Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic - Evolutii si provocari globale in sectorul energetic

Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic

Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic îl constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate.

Obiective strategice

Securitate energetica

Cresterea securitatii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea dependentei de resursele energetice de import;

Diversificarea surselor de resurse energetice din import si a rutelor de transport a acestora;

Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice si gazelor naturale;

Protectia infrastructurii critice;

Durabilitate

îmbunatatirea eficientei energetice;

promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;

sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;

reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurator.

Competitivitate

dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale si servicii energetice;

liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport si interconexiunile internationale,

continuarea procesului de restructurare si privatizarii în sectoarele energiei electrice, termice

si gazelor naturale;

continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital;

CONTEXT INTERNATIONAL

Evolutii si provocari globale in sectorul energetic

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza in contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.

Tarile in curs de dezvoltare, in principal China si India, dar si cele cu economii in tranzitie, exercita o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorita cresterii economice si schimbarilor structurale din economie. Practic, in intervalul 1994 -2004 aceste tari si-au dublat cererea de petrol, iar în anul 2006 au depasit 20 mil. de barili pe zi, ceea ce reprezinta aproximativ

40% din cererea mondiala de petrol. Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schimbat, in sensul ca cererea tarilor cu economii in dezvoltare a evoluat de la 22% in 1970 la 39% in 2003, prognozele indicand ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea sa domine cererea de energie.

Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070, în timp ce rezervele mondiale de huila asigura o perioada de peste 200 de ani chiar la o crestere a nivelului de exploatare. Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evolutia si prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidentiaza pentru urmatoarea decada o crestere mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale (care va depasi carbunele).

Se estimeaza ca, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global, vor fi acoperite în continuare de carbune. Concomitent cu cresterea consumului de energie va creste si consumul de carbune.

In figura 2.1. este evidentiata evolutia cererii de energie, la nivel mondial.

_{Fig 2.1. Evolutia cererii mondiale de energie}

Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situatia din Orientul Mijlociu, au determinat în prima decada a secolului XXI cresterea pretului titeiului care a indus si cresteri ale preturilor gazelor naturale. Un alt factor care a determinat cresterea pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung. La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state, de suplimentare a stocurilor, pentru a face fata situatiilor de criza.

Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tuturor tarilor care sunt net importatoare de  energie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si îmbunatatirii eficientei energetice. Totodata, se reevalueaza oportunitatea inchiderii unor centrale nucleare in tari care aveau in vedere incetarea producerii de energie electrica in astfel de centrale.

Politica energetica a Uniunii Europene

In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborata în anul 2007, energia este un  element esential al dezvoltarii la nivelul uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in fata tarilor UE in ceea  ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si competitivitate.

In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca dependenta de importul de gaze naturale sa creasca de la 57% la ora actuala, la 84% in anul 2030 si petrol de la

82% la 93% pentru aceeasi perioada.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producatori de gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual si la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari resurse de energie fara emisii de CO₂ Centralele nucleare asigura in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie reala la dezvoltarea durabila.

In ceea ce priveste competivitatea, piata interna de energie asigura stabilirea unor preturi corecte si competitive la energie, stimuleaza economisirea de energie si atrage investitii în sector.

UE este tot mai expusa la instabilitatea si cresterea preturilor de pe pietele internationale de energie, precum si la consecintele faptului ca rezervele de hidrocarburi ajung treptat sa fie monopolizate de un numar restrâns de detinatori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, în cazul în care pretul petrolului ar creste pâna la 100 USD/baril în 2030, importul de energie în UE-27 ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce înseamna o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetatean UE.

Comisia Europeana propune în setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a UE

urmatoarele obiective:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% pâna în anul 2020, în comparatie cu

_1990.

cresterea ponderii energiei regenerabile de la mai putin de 7% în anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie pâna în 2020;

cresterea ponderii si biocombustibililor la cel putin 10% din totalul combustibililor utilizati în anul 2020;

reducerea consumului sau global de energie primara cu 20% pâna în anul 2020.

In  analiza efectuata de catre CE pentru documentul de Politica Energetica au fost luate in consideratie urmatoarele date referitoare la productia de energie electrica pentru perioada 2005 –

_{2030 (tabelul 2.1.):}

Tabelul 2.1. Date referitoare la productia de energie electrica

_{Sursa: EU ENERGY POLICY DATA Brussels, 10.01 2007 SEC(2007) 12}

Promovarea surselor energetice regenerabile

In conformitate obiectivele stipulate in Carta Alba a Uniunii Europene, energia electrica ce va fi produsa din surse energetice regenerabile (SRE) la nivel european  în anul 2010, este urmatoarea :

_{Tabel 2.2. Potentialul de resurse energetice regenerabile la nivelul Uniunii Europene}

Evaluarea din mai 2004 a progreselor facute în dezvoltarea SRE a ajuns la urmatoarele concluzii:

au fost stabilite tintele nationale pentru producerea de energie electrica din SRE, dar politica actuala nu va duce decât la realizarea unei cote globale europene de 18-19% în 2010, adica un deficit de cca 120 TWh fata de tinta de 21 % din consumul intern brut.

dezvoltarea energiei eoliene a fost un succes. In 2003 ea a acoperit 2,4% din cererea de electricitate din UE si a continuat sa creasca în anii urmatori.

electricitatea din biomasa s-a dezvoltat sub asteptari si rata de crestere, în prezent de 7% pe an, trebuie sa fie marita la 18 % pe an.

în 2004 când Directiva privind biocarburantii a intrat în vigoare, 9 tari au eliminat total sau partial taxele la biocarburanti iar penetrarea biocarburantilor pe piata a fost de 0,6%.

se constata diferente mari între tari. Unele îsi vor atinge obiectivele, altele sunt departe de acest lucru.

In privinta evolutiei SRE pentru producerea caldurii:

aplicatiile solare termale progreseaza. Recent noile reglementari pentru cladiri au adus un plus de interes, dar totusi în actualele conditii.

nici tinta pentru biomasa solida nu este sigur ca va fi îndeplinita. Cresterea puternica ce s-a observat dupa 2004 prin aparitia Planului de actiuni pentru biomasa din decembrie 2005, arata ca în ciuda unor înt rzieri este înca posibil de îndeplinit tinta propusa. Plantatiile de culturi energetice nu s-au dezvoltat conform asteptarilor. In schimb se dezvolta o piata de transfer a biomasei din Europa centrala si de est catre tarile din vestul Europei. Pentru noile tari admise în UE se observa o crestere importanta în valorificarea biomasei sprijinita  într-o anumita masura de fondurile structurale. In multe situatii este vorba de înlocuirea gazului natural pentru încalzire cu biomasa.

_{încalzirea geotermala si cea bazata pe biogaz se dezvolta lent.}