medie a frecventei trebuie sa fie de ordinul 5%;

- in toate nodurile sistemului trebuie sa existe un sistem trifazat simetric de tensiuni;

- puritatea undei de tensiune presupune lipsa armonicilor de tensiune si curent sau limitarea acestora la un nivel redus.

1.5.3 Avantajele interconectarii in cadrul SEN

- mareste siguranta si continuitaeta in alimentare cu enrgie electrica;

- reduce necesarul de putere de rezerva a centralelor;

- permite producerea energiei in unitati mari ce functioneaza cu indici tehnico-economici ridicati, folosind combustibili inferiori, prin amplasarea langa resursele energetice naturale ieftine.

Folosirea curentului alternativ se explica printr-o serie de avantaje fata de curentul continuu:

simplitatea constructiei si costul redus al generatoarelor sincrone fata de generatorul de curent continuu;

posibilitatea transformarii cu usurinta a energiei electrice alternative de la o tensiune la alta;

preponderenta consumatorilor ce folosesc motoare asincrone, simple, robuste si mai ieftine.

1.5.4 Centralele electrice de pe teritoriul ROMANIEI

Centralele electrice producatoare de energie sunt de mai multe tipuri: termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice.

Centralele termoelectrice, amplasate in apropierea resurselor naturale de combustibili solizi si fluizi permit utilizarea rationala a acestora, mai ales acelor inferiori, care nu pot fi utilizati cu acelasi randament in alte scopuri, economisindu-se totodata transportul lor.

Centralele hidroelectrice folosec energia inepuizabila a caderilor de apa si permit amenajarea hidrotehnica si de navigatie a cursurilor de apa.

Centralele atomoelectrice constituie unul din mijloacele eficiente de folosire in scopuri pasnice a imensei energii continute de atomul material.

Energia electrica o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie, si anume:

producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase;

energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului electromagnetic, fie direct prin mediul inconjurator, fie dirijat prin linii electrice;

la locul de consum, energia elctrica poate fi transformata in conditii economice in alte forme de energie;

energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa necesitati.

Dezavantajul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme de energie consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata.

In urmatorul tabel avem tipurile de centrale existente pe teritoriul Romaniei, cu puterile lor instalate.

Tabelul 1.1 Principalele centrale electrice din Romania

1.5.5 Poducerea energiei electrice in hidrocentrale

Centralele hidroelectrice (CHE) functioneaza pe baza energiei cinetice si potentiale a caderilor de apa. Nivelul apei este mai ridicat decat nivelul turbinei. La nivelul turbinei intreaga energie potentiala a apei este transformata in energie cinetica. Curentul de apa actioneaza turbina hidraulica care transforma energia cinetica in energie mecanica la arborele acesteia. La randul ei turbina actioneaza generatorul electric, care transforma energia mecanica in energie electrica.

Pentru a produce aceeati putere la arborele turbinei este necesara fie o cadere mare a apei cu un debit mic, fie o cadere mica cu un debit mare de apa. Din aceste punct de vedere hidrocentralele se clasifica in CHE cu acumulare, instalate in derivatie cu firul apei si CHE fara acumulare pe firul apei.

Centralele hidroelectrice fara acumulare (amplasate pe firul apei) au urmatoarele caracteristici:

debitul apei este mare de aceea se amplaseaza pe cursul fluviilor;

inaltimea de cadere a apei este data exclusiv de ridicarea nivelului realizat de baraj.

La CHE cu acumulare in principiu, (fig.3) apa din baraj este adusa la centrala printr-o conducta de aductiune cu panta mica (mult mai mica decat panta albiei raului) care urmeaza, o linie de nivel, centrala electrica fiind amplasata in aval, la distanta mare de baraj, la nivelul albiei raului. In felul acesta inaltimea totala de cadere a apei este compusa din inaltimea h_b a barajului si din castigul de inaltime h_n obtinut prin amenajarea hidrotenica corespunzatoare (h = h_b + h_n).

Masurarea inaltimii de cadere h a apei se poate face in mai multe moduri si anume:

prin ridicarea nivelului amonte marind inaltimea barajului h_b (fig.3);

prin coborarea nivelului aval cu lucrari hidrotehnice corespunzatoare (fig.3).

Sala masinilor este amplasata subteran iar apa este evacuata in exterior printr-un tunel de fuga cu panta mica.

Prin combinarea celor doua solutii ridicand nivelul din amonte prin cresterea inaltimii barajului h_b si coborand nivelul din aval prin construirea unei aductiuni si a unui castel de echilibru din care apa trece la turbina prin conducta fortata.

O centrala hidroelectrica are urmatoarele constructii hidrotehnice: barajul, priza de apa, aductiunea, sala masinilor sau cladirea centralei si canalul sau tunelul de fuga.

1.5.6 Producerea energiei electrice in centrale termoelectrice

O centrala electrica reprezinta un complex de instalatii care transforma o forma primara de energie, in energie electrica.

Producerea energiei elctrice prin destinderea aburului intr-o turbina cu abur, care antreneaza un generator.

Schema simplificata a unei centrale termoelectrice cu abur este urmatoarea:

Combustibilul(gaze naturale, pacura, etc.) este ars in cazanul de abur cu ajutorul aerului de ardere, energia chimica a combustibilului transformandu-se astfel in caldura. Caldura este preluata sub forma de abur care iese din cazan, la persiune si temperatui ridicate (ex.:330bar, 600⁰C) . Aburul avand acesti parametri, si care urmeaza a fi destins in turbina, se numeste abur viu. In turbina aburul se destinde, imprimand in acelasi timp o miscare de rotatie rotorului turbinei. Dupa cum reiese din figura, rotorul turbinei este in legatura directa cu rotorul generatorului, imprimandu-i si acestuia miscarea de rotatie.In acest fel caldura este transformata in lucru mecanic. La randul sau, lucrul mecanic este trnsformat de generator in energie elctrica. La iesrea din turbina aburul este apoi trecut printr-un condensator care, prin procedeul de racire, preia caldura latenta a aburului, aceste redevenind lichid (condensat), respectiv apa. Apa este apoi preluata de pompa de condensat si trimisa catre cazan, unde ciclul se reia.

Pentru marirea randamentului unei centrale termoelectrice se folosec diverse tehnici printre care enumeram: cresterea presiunii initiale a ciclului, crsterea temperaturii inisiale a ciclului, cresterea a presiunii cat si a temperaturii, supraincalzirea intermediara, utilizarea ciclurilor suprapuse, preincalzirea apei de alimentare etc.

1.5.7 Producerea energiei electrice intr-o centrala cu turbine cu gaze

Schema simplificata aunei centrale cu turbine cu gaze este urmatoarea:

Motorul M antreneaza la pornire compresorul de aer CA. Aerul comprimat este introdus in camera de ardere impreuna cu combustibilul (gaz natural) unde are loc arderea. L aiesire din camera de ardere gazele rezultate, cu temperaturi si presiuni ridicate, sunt introduse in treapta de inalta tensiune a turbine TG, unde are loc destinderea. In urma destinderii se imprima rotorului turbinei o miscare de rotatie, care este transmisa rotorului generatorului de energie electrica GE.

Procesul are loc cu pierderi de energie, randamentul fiind in intervalul 35-40%. Pe langa pierdrile mecanice, in lagare, au loc si pierderi de energie termica, prin izolatii, dar cele mai semificative pierderi termice se regasesc in gazle evacuate. Pentru imbunatatirea eficientei, se procedeaza la recuperarea caldurii din gazele evacuate si folosirea ei pentru producerea de apa fierbinte si/sau abur. Pentru o marire semificativa a eficientei centralei, se folosec si alte procedee tehnologice, printre care:

preincalzirea aerului la intarea in compresor;

ridicarea temperaturii de ardere si coborarea temperaturii de aspiratie in turbina;

fractionarea destinderii si a comprimarii.

1.5.8 Producerea energiei electrice intr-o centrala cu motoare termice

Motorul Diesel este o masina in care arderea se face in mod toretic partial sub volum constant si partial sub presiune constanta. Acestt ciclu se desfasoara in patru timpi, (in doua rotatii de arbore) folosit mai ales la motoarele rapide cu putere sub 1000Kw sau in doi timpi (la fiecare rotatie) folosit la motoarele cu putere mare.

Caldura produsa prin arderea cimbustibilului se repartizeaza in motor in parti aproape egale intre caldura utila (regasita sub forma de lucru mecanic), cea evacuata prin fluidele de racire (apa, ulei) si cea evacuata direct in mediul inconjurator, prin gazele de ardere si radiatie.

Combustibilii folositi in motoarele termice sunt:

motorina, pentru toate tipurile de motoare;

pacura pentru motoarele cu dimensiuni peste 150Kw pe cilindru;

gazele: gaz de furnal, gaz de huila, cu conditia sa nu contina praf.

1.6 Instalatii de transport si distributie a energiei electrice

Energia electrica produsa in centrale, este transmisa la consumatori prin retele electrice.

Retelele electrice, datorita impaortantei lor in economia nationala, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa asigure continuitatea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor (mai ales a consumatorilor de mare importanta), sa prezinte siguranta in functionare, sa asigure parametrii calitativi ai energiei furnizate si prin modul de functionare, sa determine eficienta economica ainvestitiilor facute pentru realizarea lor.

In tara noastra tensiunile de linie din retelele electrice de curent alternativ sunt: 0,4Kv;( 6kV);10kV; 20kV,;(35kV), (60kV);110Kv;220KV;400kV.

Dupa nivelul tensiunii, retelele electrice se impart in:

retele de joasa tensiune (JT), cu tensiuni sub 1kV;

retele de medie tensiune (MD), cu treptele de (6kV);10kV;20kVsi (35kV);

retele de inalta tensiune (IT), cu treptele de 60kV;110kVsi 220kV;

retele de foarta inalta tensiune (FIT) cu nivel de tensiune de peste 220Kv.

1.6.1 Instalatiile electrice ale statiilor si posturilor de transformare

Instalatiile electrice ale statiilor si posturilor de transformare pot fi impartite in urmatoarele categorii:

circuite primare (numite si principale)

circuite secundare

servicii proprii (consumatorii proprii tehnologici) si instalatii auxiliare.

Circuitele primare ale statiilor electrice sunt cele parcurse de energia electrica care circula dinspre centarlele electrice spre consumatori.

Circuitele electrice secundare deservesc circuitele electrice primare si se caracterizeaza prin fptul ca nu sunt parcurse de fluxul principal de energie care circula spre consumatori precum si prinj nivele reduse ale tensiunii (de exemplu U_N = 220V, curent continuu) si foarte reduse ale curentilor ( de exemplu I_N = 5A, in secundarul transformatoarelor de curent).

Serviciile proprii ale statiilor electrice (consumatorii proprii tehnologici) se impart in servicii de curent continuu si servicii de curent alternativ.

1.6.2 Retelele de distributie a energiei electrice

Distributia energiei electrice, in incinta consumatorilor industriali, se realizeaza prin:

retele de distributie de inalta tensiune (110kV si 220kV) prin care se alimenteaza statiile de transformare, amplasate in diferite puncte ale intreprinderii;

retele de distributie de medie tensiune (6, 10, 20 kV) prin care se alimenteaza posturile de transformare sau receptoarele de medie tensiune;

retele de distributie de joasa tensiune (380/220V) pentru alimentarea receptoarelor de forta si lumina.

1.7 Interconectarea sistemului energetic national

1.7.1 Cerintele si restrictiile cu caracter functional

Scopul conducerii SEN este exploatarea coordonata a instalatiilor si echipamentelor componente care necesita o conducere si o comanda si ierahizata pentru:

functionarea unitara a SEN si alimentarea cu energie electrica a consumatorilor in conditii de siguranta, calitate si economicitate;

utilizarea rationala a resurselor hidroenergetice si a combustibilior pentru producerea energiei electrice, tinand seama si de existenta CNE;

cogenerarea energiei electrice si energiei termice, produsa prin termoficare, in vederea folosirii rationale si economice a resurselor energetice;

aigurarea unui echilibru permanent intre productia si consumul de energie electrica in scopul mentinerii frecventei de functionare in limitele admise in cazul functionarii izolate;

reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale altor tari, in cazul functionarii interconectate;

coordonarea regimurilor de functionare si a manevrelor din instalatiile energetice ale SEN in regim normal de functionare si in situatii de incidente;

Conducerea sistemului electroenergetic privita prin prisma teoriei ierarhizate consta practic in organizarea acesteia pe mai multe nivele principale.

Aceste nivele, in ordinea cresterii gradului si importantei deciziei sunt:

Nivelul 4 - Dispecerul Energetic Central (DEC)

Nivelul 3 - Dispeceri Energetici Teritoriali (DET)

Nivelul 2 - Dispeceri Energetici Zonali care pot fi:

de retele electrice (DRE)

de hidroamenajare (DHA)

Nivelul 1 - Dispeceri Energetici Locali care pot fi:

de retele electrice (DEL)

de centarle electrice CTE, CET, CHE, CNE, (DLC - DST)

de termoficare (DT) ai consumatorilor (DELC).

Dispecerul Energetic Central - asigura echilibrul paermanent intre productia si consumul de energie electrica, reglarea parametrilor de calitate ai energiei electrice (frecventa, tensiune), urmarirea continuitatii in alimentarea consumatorilor, percum si realizarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale altor tari, stabileste regimurile posibile de functionare si coordoneaza manevrele pe ansamblul retelelor de transpor de 220kVsi 440kV ale SEN si exercita comanda nemijlocita in cenralele mari si asupra liniilor de interconexiune cu sistemele energetice vecine.

Dispecerul Energetic Central are competenta in zona sa de activitate asupra:

retelei de 400 si 220kV;

centralelor termoelectrice cu puterea totala mai mica de 1000MW si cu puterea de grup mai mare sau egala cu 20MW;

centralelor hidro cu puterea totala mai mica de 300MW si cu puterea de grup mai mare sau egala cu 10MW;

comanda nemijlocita in zona sa de actiune asupra:

retelei de 750kV si statiilor de 400 kV ;

centralelor termoelectrice cu puterea totala mai mare sau egala cu 1000MW;

centralelor hidro cu puterea totala mai mare sau egala cu 300MW.

Dispecerul Energetic Central supravegheaza instalatiile de producere si transport a energiei electrice functionand la tensiuni de 220, 400 si 750kV si asigura continuitatea in functionare a SEN;

optimizeaza regimul de functionare pe ansamblul SEN;

regleaza frecventa si tensiunea in nodurile principale ale SEN;

asigura reglajul frecventa - putere de schimb pe liniile de interconexiune cu alte sisteme;

asigura reglarea si incadrarile in limitele prestabilite ale nivelurilor tensiunilor din statii si ale circulattiilor de puteri pe linii;

comanda deconectarea unor consumatori si pornirea unor grupuri energetice;

supravegheaza starea instalatiilor componente ale sistemului informatic din dotare;

realizeaza planificarea exploatarii, analize si simulari in afara ti pului real.

Dispeceri Energetici Teritoriali

asigura realizarea regimurilor de functionare si a manevrelor coordonate ale DEC, precum si stabilirea regimurilor de functionare si coordonarea manevrelor in instalatiile energetice din zona de activitate;

are autoritate de decizie in zona sa asupra:

liniilor radiale de 220kV ;

retelei de 110kV buclate;

centaralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea unitara cuprinsa intre 6 si 20 MW;

centaralelor hidro cu grupuri cu puterea unitara cuprinsa intre 1 si 10 MW;

are comanda de coordonare in zona sa de activitate asupra:

retelei de 110kV buclata;

retelei de 400kV ;

supraveheaza si asigura continuitatea in functionare a instalatiilor de producere si transport a energiei electrice functionand la tensiunile de 220, 400 si 750kV    ;

optimizeaza regimurile de functionare pentru reteaua de transport si distributie (110kV buclat) din aria de responsabilitate;

reglajul tensiunii in retelele buclate de 110kV;

comanda nemijlocita a instalatiilor de 220kV si 400kV a DAS;

supravegherea starii instalatiilor componente ale sistemului informatic din dotare;

planificarea exploatarii, analizei si simularii in afara timpului real (timp mediu si scurt).

DEZ:

asigura conducerea operativa prin dispecer a instalatiilor si retelelor de inalta tensiune de 110kV ;

asigura realizarea regimurilor de functionare si a manevrelor coordonate de treptele superioare de dispecer, stabilesc regimurilor de functionare si coordoneaza manevrele pentru instalatiile si retelele din raza lor de activitate;

are autoritatea de decizie in zona sa de activitate asupra:

liniilor radiale de 110kV;

centralelor termoelectrice cu grupuri mai mici de 6MW;

centralelor hidro cu grupuri mai mici de 1MW;

are comanda de coordonare asupra:

liniilor de retea de 110kV buclata;

competenta in zona sa de activitate asupra:

unor transformatoare de 440/110kV si 220/110kV;

unor linii radiale de 220Kv;

liniilor electrice de 110kV;

centralelor termoelectice cu grupuri cu puterea mai mica de 20MW;

reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incendiilor;

optimizarea functionarii instalatiilor de distributie de inalta si medie tensiune;

reglajul tensiunii in retelele de distributie de inalta si medie tensiune si a nivelului de compensare al puterii reactive;

comanda nemijlocita a instalatiilor de distributie de inalta tensiune si a automatizarilor din zona;

supravegherea instalatiilor componente ale sistemului informatic din dotare;

planificarea exploatarii si analiza in afara timpului real.

DEL:

asigura conducerea operativa prin dispecer a instalatiilor si retelelor de distributie de 110kV si medie tensiune;

stabileste regimul de fuctionare si coordoneaza manevrele in instalatiile si retelele de distributie din zona lor de activitate;

au comnada nemijlocita asupra:

● retelelor electrice de medie tensine;

● unor linii radiale de 110kV si transformatoare de 110 medie tensiune;

● centralelor conectate la reteaua electrica de medie tensiune din zona sa ;

● centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea mai mica de 6MW;

● centralelor hidrolectrice cu grupuri cu puterea mai mica de 1MW;

supravegheaza si asigura continuitatea in functionare a instalatiilor de distributie;

reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incendiilor;

optimizarea functionarii instalatiilor de distributie de medie si joasa tensiune;

reglajul tensiunii in retelele de distributie de inalta si medie tensiune si a nivelului de compensare al puterii reactive;

comanda pornirii si opririi de grupuri ale microhidroagregatelor;

comanda nemijlocita a instalatiilor de distributie de medie tensiune si unele de 110kV;

supravegherea instalatiilor componente ale sistemului informatic din dotare;

planificarea exploatarii si analiza in afara timpului real.

DHA:

exploatare aoptima a acumularilor de apa in regim normal si de viitura;

stabilirea regimurilot optime de utilizare a lacurilor avand in vedere capacitatea lor si prognozele de debite afluente a grupurilor disponibile si a regulilor de exploatare tehnica a acumularilor;

repartizarea optima pe CHE a puterii de consum activa si reactiva;

repartizarea pe CHE a ordinului de reglaj frecventa - putere;

efectuarea manevrelor programate;

telecomanda agregatelor, aparatelor de comutatie si a instalatiilor de evacuare a debitelor;

coordoneaza si conduce masurile de inlaturare a alarmei sau incidentului;

stabileste regulile de evacuare a debitelor din fiecare acumulare si coordonarea acestora pe intreaga acumulare;

stabileste regimul de pregolire a lacurilor pentru evitarea inundatiilor in perioada viiturii;

planificarea exploatarii si analiza in afara timpului real.

Dispecerul energetic local de centrala electrica (DLC) denumit si dispecer sef de tura (DST) asigura:

conduce din punct de vedere tehnic si operativ intreaga activitate de exploatare si intretinere ce se desfasoara in instalatiile centralei in conditii de functionare economica;

realizeaza gestiunea puterii si energiei electrice si termice produsa si livrata de centrala;

asigura legatura cu nivelurile ierarhice superioare de conducere operativa pentru preluarea consemnelor (de exemplu: putere debitata, porniri/opriri de unitati) si transmiterea in sens invers a restrictiilor de incarcare a grupurilor energetice;

supravegheaza instalatiilor componente ale sistemului informatic din dotare.