CENTRELA NUCLEARO-ELECTRICA DE LA CERNAVODA

ELECTRIC

Tehnician instalatii electrice

CENTRALA NUCLEARO-ELECTRICA DE LA CERNAVODA

Cuprins:

I. Scurt istoric;

II. Profilul companiei;

III. Scopul centralei;

IV. Informatii tehnice:

4.1 Sistemul nuclear de tip CANDU

Reactorul

Sisteme de reglare a reactorului

4.4Sistemul de manipulare a combustibilului

V. Sistemul de transport al caldurii

VI. Sistemul moderator

VII. Sistemul generator de abur si apa de alimentare

VIII. SSM

IX. Eficienta economica

X. Radio protectia

XI. Bibliografie.

Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda

2 DECEMBRIE 96 - INCEPEREA EXPLOATARII COMERCIALE

30 IUNIE 97 - TRANSFERUL RESPONSIBILITATILOR DE LA AAC LA FCNE - UNITATEA 1

30 IULIE 97 - OBTINEREA AUTORIZATIEI CNCAN DE FUNCTIONARE DE PROBA

24 OCTOMBRIE 97 - FINALIZAREA RECEPTIEI DE PUNERE IN FUNCTIUNE

2 FEBRUARIE 98 - PENTRU PRIMA DATA SUB CONDUCERE ROMANA 100 DE ZILE DE FUNCTIONARE CONTINUA

31 MAI 98 - EXTINDEREA POLITICII DE ASIGURARE

MAI-IUNIE 98 - PRIMA OPRIRE PLANIFICATA PE O DURATA DE 42 DE ZILE

5 FEBRUARIE 99 - FINALIZAREA 'CERNAVODIZARII' SIMULATORULUI FULL SCOPE

30 APRILIE 99 - OBTINEREA AUTORIZATIEI DE EXPLOATARE DIN PARTEA CNCAN

01 Mai 2001 - REINOIREA AUTORIZATIEI DE EXPLOATARE DIN PARTEA CNCAN

Cap. II Profilul Companiei

Situata la 180 km la est de Bucuresti, prima Centrala Nuclearo - Electrica din Romania a fost proiectata sa functioneze cu 5 unitati care sa produca 700 MW fiecare. Centrala Nuclearo - Electrica este o centrala nucleara de tip CANDU 6.

CANDU (CANADIAN Deuterium Uranium) este un reactor de putere de tip canadian care foloseste uraniul natural drept combustibil, si apa grea ca moderator si agent de racire.

Cap. III Scopul Centralei

• de a produce energie electrica si termica intr-un mod sigur si eficient ;
• de a asigura securitatea personalului si echipamentului, a populatiei si a mediului inconjurator.

Cap. IV Informatii Tehnice

4.1 Sistemul Nuclear CANDU

Reactorul este format dintr-un rezervor cilindric orizontal de dimensiuni mari care contine apa grea ca moderator. Acest rezervor este strabatut de 380 tuburi orizontale, numite canale de combustibil ce contin combustibil de uraniu natural si apa grea sub presiune, aflata la temperatura ridicata, folosita ca agent de racire.

Agentul de racire este pompat prin canalele de combustibil , racind combustibilul si apoi, prin generatoarele de abur unde caldura este trasferata apei (usoare) pentru producerea aburului. Aburul este trimis la turbo - generator pentru a produce energie electrica intr-un mod conventional.

Centrala Nucleara tip CANDU Ecluzele de personal si echipament

4.2 Reactorul

Reactorul este format dintr-un ansamblu cilindric din otel - inox (calandria) plasat intr-o structura de beton placat cu otel (chesonul calandriei) care asigura protectia termica si racirea. Calandria contine apa grea ca moderator, mecanisme de control al reactivitatii si 380 canale de combustibil. Canalele de combustibil care contin combustibil si apa grea folosita ca agent de racire, sunt amplasate in tuburi mai mari in calandria.

Calandria este sustinuta de protectii de capat intre zona activa a reactorului si zona de functionare a masinii de incarcat combustibil.

Reactorul este incarcat cu uraniu natural sub forma de pastile de bioxid de uraniu. Treizeci de pastile puse cap la cap sunt continute intr-o teaca din aliaj de zirconiu (Zircaloy) formand un element combustibil.

Treizeci si sapte de asemenea elemente sunt asamblate intr-un fascicul de combustibil care cantareste 23,7 kg. Fiecare canal de combustibil contine doisprezece fascicule de combustibil.

Platforma mecanismelor de control a reactivitatii.

4.3 Sistemul de Reglare al Reactorului

Acest sistem controleaza puterea reactorului in limitele specifice si asigura ca sunt indeplinite cerintele centralei; de asemenea monitoriza distributia puterii in zona activa pentru a optimiza puterea pe fascicul si pe canal conform specificatiilor de proiect.

Fitinguri terminale si fascicule de combustibil

 

 

 

 

 

4.4 Sistemul de manipulare a combustibilului

Sistemul de manipulare a combustibilului realimenteaza reactorul cu fascicule de combustibil proaspat in timpul functionarii normale a reactorului; acest sistem este proiectat sa functioneze la toate nivelele de putere a reactorului. De asemenea, sistemul asigura depozitarea temporara a combustibilului proaspat si iradiat.

Fascicululele de combustibil sunt impinse in canalul reactorului de catre o masina de incarcat combustibil, actionata de la distanta. Fasciculele de combustibil iradiat sunt descarcate in acelasi timp de o alta masina de combustibil, situata la capatul opus al canalului de combustibil.

Combustibilul iradiat este apoi transferat intr-un bazin de stocare plin cu apa aflat in cladirea serviciilor, linga cladirea reactorului

Masina de incarcat /descarcat

Cap. V Sistemul de transport al caldurii

Sistemul de transport al caldurii circula agentul de racire presurizat (D2O) prin canalele de combustibil pentru a extrage caldura produsa prin fisiunea uraniului. Caldura este transportata de catre agentul de racire la cele patru generatoare de abur identice.

Sunt prevazute doua bucle de circulatie, fiecare racind cate o jumatate din zona activa. Generatorul de abur si pompele de circulatie sunt plasate la fiecare capat al reactorului astfel incit in jumatate din zona activa, debitul este directionat intr-un sens iar in cealalta jumatate, in sens opus.

Presurizorul mentine presiunea in circuitul de racire la o valoare relativ ridicata. Fluidul de racire este circulat in permanenta in timpul functionarii reactorului, pe durata opririi si in perioada de intretinere.

Pompele sistemului primar de transport al caldurii

Cap.VI Sistemul Moderator

Neutronii produsi prin reactia de fisiune sunt moderati (incetiniti) de apa grea (D2O) din calandria. Apa grea este circulata prin sistemul moderator pentru racire, purificare si controlul substantelor folosite pentru reglarea reactivitatii. Apa grea din calandria actioneaza ca o sursa rece intr-un eveniment de pierdere a agentuluide racire, fapt ce ar coincide cu indisponibilitatea sistemului de racire la avarie a zonei active.

Vedere partiala - Sistem Deuterare / Dedeuterare

 

Schimbator de caldura racire Moderator

Cap. VII Sistemul generator de abur si apa de alimentare  

Sistemul generator de abur transfera caldura din apa grea (D2O) folosita ca agent de racire, apei usoare (H2O) pentru formarea aburului, care duce la turbo - generator. Sistemul generator de apa de alimentare proceseaza aburul condensat venit de la turbina si il trimite la turbo - generator.

Turbina tip CANDU 6 consta dintr-un corp de inalta presiune dublu flux si trei corpuri de joasa presiune in dublu flux care esapeaza in trei corpuri de condensator.

Vedere din sala masini

Sistemul turbo - generator

Sistemul consta dintr-un grup turbo - generator cu puterea nominala de 600 MW la iesire, cit si sisteme auxiliare pentru asigurarea condensarii aburului esapat din turbina si pentru preincalzirea apei de alimentare a generatorului de abur.

Turbina - vedere generala

Cap. VIII Sanatatea si Securitatea Muncii

CNE Cernavoda este ferm angajata in asigurarea protectiei personalului impotriva pericolelor pe care le poate manifesta un mediu industrial precum o centrala nucleara.

In scopul realizarii acestui angajament CNE Cernavoda si-a dezvoltat un program de sanatate si securitate a muncii adresat atat personalului centralei cat si contractorilor.

Programul de sanatate si securitate a muncii satisface cerintele legislatiei nationale dar include si experienta obtinuta din parteneriatul cu industria nucleara internationale; este conceput pe principiul coresponsabilitatii care trebuie manifestata de conducerea companiei dar si de salariati ca parteneri in realizarea misiunii de producere de energie electrica si termica in conditii de siguranta si eficienta economica.

In acest scop, tinta noastra este sa promovam un mediu de lucru sigur si sanatos prin prevenirea oricarui accident de munca sau imbolnavire profesionala.

Programul de sanatate si securitate a muncii in CNE Cernavoda este structurat pe zece directii:

Organizare
Este stabilit un cadru procedural care dezvolta masurile administrative menite sa asigure conducerea, coordonarea si implementarea programului de sanatate si securitate a muncii. Toate procedurile sunt comunicate intregului personal al centralei.

Identificarea si evaluarea pericolelor
Sunt identificate pericolele si evaluate riscurile asociate activitatilor desfasurate si sunt initiate actiuni de prevenire sau limitare a impactului incidentelor potentiale.

Pregatirea si calificarea
Competenta personalului este asigurata printr-un program consistent de pregatire si calificare si este sistematic evaluata si imbunatatita.

Protectia muncii
Este stabilit un sistem de desfasurare in siguranta a lucrarilor. Acest sistem include mai multe bariere administrative care au rolul de identificare a pericolelor si adoptare a masurilor de eliminare sau reducere a acestora. Personalului ii este furnizat echipament individual de protectie corespunzator sarcinilor de munca.

Siguranta echipamentelor
Exploatarea echipamentelor se face in siguranta prin aplicarea reglementarilor privind proiectarea, punerea in functiune si intretinerea regulata a acestora.

Investigarea incidentelor
Este stabilit un proces de raportare, investigare si inregistrare a incidentelor care vizeaza atat functionarea echipamentelor cat si securitatea si sanatatea personalului. Lectiile invatate sunt comunicate in organizatie in scopul imbunatatirii performantelor.

Raspunsul la urgente
Este implementat un plan de raspuns in cazul in care se produc incidente care pot afecta siguranta personalului.

Reprezentarea angajatilor
Prin Comitetul de Sanatate si Securitatea Muncii se asigura implicarea angajatilor in controlul mediului de lucru. Reprezentatii angajatilor evalueaza starea de sanatate si securitate a muncii si recomanda conducerii masuri de imbunatatire a acesteia.

Monitorizarea starii de sanatate
Prin examinarile medicale la angajare, periodic sau la schimbarea locului de munca se supravegheaza starea de sanatate a personalului. Sistematic, prin examinarile medicale, se coreleaza factorii de risc profesional pentru fiecare angajat cu sarcinile de munca.

Imbunatatirea standardului de sanatate si securitate a muncii
Continuu se supravegheaza si se evalueaza performantele programului de asigurare a sanatatii si securitatii muncii. Prin compararea tintelor angajate anual se urmareste cresterea standardului de performanta al sanatatii si securitatii personalului.

Cap. IX CALCULUL TEHNICO - ECONOMIC LA REPARAREA UNUI REACTOR

Costul de productie ca indicator sintetic al activitatii economice

Costul de productie reprezinta un indicator calitativ-economic ce ocupa o pozitie centrala in sistemul indicatorilor la nivel de firma si al celor folositi pentru masurarea si aprecierea cresterii economice.

Se stie ca eficienta poate fi apreciata dupa modul in care rezultatele activitatii economice corespund nevoilor sociale, iar sursele alocate sunt cheltuite dupa exigentele care sunt impuse pe piata. Intr-o forma mai generala se poate aprecia ca eficienta este reflectata din expresia: ce se produce, cat se produce, cu ce cheltuiala de munca, in cat timp si pentru cat timp.

Rezulta ca eficienta este in functie de mai multe elemente in care dimensiunea cheltuielilor necesare pentru obtinerea rezultatelor ocupa un loc important. Eficienta economica nu trebuie privita global, ci pe fiecare sector, lucrare si produs. De altfel, economia de piata impune asigurarea eficientei la nivelul fiecarui agent economic deoarece in caz contrar se ajunge la faliment. In acest scop, fiecare intreprinzator trebuie sa cunoasca cu exactitate continutul economic al costurilor. Nivelul costurilor de productie reflecta marimea absoluta a cheltuielilor care se impun. Luat ca atare, el reprezinta un indicator de efect, de cheltuiala si este, din punct de vedere, incadrat in categoria indicatorilor resurselor consumate. Analiza evolutiei lui creeaza posibilitatea unor aprecieri riguroase in legatura cu cresterea eficientei economice, daca se tine cont de faptul ca expresia de baza a acestuia este reprezentata de raportul dintre efortul depus de unitatea de efect. Considerand unitatea comerciala industriala ca un sistem in care are loc procesul de productie, iar la intrari fiind materiile prime,materialele, resursele umane si la iesiri produse si lucrari, se poate aprecia ca toate elementele sistemului care participa la realizarea obiectivului final genereaza pana la urma consumul care imbraca forma de costuri. Costul este, deci, legat de intregul act de productie si de conducere. In figura 1 se prezinta sintetic legatura dintre costuri si actul de conducere.

A. Costul global, definit ca ansamblul costurilor corespunzatoare unui volum de productie dat. In cadrul acestora se disting ca elemente structurale:

Costul fix,

Costul variabil,

Costul total,

B. Costul marginal, reprezinta sporul de cheltuieli totale necesare pentru obtinerea unei unitati suplimentare de produs la un moment dat. El corespunde raportului dintre cresterea costului total si cresterea productiei.

C. Costurile medii sau costurile unitare, reprezinta costul total pe unitatea de produs. Se disting trei tipuri de costuri medii: cost fix mediu, cost variabil mediu si cost total mediu. Atunci cand este vorba de nivel mediu al costului si costul fix devine variabil, deoarece costul fix, fiind repartizat la o cantitate mai mare de produse, se reduce, sau dimpotriva, daca este repartizata pe o cantitate mai mica creste.

CALCULAREA COSTULUI

PRET ACHIZITIE = 51259 Ron

TOTAL CHELTUIELI =51250 + 50000 =101250 Ron

Cap. X Radioprotectia

Un program de radioprotectie optima a fost elaborat si implementat pentru a asigura protectia personalului, populatiei cit si protectia mediului inconjurator.

Programul se bazeaza pe ultimele recomandari ICPR referitoare la limitarea si optimizarea limitelor de expunere la radiatii.

Un aspect important al programului de radioprotectie il reprezinta monitorarea dozimetrica in incinta CNE si in mediul inconjurator.

Laborator de control mediu.

Cap.XI - BIBLIOGRAFIE

Caietele de notite de la cursurile de specialitate

Florin Mares,Jana Popa,Ionel Ilie - Aparate Electrice- Auxiliar Curricular pentru clasa a XI-a - Editura Pax Aura Mundi, 2007

Gh. Iacobescu, E. Potolea, I:Iordanescu, M. Tudose - Instalatii Electromagnetice pentru clasa a XI-a- Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti. 1984

Nicolae V. Botan, Nastase Bicir, Constantin Popescu- Masini electrice si actionari pentru clasa a XI-a- Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti. 1981

TH. Mihlescu, Gh. Iacobescu, I. Iordanescu, s.a. Utilizarea energiei electrice Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1980

Edmond Nicolau, Masurari electrice Manualul inginerului electronist Editura tehnica Bucuresti 1979

Andrei Tugulea, Gh. Fratiloiu, Mihai Vasiliu, Maria Catana Electrotehnica Manual pentru licee tehnice cu profil de electrotehnica clasa aX-a Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1993

Andrei Tugulea, Gh. Fratiloiu, Mihai Vasiliu, Maria Catana Electrotehnica Manual pentru licee tehnice cu profil de electrotehnica clasa aXI-a Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1983

Th. Danila, N. Reus, V. Boiciu Dispozitive si circuite electrotehnice Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1984

Florin Mares, Tatiana Balasoiu s.a. Sinteze pentru examenul de bacalaureat - Tehnic I Modul III, Tehnici de masurare in domeniu si Modulul IV Sisteme de automatizare, Editura PAX, AURA, MUNDI 2007

Aurel Ciocalea Vasilescu, Ion Neagu, Mariana Constantin Tehnici de masurare in domeniu Manual pentru clasa a XI-a profil tehnic Editura CD Press 2007

Eugenia Isac Masurari electrice si electronice Manual pentri licee cu profil de electritehnica clasa aXI-a si aXII-a Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982

Colectia revistelor Connex electrotehnica si electronica

Site-uri internet(www.edu.ro , www.didactic.ro etc)