CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

Transportul si distributia energiei electrice

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

ANALIZOARE SPECTRALE

PK635 ViewCam Pro PC camera

CIRCUITE INTEGRATE DIGITALE

Masini asincrone - Elemente constructive ale masinii asincrone trifazate

PRODUCEREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUTIA SI UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

CABLU SERIAL DE COMUNICATIE SAMSUNG - SGH600

CONDITII DE PREVEDERE A PROTECTIEI RETELELOR ELECTRICE

Condensatoare

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII PENTRU PREAVENIREA ACCIDENTELOR

Elemente de circuit

Enuntul

Se considerǎ un sistem electroenergetic in zona localitǎtilor A, B, C

constituit din:

o centralǎ electricǎ indepǎrtatǎ (in apropierea resuselor energetice primare) prevǎzutǎ cu o statie de conexiune cu douǎ nivele de tensiuni inalte: 220 kV si 110 kV;

o centralǎ electricǎ de putere medie sau micǎ in apropierea unui centru industrial, care asigurǎ si termoficarea localitǎtii, prevǎzutǎ cu o statie electricǎ cu un singur nivel de tensiune inaltǎ;

trei consumatori echivalenti (constituiti din retele electrice) amplasati in localitǎtile A, B, si C. Pe barele statiei centralei indepǎrtate, consumatorul se racordeazǎ astfel: 70% pe bara de 220 kV si 30% pe cea de 110 kV.

Se mai dau:

Amplasarea geograficǎ a localitǎtilor (distantele dintre localitǎti);
Amplasarea celor douǎ centrale si puterea maximǎ ce se poate instala in centrala limitatǎ;
Caracteristicile consumatorilor:

- U_n - tensiune nominalǎ;

- P_max - putere activǎ maximǎ absorbitǎ, presupusǎ nemodificatǎ pe

perioada de studiu;

- p₀ - valoarea procentualǎ a ponderii consumatorilor de

categoria zero, presupusǎ aceleiasi, indifferent de mǎrimea sarcinii;

- cosφ_n - factorul de putere nominal, considerat constant;

- graficul de sarcinǎ mediu zilnic al puterii active.

Amplasarea geograficǎ a localitǎtilor distante in [km]			Amplasarea centralelor electrice
			indepǎrtatǎ	limitatǎ
d_AB	d_BC	d_CA	B	A	P [MW]
189	154	80			55

Cons.	Caracteristici consumatori
Cons.	U_n [kV]	P_max [MW]	p₀ [%]	cosφ_n
A	I.t.	1900	45	0,85
B	20	185	31	0,70
C	10	45	45	0,85

Se cer:

Alegerea schemei circuitelor principale ale sistemului pe baza considerentelor tehnico-economice;

Alegerea elementelor componente ale sistemului: generatoare, transfor- matoare, compensatoare sincrone si linii electrice aeriene;

Determinarea si verificarea sectiunii conductoarelor liniilor electrice aeriene de inaltǎ tensiune;

Calculul electric al sistemului si optimizarea regimului de functionare pentru consum maxim;

t [h]

Calculul electric al sistemului si optimizarea regimului de functionare pentru consum minim.

Alegerea schemei de interconexiune a localitatilor

P_qlim =55 MW

P_CC0 = 25,85 MW

P_CAmax= 190 MW

P_CA0 = 119,6 MW

80 km

154 km

189 km

P_CBmax = 185 MW

P_CB0 = 93,28 MW

P_CCmax = 90 MW

c₁ = 8100 [$/km]

c₂ = 14800 [$/km]

c₃ = 21500 [$/km]

c₄ = 36900 [$/km]

LEA 110 kV s.c.

LEA 110 kV d.c.

LEA 220 kV s.c.

LEA 220 kV d.c.

Costurile liniilor aeriene de inalta tensiune:

Varianta 1

Intre localitatile A si B se considera o linie de 220 kV s.c , iar intre

localitatile B si C o linie de 110 kV d.c. Alegerea liniilor s-a facut pe baza capacitatii de transport a LEA, conf. tabelului 1.2.

P_CCmax = 90 MW

P_CB0 = 93,28 MW

P_CBmax =185 MW

LEA 220 kV s.c.

LEA 110 kV d.c.

P_CC0 = 25,85 MW

189 km

154 km

P_CAmax= 190 MW

P_CA0 = 119,6 MW

Linia AB : 189 km, 220 kV s.c., 185MW in regim normal si 119.6MW in caz de avarie.

C_AB= 21500 d_AB= 4063500 $

Linia BC : 154 km, 110 kV d.c., 90MW in regim normal si 25.85MW in caz de avarie.

C_BC = 14800 d_BC = 2279200 $

Generator de 55 MW: gen_{55 MW} = 4520000 $

Cost_TOTAL = C_AB + C_BC + gen_{55 MW} = 10862700 $

Varianta 2:

Intre localitatile B si C se considera o linie de 220 kV d.c., iar intre

localitatile C si A o linie de 220 kV s.c. Alegerea liniilor s-a facut pe baza capacitatii de transport a LEA, conf. tabelului1.2.

SHAPE * MERGEFORMAT

P_CCmax = 90 MW

P_CB0 = 93,28 MW

P_CBmax = 185 MW

LEA 220 kV s.c.

LEA 220 kV d.c.

P_CC0 = 25,85 MW

80km

154 km

P_CAmax=190 MW

P_CA0 = 119,6 MW

Linia BC : 56 km, 220 kV d.c., 90 MW in regim normal si

25,85 MW in caz de avarie.

C_BC= 36900 d_BC= 2066400 $

Linia AC : 80 km, 220 kV s.c., 190MW in regim normal si 25.85 MW in

caz de avarie.

C_AC = 21500 d_AC = 1720000 $

Generator de 55 MW: gen_{55 MW} = 4520000 $

Cost_TOTAL = C_AB + C_BC + gen_{135 MW} = 6446640 $

Varianta 3:

Intre localitatile B si A se considera o linie de 220 kV d.c., iar intre

localitatile A si C o linie de 220 kV s.c. Alegerea liniilor s-a facut pe baza capacitatii de transport a LEA, conf. tabelului1.2.

P_CCmax = 90 MW

P_CB0 = 93,28 MW

P_CBmax = 185 MW

LEA 220 kV s.c.

LEA 220 kV d.c.

P_CC0 = 25,85 MW

80 km

189 km

P_CAmax= 95 MW

P_CA0 = 119,6 MW

Linia AB : 189 km, 220 kV d.c., 90+190=270 MW in regim normal si

119,5+25,85=145,45 MW in caz de avarie.

C_AB= 36900 d_AB= 6974100 $

Linia AC : 80 km, 220 kV s.c., 190MW in regim normal si 25.85 MW in

caz de avarie.

C_AC = 21500 d_AC = 1720000 $

Generator de 55 MW: gen_{55 MW} = 4520000 $

Cost_TOTAL = C_AB + C_BC + gen_{55 MW} = 10414100

Prin compararea costurilor variantelor de instalare a liniilor electrice

aeriene de interconexiune intre cele trei localitati se observa ca varianta 1 reprezinta optimul din punct de vedere tehnico-economic.

Alegerea generatoarelor din centralele sistemului

A) Centrala mica:

Alegem un generator de 55 MW

190

185

B) Centrala mare - regim normal k_m= 1,165; k = 1.3; P_maxk= a=412.41

pag 22 - costul si pag 27 - generator

a) 4 100 = 400 4 3,81 = 15,24 milioane $

b) 5 100 = 500 5 3,81 = 19,05 milioane $

c) 4 120 = 480 4 4,24 = 16,96 milioane $

d) 3 135 = 405 3 4,52 = 13,56 milioane $

e) 4 150 = 600 4 4,86 = 19,44 milioane $

f) 3 150 = 450 3 4,86 = 14,58 milioane $

g) 2 210 = 420 2 5,9 = 11,8 milioane $

Cea mai buna solutie este cea de 2*210 MW care costa 11.8 milioane dolari.

n=2; P_ng=210; a=412,41; n P_ng≥a 2 210≥412,41

B.b) Centrala mare - regim postavarie k_rp=1,15

P_OA= 119,6 MW P_OB= 93,28 MW P_OC= 25,85 MW

= 119,289

n = 2 P_ng= 210 MW b = 119,289

(n-1) P_ng≥ b 1 210 a - b = 293,121

P_ng≤ a-b 210 ≤ 293,12

P'⁰_glim = 0

c = 274,539

n = 2 P_ng = 210 MW c = 274,539 n P_ng≥c 2

Centrala electrica	Centrala mare, loc.B	Centrala limitata, loc.A
nxP_n [MW]
S_n [MVA]
U_n[kV]
cos j _n (ind)
cos j_min(cap)
X''_d [u.r.n.]
X'_d [u.r.n.]
X_d [u.r.n.]

Compensarea puterii reactive.

Alegerea compensatoarelor sincrone

tg φ_ci = 0,426 => tg φ_nA = 0,72

tg φ_nB = 0,93

tg φ_nC = 1,02

Q_CA = P_CA tg φ_A = 230

Q_CB = P_CB tg φ_B = 212

Q_CC = P_CC tg φ_C = 47

In B:

Q_KB220 = 70/100 [0,93 - 0,426] = 74,79 MVAR

Q_KB110 = 30/100 [0,93 - 0,426] = 32,054 MVAR

In A:

cos _A = 0,81 => tg _CA = 0,72 P_CA = 230 MW

P_A = P_CA - P_qlim = 230 - 135 = 95 MW

Q*_KA = P_A[tg _CA - tg _Ci

Q_KA = Q*_KA 0,9 = 25,13 MVAR

In C:

cos φ_CC = tg φ_C = 1,02

P_CC = 47 MW

Q_KC = P_CC(tg φ_CC - tg φ_Ci) = 47(1,02 - 0,426) = 27,918 MVAR

B		A	C

Q_KB = 74,79	Q_KB = 32,054	Q_KA = 25,13	Q_KC = 27,918
S_n = 75	S_n = 37,5	S_n = 30	S_n = 30
U_n = 11	U_n = 10,5	U_n = 10,5	U_n = 10,5
I_n = 3,94	I_n = 2,06	I_n = 1,65	I_n = 1,65

Alegerea transf. si autotransformatoarelor din statiile sistemului

Transformatoare de bloc:

Pentru centrala mare avem 2 generatoare de 210 MW. Se alege acel

transformator bloc care are valoarea puterii aparente nominale imediat superioara celei a generatorului.

Din tabelul 6.2 (pag 41) =>

S_nTb = 2 250 MVA

Pentru centrala mica avem 1 generator de 55 MW. Se alege acel

transformatoare bloc care are valoarea puterii aparente nominale imediat superioara celei a generatorului.

Din tabelul 6.2 (pag 41) =>

S_{nTb A} = 190 MVA

Transformatoare de distributie:

Pentru consumatorii din A:

a) regim normal de functionare:

cos _m.c.i. = 0,92 k_P = 1,1 k_S = 0,8

S_TdA = 343,75 < 2

Alegem 2 TD de 180 MVA

b) regim de postavarie:

=> S_TdA = 178,75 < 1

In concluzie se aleg 2 trafo de distributie (cu 2 infasurari) din tabelul 6.4

(pag.42) de 180 MVA.

S_TdA = 2 180 MVA

Pentru consumatorii din C:

a) regim normal de functionare:

cos _m.c.i. = 0,92 k_P = 1,1 k_S = 0,8

=> S_TdC = 70,245 < 2

b) regim de postavarie:

=> S_TdC = 38,635 < 1

In concluzie se aleg 2 trafo de distributie (cu 2 infasurari) din tabelul 6.4

(pag.42) de 40 MVA.

S_TdC = 2 40 MVA

Alegerea autotransformatoarelor:

Autotransformatoare vom avea doar in localitatea B:

a) regim normal de functionare:

P_MB = 0,3 P_maxA + P_maxB = 281 k_p = 1,05 . 1,1

cosФ_m.c.i. = 0,92 k_P = 1,05 k_S = 0,8

=> S_AtB = 400,883

b) regim de postavarie:

P_0B = 0,3 P_0A + P_0B = 129,16

cosФ_m.c.i. = 0,92 k_P = 1,07 k_S = 0,8

=> S_AtB = 187,773

In concluzie se aleg 2 autotransformatoare (cu 2 infasurari) din tabelul 6.3

(pag 41) de 200 MVA.

S_nATB = 2 210 MVA

Gen 2x210

Gen 1x135

AT 2x200

TB 2x250

TB 1x190

TD 2x180

TD 2x40

20 kV

LEA 220 kV

s.c.

LEA 110 kV d.c.

Determinarea sectiunii economice a conductoarelor

P_i = i = 1.8

- rezistivitatea Aluminiului δ = 28,2

- costurile specifice marginale ale EE pierdute

c_W = 0,050 $/kWh (din pag 51)

c_p = 1250; T_SCE = 30

Δt = 3

a = 0,08; t_SL = 30

Linia AB: (220 kV s.c.; 95 MW in regim normal si 119,6 MW in regim de postavarie)

cosФ_m.c.i. = 0,92; P_nAB = 95 MW; U_n = 220 kV; k = 112

(table 8.1 pag 51)

Din tabelul 12.2 (pag 84) obtinem conductorul STAS:

Sectiunea_AB = 400/75; S_{Al AB} = 395,2; S_{OL AB} = 75,5

d_{Al AB} = 28,2

Nr.fire _{Ol AB} = 1 + 6 + 12; Nr.fire _{Al AB} = 11 + 17; n_{straturi Al AB} = 2

Cu aceste date se allege tipul stalpului din anexa 12 (pag 78) SNY 220 109 pt. AB.

Linia BC: (110 kV d.c.; 47 MW in regim normal si 25,85 MW in regim de postavarie)

cos _m.c.i. = 0,92; P_nBC = 47 MW; U_n = 110 kV; k = 176

(table 8.1 pag 51)

Din tabelul 12.2 (pag 84) obtinem conductorul STAS:

Sectiunea_BC = 120/21; S_{Al BC} = 122,6; S_OL
BC = 20,9

d_{Al BC} = 15,7

Nr.fire _{Ol BC} = 1 + 6; Nr.fire _{Al BC} = 10 + 16; n_{straturi Al BC} = 2

Cu aceste date se allege tipul stalpului din anexa 12 (pag 75) SCS 1185 pt. BC.

Tip: SCS 1185

c.c. 6x185/32mm (Ol-Al)

c.p. 50m: Ol

f_max=5,8 m; _iz=1,8m

Verificarea tehnica a dimensionarii LEA Corona si incalzire

Verificarea CORONA

m₁ = 0,8; m₂ = 1; n = 1; ρ = 1

Linia AB: (220 kV s.c.; 95 MW in regim normal si 119,6 MW in regim de postavarie)

D_{12 AB} = 7400 mm; D_23
AB = 7400 mm

D_{31 AB} = D_{12 AB} + D_{23 AB} = 14800 mm

k_g = 0,7765 (tabelul 12.1 pag 71)

r_{m AB} = k_g r_{Al AB} = 1,095 cm

U_{cr AB13} = 1,06 U_{cr AB} = 294,302 kV > 220 kV

U_{cr AB2} = 0,96 U_{cr AB} = 266,538 kV > 220 kV

Linia BC: (110 kV d.c.; 47 MW in regim normal)

m₁ = 0,72 - coeficient ce tine cont de starea supraf. conductorului

m₂ = 1 - coeficient ce tine cont de conditiile meteo

densitatea relativa a aerului in conditii normale

r - raza unui conductor din fascicul [cm]

n = 1 - numarul conductoarelor din fascicul

D_m - distanta medie geometrica dintre faze

r_m - raza medie geometrica pe faza

d₁₂ = 3,6 m - distantele intre traversele stalpilor

d₂₃ = 3,6 m - distantele intre traversele stalpilor

l₁ = 2,35 m; l₂ = 3,05 m; l₃ = 2,35 m - lungimea traverselor

D₁₃ = d₁₂ + d₂₃ = 7,2 m

r = 15,7/2 = 7,85 mm - raza conductorului de sectiune standard (tab12.2)

k_g = 0,8116 - coeficient ce depinde de tipul conductorului (tab 12.1)

r_m = r k_g - raza medie geometrica a conductorului de faza

2. Verificarea la incalzire I_max <= I_adm

Linia AB: (220 kV s.c.; 95 MW in regim normal si 119,6 MW in regim de postavarie)

Curentul admisibil la sectiunea de 400 mm² este I_adm= 865 A (pag 85)

P_{max AB} = 119,6 MW; cos _m.c.i. = 0,92; U_nAB = 220 kv

Linia BC: ( 110 kV d.c, 47MW in regim normal si 25.85MW in caz de avarie)

Curentul admisibil la sectiunea de 120 mm² este I_adm= 360 A (pag 85)

P_{max AC} = P_{max C}; P_max
AC = 47 MW; cos _m.c.i.

U_nAC = 110 kV

Scheme echivalente, calculul param de secventa

Linia AB: (220 kV s.c.; 95 MW in regim normal si 119,6 MW in regim de postavarie)

Sectiunea _AB = 400/75; S_{n Al AB} = 400 mm²; S_{n Ol AB} = 75 mm²

d_Al
AB = 28,2

_Al mm²/km] _Ol mm²/km]

- resistenta de secventa directa

R_{do AB} = 1,03 _Al (1000/S_{n Ol AB}) = 2,582 [ /km]

R_p0 = 0,05 [Ω/km]

- reactanta inductive de secventa directa

D_{12 AB} = 7400; D_23
AB = 7400; D_{31 AB} = D_{12 AB} + D_{23 AB} = 14800

- reactanta inductiva de secventa homopolara

D_cp = 1000 m

susceptanta capacitiva de secventa homopolara

f_max = 12000; λ_iz

h_{01 AB} = 24000;

Linia BC: ( 110 kV d.c, 47MW in regim normal si 25.85MW in caz de avarie)

Sectiunea_BC = 120/21; S_{n Al BC} = 120 mm²; S_{n Ol BC} = 21 mm²

d_{AL BC} = 15,7

- rezistenta de secventa directa

R'_{d0 BC} =1,03 _Al (1000/S_{nAl BC}) = 0,242 [ /km]

R_{d0 BC} = R'_d0
BC/2 = 0,121 [ /km]

rezistenta de secventa homopolara

R_{cp0 BC} =1,03 _Al (1000/S_{nOl BC}) = 9,221 [ /km]

R_p0 = 0,05 [Ω/km]

- reactanta inductiva de secventa directa

f_max = 5,8 m; λ_iz = 1,8 m

d₁₂ = 3600 mm; d₂₃ = 3600 mm

l₁ = 2350 mm; l₂ = 3050 mm; l₃ = 2350 mm

h₀₁ = 21800 mm; h₀₂ = 18200 mm; h₀₃ = 14600 mm

D₁₃ = d₁₂ + d₂₃ = 7,2 10³mm

D₁₄ = l₁ = 4,7 10³ mm

D₂₅ = l₂ = 6,1 10³ mm

D₃₆ = l₃ = 4,7 10³ mm

k_g = 0,7765; r_mBC = k_g(d_{Al BC}/2) = 6,096

reactanta inductiva de secventa homopolara

D_cp = 1000 mm

susceptanta capacitiva de secventa directa

B_{d0 BC} = 2 B'_{do BC} = 2,565 10^-6 [S/km]

susceptanta capacitiva de secventa homopolara

Secventa directa
			R			X			B
LEA	S [mm²]	L [km]	R`_d0 W/km]	R_d0 W/km]	R_d W	X`_d0 W/km]	X_d0 W/km]	X_d W	B`_d0 mS/km]	B_d0 mS/km]	B_d mS]
AB s.c
BC d.c

Secventa homopolara
			R			X			B
LEA	S [mm²]	L [km]	R`_h0 W/km]	R_h0 W/km]	R_h W	X`_h0 W/km]	X_h0 W/km]	X_h W	B`_h0 mS/km]	B_h0 mS/km]	B_h mS]
AB s.c
BC d.c

Stabilirea schemei echivalente si calculul parametrilor de secventa pentru

transformatoarele electrice de putere

S_{nTb A} = 190 MVA S_{nTb B} = 250 MVA

S_{nTd A} = 180 MVA S_{nTd C} = 40 MVA

S_{nAt B} = 200 MVA

Caracteristici transformatoare si autotransformatoare (pagina 41,42)

Transformatoare bloc:

In A: S_{nTb A} = 190; U_{nitTb A} = 242; U_{njtTb A} = 15,75

Δp_{scnTb A} = 500; U_{scnTb A} = 11,7; Δp_{gnTb A} = 150

i_gnTbA = 0,6

In B: S_{nTb B} = 250; U_{nitTb B} = 242; U_{njtTb B} = 15,75

Δp_{scnTb B} = 947; U_scnTb
B = 14; Δp_{gnTb B} = 282

i_{gnTb B} = 1,2

Transformatoare de distributie

In A: S_{nTd A} = 180; U_{nitTd A} = 220; U_{njtTd A} = 11

Δp_{scnTd A} = 490; U_{scnTd A} = 11,5; Δp_{gnTd A} = 280

i_{gnTd A} = 1,2

In C: S_{nTd C} = 400; U_{nitTd C} = 110; U_{njtTd C} = 11

Δp_{scnTd C} = 180; U_{scnTd C} = 12; Δp_{gnTd C} = 52

i_{gnTd C} = 1

Autotransformatoare:

In B: S_{nAt B} = 200; U_{nitAt B} = 231; U_{njtAt B} = 121

Δp_{scnAt B} = 708; U_{scnAt B} = 15,6; Δp_{gnAt B} = 147

i_{gnAt B} = 0,7

Transformatoare bloc cu 2 infasurari:

In punctul A:

S_{nTb A} = 190 MVA

- pe partea de i.t.

- pe partea de j.t.

In punctul B:

S_{nTb B} = 250 MVA

- pe partea de i.t.

- pe partea de j.t.

Transformatoare (autotransformatoare) cu 2 infasurari:

In punctul A:

S_{nTd A} = 180 MVA

- pe partea de i.t.

- pe partea de j.t.

In punctul C:

S_{nTd C} = 40 MVA

- pe partea de i.t.

- pe partea de j.t.

In punctul B:

S_{nAt B} = 200 MVA

- pe partea de i.t.

- pe partea de j.t.

B_e [μS]
B_T [μS]
G_e [μS]
G_T [μS]
X_e
X_T
R_e
R_T
Nivel tens.	i.t.	j.t.	i.t.	j.t.	i.t.	j.t.	i.t.	j.t.	i.t.	j.t.
Reglaj nxN			12x1,25				12x1,25		9x 1,78
i_g
Δp_g [kV]
U_sc
Δp_sc [kV]
U_nit / U_njt [kV]
nxS_n [MVA]	TB 2X190		TD 2X180		TB 2X250		AT 2X200		TD 2X40
Not.	A				B				C

Calculul circulatiei de puteri in sistem si optimizarea regimului normal de functionar

Acest calcul are drept scop optimizarea reimului de functionare astfel incat:

- valorile tensiunilor in nodurile subsistenului sa se incadreze in benzile admisibile impuse;

- sa se asigure incadrarea in limitele impuse prin norme a pierderilo de tensiune si pierderilor de energie;

-sa se evite circulatia inutila de putere reactiva pe linii si transformatoare.

Benzile admisibile de tensiune pe nivelele de tensiune:

- 110kV U intre 108kV si 123kV

- 220kV U intre 200kV si 242kV

SHAPE * MERGEFORMAT

1x135[MW]

2x180[MW]

1x190[MW]

[kV]

2x40[MW]

2x200[MW]

2x250[MW]

2x210[MW]

2,5613-j●19,466

0,8111+j●36,063

0,0073+j●0,309

-j●510,644

13,87+j●25,46

6,776+j●20,328

0,0068+j●0,181

859,5-j●6612

0,259+j●11,42

10,04-j●95,62

0,444+j●16,398

9,63-j●120,5

G.B.

TB.B.

AT.B.

LEA 110 [kV]

TD.C.

LEA 220 [kV]

G.A.

TB.A.

TD.A.

-j●143,64

578,5-j●4463

Caracteristicile consumatorilor:
A	C	B₁	B₂
P_A=230 MW	P_C=47 MW	P_B1=148,4 MW	P_B2=63,6 MW
Q_A=165,6 MVAR	Q_C=47,94 MVAR	Q_B1=138,012 MVAR	Q_B2=59,148 MVAR
Q_KA=25,13 MVAR	Q_KC=27,918 MVAR	Q_KB1=74,79 MVAR	Q_KB2=32,054 MVAR
U_nA=20 kV	U_nC=10 kV	U_nB1=220 kV	U_nB2=110 kV

Caracteristicile transformatoarelor:
R_TSSA=0,0073 Ω	R_AT=0,259 Ω	R_TSSC=0,0068 Ω
X_TSSA=0,309 Ω	X_AT=11,42 Ω	X_TSSC=0,181 Ω
G_TSSA=578,5 μS	G_AT=10,04 μS	G_TSSC=859,5 μS
B_TSSA=4463 μS	B_AT=95,62 μS	B_TSSC=6612 μS
v_TSSA=1,25 %	v_AT=1,25 %	v_TSSC=1,78 %
K_nTSSA=220/22	K_nAT=231/121	K_nTSSC=110/11

Caracteristicile liniilor:
B₁₁₀=510,644 μS	B₂₂₀=143,64 μS
R₁₁₀=6,776 Ω	R₂₂₀=13,87 Ω
X₁₁₀=20,328 Ω	X₂₂₀=25,46 Ω

Caracteristicile generatoarelor:
U_nglin=10,5 kV	U_nG=15,75 kV
P_nglim=135 MW	P_nG=2 210 MW
cosФ_nglim=0,8	cosФ_nG=0,85
R_TBA=0,8111 Ω	R_TBB=0,444 Ω
v_TBA=5 %	v_TBB=1,4 %
X_TBA=36,0631 Ω	X_TBB=16,398 Ω
G_TBA=2,5613 μS	G_TBB=9,63 μS
K_nTBA=242/22	K_nTBB=242/15,75
B_TBA=19,466 μS	B_TBB=102,5 μS

Cosiderand regimul pe cele trei faze simetric, pentru calcul se va folosi

schema echivalenta monofazata de secventa directa.

Marimile de calcul ale consumatorului din localitatea C:

Calculul caderilor de tensiune si de putere pe trafo TSSC

Calculul marimilor pe partea IT a transformatorului TSSC

;

In punctul 5 se impune tensiunea minima a benzii admisibile de teniune,

deoarece, punctul 5 aflandu-se la capatul liniei de 110 kV este de asteptat ca spre inceputul liniei tensiunea sa creasca.

Pentru a obtine valoarea impusa in punctul 5 transformatoarele din SSC

trebuie sa aiba un raport de transformare bine determinat.

Se va calcula deci plotul pe care vor functiona transformatoarele din SSC.

(numarul plotului care corespunde valorii , care

apoi se rotunjeste la cea mai apropiata valoare intreaga)

n=2

(noul raport de transformare)

Noul raport de transformare, corespunzator unui numar intreg de ploturi,

conduce la obtinerea unei valori diferite a tensiunii fata de cea necesara cu o eroare egala cu valoarea corespunzatoare unei jumatati de plot.

Calculul pe LEA 110kV

(deoarece conductanta liniei se considera neglijabila)

(valoarea marimilor la sfarsitul LEA 110kV)

Calcul caderilor de puteri si de tensiune pe AT

(valorile marimilor pe partea i.t. a AT)

Ajungand in acest punct calcul se opreste pe partea aceasta, deoarece e

nevoie de valorile parametrilor din punctul 34. Calculul se va continua din punctul 19 in care este alimentat consumatorul din localitatea A.

(parametrii consumatorului din localitatea A)

Calculul caderilor de tensiune si putere pe trafo TSSA

(valorile parametrilor la i.t. pt trafo TSSA.)

Calculu puterii si tensiunii furnizate de centrala limitata din localitatea A

Calculul caderilor de teniune si de puteri pe tafo bloc TBA

(valorile parametrilor pe partea de i.t. la TBA)

Deoarece apare o diferenta intre tensiunile dintre cele doua puncte se vor

egaliza cele doua tensiuni prin schimbarea plotului pe care functioneaza TSSA.

Se va calcula deci plotul pe care vor functiona transformatoarele din SSA.

(numarul plotului care corespunde valorii , care

apoi se rotunjeste la cea mai apropiata valoare intreaga)

(noul raport de transformare)

Noul raport de transformare, corespunzator unui numar intreg de ploturi,

conduce la obtinerea unei valori diferite a tensiunii fata de cea necesara cu o eroare egala cu valoarea corespunzatoare unei jumatati de plot.

Calcul caderilor de tensiune si de puteri pe LEA 220kV

Datorita diferentei de tensiune dintre punctele 34 si 18 se vor egaliza

tensiunile in aceste puncte prin reglajul tensiunii in secundarul AT, prin schimbarea numarului plotului pe care functiona acesta.

;

=> ;

(noua valoare a tensiunii in secundarul AT)

Calculul caderilor de tensiuni si puteri pe trafo TBB

Calculul parametrilor in primarul trafo TBB

=> n' = 4

(noua valoare a tensiunii in secundarul TBB)

Se verfica urmatoarele conditii:

P₃₉ = 381,6111 [MW] < P_nG = 420 [MW]

(si apartine intervalului cosФ_n si cosФ_min

;

Pierderile de tensiune, putere activa si reactiva pe fiecare element de

retea:

Element de retea	ΔU	ΔP	ΔQ
Element de retea	[kV]	[MW]	[MVAR]
TBA
TDA
LEA 220 kV
TBB
ATB
LEA 110 kV
TDC

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 3010
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-Transportul-si-distrib22486.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-Transportul-si-distrib22486.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-Transportul-si-distrib22486.php">Transportul si distributia energiei electrice</a>