Eticheta alimentelor

Ce este eticheta?

       Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul alimentar respectiv si care sunt de regula inscrise pe ambalaj si care ofera consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele si adresa producatorului etc.

       Este foarte important ca sa i se ofere consumatorului aceste informatii, deoarece, numai in urma cunoasterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o hotarare: sa cumpere sau sa nu cumpere acel aliment, si sa il aleaga pe acel produs care corespunde cu exigentele sau pofta lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul sa cheltuim banii dupa propriul plac.

       Eticheta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care contine elementele de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la acesta.

Care este scopul etichetarii alimentelor?

       Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea alimentelor (din HG 784 din 1996 modificata prin HG 953 din 1999) scopul etichetarii alimentelor este de a furniza consumatorilor toate informatiile necesare, verificabile si usor de comparat, pentru ca acestia sa poata efectua in cunostinta de cauza o alegere corecta, alegand acel produs care corespunde cel mai bine cu nevoia lor, cu exigenta lor, cu posibilitatea lor financiara, sau cu interesul lor de moment

       De asemenea, eticheta trebuie sa informeze consumatorii asupra riscurilor la care acestia ar putea fi expusi.

       Astfel, normele de etichetare a alimentelor vin in sprijinul literei b) din Art 3 al O.G. 21/1992 (ordonanta-cadru privind protectia consumatorilor) completata si modificata prin O.G. 58/2000 care defineste, in cadrul drepturilor de baza ale consumatorilor, dreptul de a fi informat inainte de a cumpara: 'de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor.'

       Acest lucru este cu atat mai important cu cat am constatat ca un numar mare de producatori de alimente nu cunosc care este scopul etichetarii alimentelor, confundand consumatorii cu organele de control. Exemplu concret: cascavalul trebuie sa specifice pe eticheta continutul minim de grasime din totalul de substanta uscata. Exista pe piata romaneasca sortimente de cascaval care indica aceasta informatie sub forma: GR min. 45% din S.U., in loc sa mentioneze Grasime min. 45% din substanta uscata. Se pare ca acesti producatori, considera ca este suficient ca informatia sa fie trecuta pe eticheta, dar le este indiferent daca consumatorul, cel caruia ii este destinat produsul, intelege sau nu. Consumatorul nu este expert in controlul alimentelor si nici nu este nevoie sa fie expert. Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. De altfel, legislatia interzice notarile prin codificare.

       Daca aceasta este atitudinea producatorilor catre consumatori, APC Romania sugereaza consumatorilor sa aiba aceeasi atitudine: sa ramana indiferenti fata de alimentele ale caror producatori sunt la randul lor indiferenti daca consumatorii cunosc sau nu caracteristicile alimentelor respective.

       In plus, ii sfatuim pe consumatori sa fie foarte atenti la ceea ce cumpara, sa analizeze etichetele inainte de a cumpara si sa faca o alegere care sa corespunda cel mai bine cu interesul lor. Dreptul de a alege este unul din cele 5 drepturi fundamentale ale consumatorilor, drept care a fost castigat in urma cu 11 ani. Ii rugam pe consumatori sa nu isi bata joc de acest drept.

Cuprins

Ce informatii trebuie sa contina eticheta?

       In continuare va vom prezenta informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor si vom detalia cateva dintre aceste elemente:

       - Denumirea produsului
       - Numele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in Romania
       - Data de expirare
       - Cantitatea neta
       - Conditiile de depozitare si de folosire (daca este cazul)
       - Locul de origine (daca este cazul)
       - Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2%
       - Lista ingredientelor folosite
       - Cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este cazul; exista si exceptii)
       - Instructiunile de utilizare
       - Mentiunile suplimentare pe grupe de produse

       De remarcat ca mentiunile 1, 3, 4 si 7 se inscriu in acelasi camp vizual. Sunt exceptate alimentele a caror ambalaje sau recipiente nu au nici una dintre fete mai mare de 10 cmp.

Denumirea produsului - se refera la natura, genul, sortul si starea alimentului. Citind denumirea produsului, consumatorul isi face o impresie imediata asupra naturii acestuia. Exemple de denumiri de produse: lapte pasteurizat, cafea macinata, alune prajite ambalate in atmosfera protectoare, pui congelat, bautura racoritoare carbogazoasa, bautura racoritoare cu indulcitori.

De mentionat ca adesea denumirea produsului este mentionata cu litere mici, intr-un colt al ambalajului, producatorii preferand sa pozitioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel marca al produsului.

Pentru ca denumirea de marca sau cea comerciala sa ramana cat mai adanc in memoria consumatorilor, se foloseste metoda de a include aceasta denumire in denumirea produsului, lucru interzis prin prevederile legale.

Consideram oportuna informarea consumatorilor ca, de asemenea, nu totdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumirea reala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare fermentii lactici (tulpinile de fermentare a laptelui).

Exista pe piata romaneasca anumite produse lactate care pretind a se numi iaurt, dar care de fapt reprezinta un iaurt tratat UHT (sterilizare totala la 120 grade Celsius - Ultra High Temperature) si care nu mai contine fermentii activi si nu mai confera proprietatile iaurtului natural.

Atentie, asadar, la ce cumparati!

De asemenea, in Uniunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care contine cel putin 80% grasime animala din substanta uscata.

Pe piata romaneasca se comercializeaza, de asemenea, produse care poarta denumiri de produse traditionale sau care pretind ca sunt fabricate conform metodelor traditionale, dar de fapt, nu sunt.

Produsele care contin indulcitori artificiali, precum Cyclamate, Saccharin sau Aspartam se afla sub semnul obligatiei de a include mentiunea cu indulcitori alaturi de denumirea produsului. Exista pe piata romaneasca produse care nu satisfac aceasta cerinta: se mentioneaza fara zahar, se mentioneaza, de asemenea, numele indulcitorilor, insa nu se mentioneaza nicaieri pe eticheta ca aceste substante sunt indulcitori. Consumatorul obisnuit nu cunoaste ce sunt aceste substante.

Denumirea produsului trebuie sa includa / sa fie insotita sau sa faca referiri la:
- informatii descriptive si, daca este necesar, de informatii referitoare la utilizare.
- starea fizica a alimentului sau la tratamentele specifice la care acesta a fost supus (refrigerare, congelare, afumare etc)
- mentiunea 'tratat prin ionizare' sau 'tratat cu radiatii ionizante' daca este cazul.
mentiunea 'ambalat in atmosfera protectoare' daca s-a utilizat pentru conservare un gaz avizat sanitar.

Alte cerinte:
- Marca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumirea produsului.
- Termenii 'mod', 'tip', 'gen' nu pot fi folositi alaturi de denumirea specifica.

Alte observatii:
- Denumirea iaurtului tratat UHT trebuie sa fie suficient de clara pentru a 'permite cumparatorului sa cunoasca natura produsului si sa il deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat'.
- Produsul nu poate include in denumirea sa mentiunea 'fabricat dupa metode traditionale' daca nu indeplineste aceasta conditie.

- Data de expirare - pentru data de expirare se folosesc 2 termeni:

a) termenul de valabilitate, pentru alimentele foarte perisabile cum ar fi produsele lactate si cele din carne, si care reprezinta data limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza sanatatea consumatorului, chiar daca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare, si,

b) data durabilitatii minimale, pentru produsele mai putin perisabile, cum ar fi produsele de panificatie, conservele, produsele din ciocolata, bauturile racoritoare etc, si care reprezinta data limita de comercializare. Produsele mai pot fi consumate o vreme, neafectand sanatatea, dar nu mai pot fi comercializate, intrucat producatorul nu mai garanteaza calitatile fizico-chimice si pe cele gustative (dioxidul de carbon din bauturile racoritoare se pierde, painea se usuca etc).

Termenul de valabilitate se compune din formularea clara a zilei, lunii si anului (in aceasta ordine, folosind sistemul ZZLLAA) si intr-o forma necodificata. Data este precedata de mentiunea clara 'Expira la data de.'. Dupa caz, se poate indica doar ziua si luna sau ziua, luna si anul.

Data de durabilitate minimala se marcheaza in aceeasi formula. Data este precedata de mentiunea clara 'A se consuma de preferinta inainte de / pana la sfarsitul.'. Se pot mentiona doar ziua si luna, luna si anul sau doar anul, in functie de durabilitate.

In ambele situatii, mentiunile cu privire la indicarea datei sunt urmate de conditiile de pastrare si conservare, daca este cazul.

Am vrea sa atragem din nou atentia pe aceasta cale consumatorilor sa citeasca pe eticheta de fiecare data cand cumpara un produs, data de expirare, deoarece consumul unui aliment alterat nu justifica ulterioarele consecinte.

APC Romania condamna faptul ca adesea data de expirare nu poate fi citita si inteleasa deoarece cifrele sunt sterse sau nu se intelege daca data inscriptionata se refera la data de expirare sau la cea de fabricare. APC va contacta firmele producatoare si spera ca aceasta problema sa se rezolve. De asemenea, rugam consumatorii sa nu riste cumparand produse a caror data de expirare nu poate fi inteleasa.

        Alimentele scutite de indicarea datei durabilitatii minimale

1. Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de cartof) neprocesate. Aceasta exceptie nu se aplica si semintelor de germinatie.
2. Bauturile continand 10% sau mai mult in volume alcool.
3. Painea, produsele de panificatie, patiserie si cofetarie care se consuma in 24 ore.
4. Otetul de fermentatie.
5. Sarea de bucatarie, cu exceptia celei iodate.
6. Zaharul si mierea de albine.
7. Produsele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat.
8. Guma de mestecat.
9. Portiile individuale de inghetata nepreambalata.
10. Vinuri, vinuri spumoase, spumante, licoroase, aromatizate si produse similare obtinute din fructe, altele decat strugurii.
11. Bauturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe si bauturi alcoolice in recipiente mai mari de 5 litri, destinate consumului colectiv.

- Cantitatea neta Inscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum, pentru produsele lichide, si in unitati de masa, pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul si gramul sau kilogramul.

Pentru urmatoarele alimente nu este obligatorie indicarea cantitatii nete:
- Alimentele vandute cu bucata, la care numerotarea se poate face cu usurinta din exteriorul produsului; in caz contrar, se indica numarul pe eticheta.
- Alimentele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa.
- Alimentele care sunt vandute la numar sau sunt vandute in prezenta cumparatorului.
- Alimentele a caror cantitate neta este mai mica de 5 grame sau 5 mililitri. Sunt exceptate condimentele si plantele aromatice.

- Lotul Toate alimentele trebuie sa poarte o indicatie care sa permita identificarea lotului din care fac parte. Alimentele a caror eticheta specifica si ziua in data de durabilitate minimala sau termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare, sunt exceptate de la indicarea lotului.

- Lista ingredientelor - toate ingredientele trebuie sa fie mentionate pe eticheta in ordinea descrescatoare a cantitatii lor. Aditivii alimentari, vitaminele si mineralele adaugate trebuie de asemenea sa fie incluse in lista ingredientelor.

Aditivii alimentari se inscriu in lista ingredientelor cu denumirea categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori etc) urmata de denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidifiant: acid citric sau E330.

Aditivii alimentari ce trebuie specificati sunt: acidifiantii, agentii de afanare, de ingrosare, de glazurare, de umezire, de intarire, de incarcare, amelioratorii de faina, amidonul modificat, antiaglomerantii, antioxidantii, antispumantii, colorantii, conservantii, corectorii de aciditate, emulsificatorii, gelifiantii, gazele de expandare, indulcitorii, potentiatorii de aroma, sarurile de topire, stabilizatorii.

Exista nenumarate exemple de alimente pe piata care nu mentioneaza aditivii, ci doar categoria de aditivi. Rugam consumatorii sa fie atenti si sa nu mai cumpere aceste produse.

         Alimentele scutite de specificarea ingredientelor sunt urmatoarele:

1. Apele carbogazoase, a caror denumire face sa apara aceasta caracteristica.
2. Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de cartof) neprocesate.
3. Otetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr-un singur produs de baza si care nu a suferit adaugarea nici unui alt ingredient.
4. Branza, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu au suferit decat adaugari de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricarii, sau de sare in cazul branzeturilor, altele decat cea proaspata sau topita.
5. Produsele constituite dintr-un singur ingredient, daca denumirea acestuia este identica cu cea a ingredientului si permite identificarea clara a naturii ingredientului.

- Cantitatea din anumite ingrediente accentuate la etichetare - pentru a fi mai atragatoare, producatorii accentueaza prin desene sau texte anumite ingrediente (vitamine, proteine, minerale, fructe).

Legislatia obliga specificarea cantitatii, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor. (aromele, cum ar fi condimentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea este nu este relevanta)

Din pacate, numai o parte din produse satisfac aceasta prevedere.

- Mentiunile suplimentare pe grupe de produse - Va informam ca exista mentiuni suplimentare de etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le consideram a fi foarte importante la alegerea produsului:

• Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic
• Iaurtul si smantana - procentul de grasime
• Branzeturile - procentul de grasime raportat la substanta uscata si procedeul de tratament termic
• Untul - procentul de grasime si o mentiune speciala in cazul adaosului de sare
• Margarina - tipul de margarina dupa procentul de grasime. In cazul in care contine mai mult de 0,5% sare trebuie sa fie specificat pe eticheta sarata.
• Pentru cazurile cand uleiurile si grasimile sunt folosite ca ingrediente pentru alte produse trebuie specificata originea acestora (vegetala sau animala), iar pentru cele hidrogenate, mentiunea hidrogenat / hidrogenata, lucru care, din pacate, nu se gaseste pe toate produsele. Este dreptul consumatorului sa cunoasca daca uleiul sau grasimea sunt hidrogenate sau nu.
• Pentru produsele din carne - trebuie mentionate, printre altele, specia de animal (exista insa si exceptii) si tratamentele utilizate.
• Pentru produsele din oua - consumatorul trebuie sa cunoasca continutul in ou raportat la produsul finit, exprimat in procente si temperatura de pastrare.
• Pentru produsele din ciocolata - trebuie sa cunoastem procentul de cacao substanta uscata, din greutatea totala.
• Pentru bauturile alcoolice - sunt absolut interzise mentiunile precum: reconfortant, energizant, tonic, fortifiant etc.
• La otet - trebuie sa cunoastem cantitatea de acid exprimata in grame acid acetic la litru.
• Alimentele congelate - trebuie sa poarte mentiunile 'Produs congelat' si 'A nu se recongela dupa decongelare'.
• Produsele care contin indulcitori artificiali, precum aspartam, cyclamate, saccharin - trebuie sa poarte mentiunea 'cu indulcitori', iar aceasta mentiune trebuie sa insoteasca denumirea produsului.
• In cazul in care se adauga aspartam - mentiunea contine fenilalanina este obligatorie. Din pacate, nici aceasta prevedere nu este de multe ori respectata. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la fenilalanina carora le provoaca daune serioase sistemului nervos central.
• Alimentele pentru sugari si pentru copiii de varsta mica (1-3ani) - trebuie sa poarte o mentiune speciala in acest sens.
• Atunci cand un ingredient contine gluten, denumirile 'amidon', respectiv 'amidon modificat', se completeaza prin indicarea originii acestuia. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la gluten.

Care trebuie sa fie caracteristicile generale ale mentiunilor de pe eticheta?

       Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii in limba romana marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc. In plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii sau desene. Inscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea alimentelor.

       Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la achizitionarea produselor, in privinta:
a) caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie.
b) atribuirii de proprietati pe care produsele nu le poseda.
c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au aceste caracteristici. (Atentie! Sub incidenta acestei litere intra si mentiunea 'Fara colesterol' inscrisa pe produse de origine exclusiv vegetala, (colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala).

       Suplimentar, elementele de etichetare nu trebuie sa faca referire la proprietati medicale, precum, 'ajuta la reducerea riscului de .', 'ajuta la intarirea sanatatii', 'ajuta la intarirea sistemului circulator .', 'este un aliment sanatos.' etc. Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor cu anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate si avizate ca avand proprietati medicale speciale.

       Restrictiile de inducere in eroare si cele referitoare la proprietati medicale se aplica, de asemenea, si la prezentarea alimentelor (forma, aspectul, ambalarea, materialul de ambalare utilizat, felul in care sunt aranjate si mediul in care sunt expuse produsele), precum si in publicitatea acestora.

Care sunt actele normative care reglementeaza etichetarea a alimentelor?

       Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt reprezentate, in principal, de H.G. 784/1996 modificata si completata prin H.G. 953/1999.

       Trebuie, de asemenea, mentionat ca pe langa acestea, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor impreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei au elaborat in ultimul timp ordine comune, specifice pentru anumite alimente (legislatia orizontala). Pe langa reglementarea modului de fabricare, a naturii, a continutului, a transportului acestora etc., ordinele cuprind si norme de etichetare suplimentare specifice. In continuare puteti gasi lista acestor ordine comune specifice anumitor grupe de alimente elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Publice (MAAP) si Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF):

- Ordin comun al MAAP 17, MSF 240 / 2000 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii..
- Ordin comun al MAAP 121, MSF 382 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului de castane indulcit.
- Ordin comun al MAAP 122, MSF 298 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii.
- Ordin comun al MAAP 123, MSF 384 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, compozitia, fabricarea si etichetarea sucurilor din fructe si ale anumitor produse similare.
- Ordin comun al MAAP 124, MSF 297 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman.
- Ordin comun al MAAP 126, MSF 302 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul si etichetarea extractelor de cafea si cicoare.
- Ordin comun al MAAP 127, MSF 301 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, procedeele de fabricatie, calitatea si etichetarea lactoproteinelor - cazeine si cazeinati - destinate consumului uman.
- Ordin comun al MAAP 128, MSF 300 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, compozitia si etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinat consumului uman.

       Speram ca prin initiativa Guvernului de a elaborare actele normative specifice anumitor grupe de produse (legislatia orizontala) sa se creeze un mediu prielnic pentru desfasurarea activitatii de productie.

       Se impune o mai mare implicare a autoritatilor in informarea si sprijinirea producatorilor si oferirea unei mai mari accesibilitati la sursele legislative.

       De asemenea, trebuie mentionat faptul ca Guvernul Romaniei a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern pentru completarea si modificarea normelor privind etichetarea alimentelor. Pentru mai multe detalii a se vedea www.maa-ue.ro

Cuprins

Sfaturi finale

       Pentru final, dorim sa recomandam consumatorilor sa cumpere numai acele produse alimentare care corespund cu exigentele lor, cu nevoile lor, cu interesele lor si care le ofera toate informatiile despre produs. Numai detinand toata informatia se poate face o alegere corecta.

       Rugam consumatorii sa nu mai cumpere produsele care nu satisfac prevederile legale ale etichetarii alimentelor. Numai astfel pot fi eliminate de pe piata aceste produse.

       APC Romania va continua sa informeze consumatorii si producatorii de alimente asupra acestei probleme si sa coopereze cu OPC Bucuresti pana la solutionarea problemei, mai ales, ca in urma unui sondaj de opinie realizat recent, am constatat ca bucurestenii doresc sa cunoasca mai multe detalii despre alimente pentru a sti sa isi administreze mai bine banii, cum ar fi: daca produsul este natural sau nu, daca s-au administrat hormoni de crestere sau antibiotice, daca este sau nu un produs modificat genetic.