Masurarea tensiunilor continui

Masurarea tensiunilor continui

Intalnim tensiuni continui inalte (kV, zeci de kV) la tuburile cinescoape (postaccelerare), la megohmmetrele de inalta tensiune, precum si la generatoarele electrostatice de uz tehnologic (vopsire, plusare, filtrarea gazelor de cos, etc.). La masurarea unei asemenea tensiuni se utilizeaza voltmetre electronice asociate cu divizoare de tensiune sau cu senzori optoelectronici precum si voltmetre electrostatice.

1 Notiuni generale

Se va examina mai intai influenta impedantei interne Z_G a surselor de inalta tensiune continua.

a) Eroarea datorata efectului de sarcina

Pe langa erorile de aparat, la masurarea unei tensiuni U_x la o sursa cu impedanta Z_G mare (fig.5.1), poate aparea si o eroare sistematica de forma (abstractie facand de semn):

e_s= Z_G / Z_V,    (5.1)

relatie in care Z_V reprezinta impedanta de intrare la dispozitivul de masurat a lui U_X (voltmetru, divizor de tensiune). Aceasta eroare se mai numeste eroare de efect de sarcina sau simplu : efect de sarcina.

Pentru ca sa fie sub 1% , din (5.1) rezulta ca:

Z_V Z_G (5.2)

conditie care in cazul masurarii tensiunilor de c.c. devine:

R_V 100R_G . (5.2^')

b) Clasificarea dispozitivelor voltmetrice dupa tensiunea nominala

Prin tensiunea nominal U_xn a unui dispozitiv voltmetric (divizor de tensiune, voltmetru) se intelege valoarea lui U_x la cap de scara (c.s.). In privinta lui U_xn in prezent este acceptata urmatoarea clasificare :

joasa tensiune: 100 - 1000 V;

medie tensiune: 5 - 30 kV;

inalta tensiune: 50 - 300 kV;

foarte inalta tensiune : peste 300 kV

In cele ce urmeaza se au in vedere numai divizoarele (si voltmetrele) pentru medie si inalta tensiune.