SITUATIA ACTUALA A SECTORULUI ENERGETIC - Potentialul national de resurse energetice

SITUATIA ACTUALA A SECTORULUI ENERGETIC

Potentialul national de resurse energetice

Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse de energie primara: titei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si un potential valorificabil de resurse regenerabile relativ modest.

Resurse energetice epuizabile

Zacamintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al productiei interne si in conditiile in care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential important. Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 mil. tone. Productia de titei a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5 mil. tone in 2006.

Zacamintele de gaze naturale sunt, de asemenea, limitate, iar dupa 1990 productia interna este in declin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m³ Productia de gaze naturale a fost de 12,3 mld.m³  in anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul national anual total de gaze naturale.

In conditiile reducerii rezervelor de titei si gaze naturale, trebuie sa creasca rolul carbunilor indigeni si, in particular, al lignitului, in balanta energetica nationala.

Resursele de huila din România cunoscute sunt de 705 mil. tone din care exploatabile în perimetre concesionate 105 mil. tone.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 445  mil.tone. Resursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate sunt de 1045 milioane tone.

Resursele de minereu de uraniu de care dispune România prezinta un interes deosebit pentru economia nationala, având în vedere functionarea Unitatii 1 Cernavoda, punerea in functiune a Unitatii 2 Cernavoda in 2007 si dezvoltarea viitoare a programului de energetica nucleara. Minereul de uraniu se utilizeaza pentru fabricarea in  Romania a combustibilului nuclear destinat unitatilor nuclearoelectrice de la Cernavoda. În tabelul 3.1. este  prezentata situatia resurselor nationale de energie primara.

_{Tabel 3.1. Evolutia resurselor nationale de energie primara}

¹ e x c lu s iv g a z e n a t u r a le , ex p r i m at e in m ld . M c

² d a te cu c a r a cter s p ecial ca r e v o r f i m e n t io n a te in a n e x a

³ _{dur a t a de a c or da r e a une i c o n c e s iu n e s te d e c e l pu tin 2 a n i, ia r d e s c hide r e a u nui pe r i m e t r u l a c a pa c i ta te a pr o i e c ta ta p o ate d e p as i 5 a n i}

Din rezervele de 1045 milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone aferente perimetrelor noi, sunt amplasate în continuitatea perimetrelor concesionate prezentând cele mai favorabile conditii de valorificare prin extinderea concesiunilor.

Deoarece zacamântul de lignit din Oltenia este format din 1-8 straturi de carbune exploatabile, valorificarea superioara a acestora impune adoptarea urgenta a unor reglementari care sa garanteze exploatarea rationala (în conditii de siguranta), totala (pierderi minime) si în conditii de eficienta.

In tabelul 3.2. este prezentata estimarea evolutiei rezervelor nationale de titei si gaze naturale in perioada 2006 – 2025.

_{Tabel 3.2. Evolutia rezervelor nationale de titei si gaze naturale}

_{Estimare ANRM}

Resurse energetice regenerabile

Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din România este prezentat in tabelul 3.3. Tabel 3.3. Potentialul national al surselor regenerabile

Potrivit  ultimelor evaluari (2007), potentialul hidraulic tehnic amenajabil al României este de

36.000 GWh/an din care, raportat la situatia actuala a preturilor din piata de energie se pot valorifica, în conditii de eficienta economica, circa 30.000 GWh/an (potential economic amenajabil) în centrale hidroelectrice cu o putere instalata totala de 8.000 MW.

La finele anului 2006 puterea instalata în centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentru anul  hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potentialului tehnic amenajabil este in prezent de 48%, iar al potentialului economic amenajabil este de 57,8%.

Harta repartizarii potentialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este prezentata n figura

3.1.

Figura 3.1. Harta potentialului de resurse regenerabile

Sursa: MEF

Legenda:

I. Delta Dunarii (energie solara);

II. Dobrogea (energie solara si eoliana);

III. Moldova (câmpie si podis - microhidro, energie eoliana si biomasa);

IV. Muntii Carpati(IV1 – Carpatii de Est; IV2 – Carpatii de Sud; IV3 – Carpatii de Vest ( biomasa, microhidro); V. Podisul Transilvaniei (microhidro);

VI. Câmpia de Vest (energie geotermala);

VII. Subcarpatii(VII1 – Subcarpatii Getici; VII2 – Subcarpatii de Curbura; VII3 – Subcarpatii Moldovei:

biomasa, microhidro);

VIII. Câmpia de Sud biomasa, energie geotermala si solara).

Costuri si beneficii

Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice în unitati ce utilizeaza surse regenerabile sunt în prezent superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili (Tabelul 3.4). Stimularea utilizarii acestor surse si atragerea investitiilor în unitati energetice ce utilizeaza surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, în conformitate cu practica europeana.

_{Tabelul 3.4. Costuri de investitii, costurile energiei, competitivitatea surselor regenerabile}

Biogaz

Biomasa ardere mixta)

Biomasa Deseuri Geotermal Hidro mare Hidro mic

Fotovoltaic

Costurile     de productie a energiei electrice din SRE Premise: 6,5% rata dobânziii,

15 ani perioada de recuperare

Solar termal

Valuri

Eolian

Eolian platf. cont

0 50 100 150 200 250 300 350

Costul electricitatii produse, Euro MWh

Impact asupra mediului

Potentialul efectiv amenajabil al energiei eoliene si energiei hidroelectrice este substantial inferior celui tehnic amenajabil, datorita restrictiilor de mediu (amplasamente cu interdictie de utilizare).

Este necesara rezolvarea prin studii a problemei impactului eolienelor asupra migratiei pasarilor in Dobrogea si definirea unei harti clare si unice a zonelor interzise pentru unitati eoliene si hidroenergetice din considernte de mediu.

Impact asupra sistemului electroenergetic national

Utilizarea surselor regnerabile de energie are un impact semnificativ asupra sistemului electroenergetic national, fiind necesare:

studii privind impactul penetrarii energiei eoliene în reteaua electrica de transport si distributie

(110 kV si mai sus), în diferite scenarii, in retelele din Dobrogea si Moldova;

dezvoltarea retelelor de transport si distribuite in concept de smart grid;

- dezvoltarea pietei de capacitati pentru contracararea si /sau limitare efectelor negative ale variabilitatii necontrolabile a energiei eoliene;

- estimarea necesitatilor de modernizare si dezvoltare a retelelor în conditiile generarii distribuite de electricitate din eoliene, microhidro si prin cogenerare utilizând biomasa.

Utilizarea eficienta a energiei

Unul dintre elementele prioritare a strategiei energetice il constituie îmbunatatirea eficientei energetice.

Cresterea eficientei energetice are o contributie majora la realizarea sigurantei alimentarii, durabilitatii si competitivitatii.

Reducerea cererii de energie prin cresterea eficientei energetice reprezinta o politica de castig, care pe langa economisirea resurselor energetice primare conduce si la reducerea emisiilor cu efect de sera. Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienta de utilizare a energiei la nivel national este intensitatea energetica, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Intern Brut.

Ajustarea structurala a economiei, dar si cresterea eficientei de utilizare a resurselor, au determinat o reducere a intensitatii energiei primare de la 0,605 tep/1000Euro2005 in anul 2000, la 0,511 tep/1000

Euro2005 in anul 2005, calculul fiind facut la paritatea ratei de schimb. Valoarea acestui indicator ramane totusi aproape de circa 3 ori mai mare decat media UE (figura 3.2., Tabelul 3 5.)

In te n s i tate a e n e rgi e i pri m are (te p 1000Eu ro2005)

0 6

0 5

0 511

0, 419

0 4

0 3

0, 2

0 243

0 243

^{0, 166 0, 166} 0 153 ^{0, 159}

0 1

0

Roma nia 2005 NM10 UE25 UE15

CS         PPC

_{Figura 3.2. Intensitatea energiei primare}

Intensitatea energiei electrice a avut, de asemenea, o evolutie favorabila, scazand cu 6,4% in perioada

2000-2004. Valoarea inregistrata in 2004 (0,658 MWh/1000 Euro2004) este de circa 2,5 ori mai mare decat media UE (Figura 3.3.).

0,7

0,6

0,5

Intensitatea energiei electrice kWh Euro2004)

0,658

0,536

0,4

0,3

0,2

0,253

0,288

0,256

0,255

0,243

0,253

0,1

0

Romania 2004 NM10 UE25 UE15

CS        PPC

Figura 3.3. Intensitatea energiei electrice

In acelasi timp trebuie mentionat ca, o comparatie cu tarile dezvoltate in principal cu tarile UE) este mai favorabila, daca se calculeaza intensitatea energiei, utilizand paritatea puterii de cumparare (PPC).

_{Tabelul 3.5. Intensitatea energetica primara si finala in Romania si alte state membre EU in 2004}

*Source: National Energy Data Services

In 2003 a fost elaborata Strategia Nationala de Eficienta Energetica care a pus in evidenta, printre altele, potentialul economic de crestere a eficientei energetice in diferite sectoare (Tabelul 3.6.).

Tabelul 3.6. Potentialul economic (eficient din punct de vedere al costurilor) de economisire a energiei

Urmare acestei strategii, s-a stabilit ca obiectiv strategic îmbunatatirea eficientei energetice in Romania pe întregul lant resurse naturale, productie, transport, distributie si utilizare finala, prin folosirea optima a mecanismelor specifice economiei de piata, estimându-se o reducere cu 3 % pe an a intensitatii energetice pe ansamblul economiei nationale, pana in anul 2020, fata de anul 2001.