CATEGORII DOCUMENTE |
Aeronautica | Comunicatii | Electronica electricitate | Merceologie | Tehnica mecanica |
Identificarea marfurilor periculoase
Lista documentelor este redata in volumul I IMDG CODE. Detaliat aceste documente se regasesc in volumul V in Indexul general. Indexul general este alcatuit sub doua forme:
sub forma alfabetica (marfuri de toate clasele) si furnizeaza urmatoarele informatii:
denumirea tehnica corecta;
pagina din Codul IMDG la care se gaseste fisa individuala: numarul paginii este constituit din 4 cifre - prima cifra indica clasa careia ii apartine marfa in cauza, iar urmatoarele 3 cifre reprezinta fila din cadrul clasei la care se gaseste fisa individuala;
numarul Natiunilor Unite (UN) este constituit tot din 4 cifre care incep de la 0000 in continuare;
clasa, diviziunea si grupul de compatibilitate (Ex: 1.1.D - clasa 1, diviziunea 1, grup de compatibilitate D);
grupul de ambalare care poate fi I, II sau III dar nu la toate marfurile;
riscul subsidiar;
numarul fisei de securitate;
tabla din "Ghidul medical".
sub forma numerica (se foloseste cand se cunoaste numai numarul Natiunilor Unite).
Pe verticala la margine gasim primele 3 cifre din numarul Natiunilor Unite, mergem pe
orizontala in continuare si gasim a patra cifra. La intersectie gasim 3 cifre pe verticala: I cifra - pagina la care se gaseste fisa individuala; sub numarul care indica pagina se gaseste o cifra compusa care arata numarul fisei de securitate, iar sub aceasta avem numarul care indica tabla din ghidul medical.
Unde este barata casuta nu mai exista marfa periculoasa sau s-ar putea sa fie o marfa periculoasa inregistrata dar nu este indicata pentru transport.
In transportul maritim securitatea vietii primeaza securitatii marfii sau a mediului.
Conventia Natiunilor Unite privind transportul marfurilor pe mare din 1978, partea III, art. 13, paragraf 4: "Marfurile periculoase care devin un pericol efectiv pentru persoane sau bunuri pot fi descarcate, distruse sau facute inofensive dupa cum cer imprejurarile, fara plata unei compensari".
Clasificarea marfurilor periculoase (IMDG)
Marfurile periculoase au fost clasificate pe clase si diviziuni. Clasificarea a avut la baza caracteristicile riscului principal, marimea riscului, existenta riscului subsidiar si prevederi speciale pentru anumite categorii de marfuri.
Corespunzator caracteristicii riscului principal, marfurile periculoase au fost clasificate in 9 clase, unele din clase in diviziuni, iar Clasa 1 pe langa diviziuni si in grupe de compatibilitate:
Clasa 1 - Explozivi - in aceasta clasa au fost incluse:
substantele explozive cu exceptia acelora care sunt foarte periculoase pentru transport si a acelora care sunt caracterizate de un risc ce le fac sa apartina altor clase;
articolele explozive, cu exceptia substantelor care pot forma o atmosfera exploziva prin gaze, vapori sau praf;
dispozitivele continand substante explozive care poseda un asemenea caracter incat aprinderea din neglijenta, accidentala sau prin initierea pe timpul transportului au influenta externa prin foc, fum, caldura sau proiectie (imprastierea de fragmente);
articolele fabricate cu scopul de a produce un efect practic exploziv sau pirotehnic (bombe incendiare, aruncatoare de flacari).
Clasa 2 - Gaze - in aceasta clasa sunt cuprinse toate gazele, fie ca pot fi lichefiate sau nu sub presiune la temperatura mediului; de asemenea, gazele dizolvate sub presiune intr-un solvent sau acelea absorbite intr-un material poros, inclusiv gazele puternic refrigerate.
Clasa 3 - Lichide inflamabile - in aceasta clasa sunt incluse lichidele si amestecurile de lichide care contin solide in suspensie sau in solutii si prezinta riscul de inflamabilitate.
Clasa 4 - Solide sau substante inflamabile - in aceasta clasa sunt cuprinse toate substantele ce se pot aprinde sau pot contribui la aparitia unui incendiu in conditiile transportului. Ele se pot aprinde usor de la surse externe de aprindere cum sunt: flame, scantei, flacari. Se pot incalzi si aprinde spontan sau pot emana gaze inflamabile atunci cand intra in contact cu o atmosfera umeda sau cu apa (este cazul carbidului).
Clasa 5 - Substante oxidante si peroxizi organici - sunt substante necombustibile prin ele insele dar care prin descompunere produc oxigen, contribuind astfel la cresterea intensitatii incendiului, cat si substantele instabile, pasibile de descompunere exotermica autoaccelerata (adica prin descompunere se creeaza o temperatura). Ele poseda una sau mai multe din urmatoarele proprietati: disponibilitate la impact, la frictiune si la reactie cu alte substante.
Clasa 6 - Otravuri si substante infectioase - sunt substantele ce pot cauza moartea sau vatamarea grava a organismelor vii atunci cand sunt inghitite, inhalate sau intra in contact cu tesutul, si de asemenea acele substante continand microorganisme capabile sa produca boli.
Clasa 7 - Substante radioactive - in aceasta clasa sunt incluse toate substantele capabile sa emita radiatii a caror activitate specifica este mai mare de 0,002 μCi/g (Ci - Curie).
Clasa 8 - Corozivi - in aceasta clasa intra substantele care prin actiunea lor chimica produc arsuri grave tesutului viu si distrug alte materiale.
Clasa 9 - Alte substante periculoase - in aceasta clasa sunt incluse substantele caracterizate de un risc neacoperit de alte clase. (nu se cere pe ambalaj eticheta)
Marfurile periculoase au fost clasificate dupa marimea riscului in grupe de ambalare cu exceptia substantelor din clasele 1, 2, 6.2 si 7.
Grupul I de ambalare - au fost clasificate toate substantele caracterizate de o valoare mare a riscului. Acest lucru este evidentiat pe ambalaj prin includerea in marcaj a literei X un astfel de ambalaj poate fi utilizat si pentru marfurile cu risc mediu si mic.
Grupul II de ambalare - au fost clasificate substantele caracterizate de o valoare medie a riscului. Pe ambalaj acest lucru este evidentiat prin litera Y. Un astfel de ambalaj poate fi utilizat si pentru marfurile cu valoare mica a riscului.
Grupul III de ambalare - se foloseste pentru substantele caracterizate de o valoare mica a riscului, fapt evidentiat pe ambalaj prin litera Z.
Grupul de ambalare pentru fiecare substanta in parte este continut in lista Natiunilor Unite ca element de identificare a valorii riscului.
Marfurile periculoase sunt clasificate avandu-se in vedere riscul principal, dar sunt foarte multe dintre ele care sunt caracterizate si de unul sau mai multe riscuri subsidiare, fapt ce a determinat ca o aceeasi substanta, dar prezenta intr-o anumita forma sa fie inclusa in 2 sau mai multe clase. Riscurile subsidiare sunt inscrise in fisa individuala a fiecarei substante.
Caracteristicile speciale sunt indicate in fisa individuala prin mentiuni speciale si se transporta sub aranjamente speciale numai dupa recomandarea autoritatilor nationale competente si ale producatorului.
Transportul marfurilor periculoase pe calea ferata
Traficul feroviar international este reglementat prin conventii asa cum sunt Acordul privind Transportul International Feroviar al Administratiei pe Calea Ferata semnat la 6 decembrie 1950 - Varsovia.
Exista o alta conventie - Conventia Internationala privind Transportul Marfurilor pe Calea Ferata. Aceasta conventie are o anexa intitulata RID care reprezinta Reguli Internationale pentru Transportul Marfurilor pe Calea Ferata.
Tara noastra a aderat la ambele conventii iar la RID au aderat un numar de state din Europa, Nordul Africii, Anglia si Irlanda.
Clasificarea marfurilor periculoase care se transporta pe calea ferata corespunde a 8 clase Numerotarea marfurilor periculoase in RID s-a facut printr-un sistem asa-zis special Marginale si nu prin numarul Natiunilor Unite.
Important este urmatorul aspect: la Marginalul 2 sunt cuprinse cerinte de transport impartite pe capitole, case se aplica fiecarei clase cu exceptia clasei 7 pentru care sunt redactate fise. In acest marginal avem capitolele in care sunt redactate:
Cap. A - generalitati de ambalare, de ambalare individuala, marcare si etichetare.
Cap. B - mod de transport si restrictii de expediere.
Cap. C - mentiuni in scrisoarea de trasura.
Cap. D - mijloace si accesorii de transport in care se refera la cerintele aplicabile vagoanelor si incarcaturii.
Cap. E - la marcarea si etichetarea vagoanelor si containerelor se instituie interziceri de incarcare in comun a diferitelor marfuri.
Cap. F - ambalaje goale.
Cap. G - alte reglementari.
Clasa 1 - Explozivi - cuprinde numai 3 diviziuni:
Clasa 4 are 3 diviziuni:
4.1. - materii solide inflamabile
4.2. - materii supuse aprinderii spontane
4.3. materii care in contact cu apa degaja gaze inflamabile
Clasa 5
5.1. - materii comburante
5.2. - peroxizi organici
Clasa 6
6.1. - materii toxice
6.2. - materii infectioase
Clasa 7 - Materiale radioactive
Clasa 8 - Materii corozive
(numere pe margine).
O fisa aplicabila materialelor radioactive este constituita din urmatoarele rubrici notate cu cifre arabe astfel:
materiale, substante;
coletul - caracteristica;
intensitatea maxima a radiatiei coletului;
ambalarea in comun;
contaminarea la suprafata coletului;
marcajul pe colet;
document de transport;
depozitare si expediere;
incarcarea coletului in vagon sau container;
transportul vrac in vagoane si containere;
transportul in vagoane si containere cisterna;
etichetarea;
restrictii de incarcare in comun;
decontaminarea materialelor folosite pentru transport;
alte reglementari.
Etichetarea coletelor si a vagoanelor
Pentru indicarea riscului ce caracterizeaza o marfa, au fost prevazute etichete conform standardelor, care se aplica atat pe colete cat si pe vagoane. Aceste etichete sunt prevazute in Anexa 9 la Conventia Internationala privind Transportul pe Calea Ferata, cu dimensiuni standard de 100x100 mm pentru colete si 150x150 mm pentru vagoane. Pentru vagoane etichetele pot fi lipite pe cartoane care apoi se leaga sigur de vagon.
Predatorul marfii, pe vagoane particulare, pe containere cisterna, poate aplica marci de pericol similare modelelor prescrise. Etichetele se aplica pe toate containerele, pe toate coletele, pe vagoanele apartinand unor carausi care presteaza serviciul de transport, sau pe vagoane proprii.
Marcarea containerelor si a vagoanelor cisterna
Vagoanele cisterna trebuie marcate cu panouri asezate vertical pe fiecare parte care au dimensiunea la baza 400 mm, inaltimea de 300 mm iar marginea are un chenar negru de 15 mm. Fiecare panou trebuie sa contina numerele de identificare din tabelul marginal 1801 RID.
Prima cifra a numarului de identificare a pericolului indica riscul principal, si anume:
2. gaze 5. materie comburanta si peroxid organic
3. materii lichide inflamabile 6. materie toxica
4. solide inflamabile 8. materie coroziva
A doua si a treia cifra indica riscurile subsidiare, astfel:
0. fara importanta 5. proprietati comburante
1. pericol de explozie 6. toxicitate
2. pericol de emanare de gaze 8. corozivitate
3. inflamabilitate 9. pericol de reactie violenta ca urmare a
descompunerii spontane sau a polimerizarii
Urmatoarelor grupe se atribuie riscuri astfel:
Ø repetarea prime cifre arata o intensificare a riscului principal:
33 - lichid foarte inflamabil;
22 - un gaz refrigerat.
Ø 42 - o substanta solida care emana gaze in contact cu apa
Daca numarul de identificare este urmat de X, inseamna ca se interzice umezirea cu apa a materiei respective. Consideram exemplul:
Amoniac 2,3˚ at 268 1005
Ceea ce inseamna ca avem de-a face cu amoniac:
clasa 2 (gaze);
3˚ cifra de enumerare a materiilor;
at - gaz neinflamabil toxic;
268 - numarul de identificare al pericolului:
2 - gaz
6 - materie toxica
8 - corozivitate
1005 - numarul de identificare al materiei.
Caracteristica acestui inscris cere ca el sa ramana lizibil chiar dupa un incendiu de minimum 15 minute.
Cand un vagon cisterna transporta mai multe materii diferite in compartimente distincte, predatorul trebuie sa aplice pe fiecare parte a compartimentului, paralel cu axa longitudinala a vagonului, panoul prevazut cu numarul de identificare. Dupa descarcarea materiei periculoase, se va face curatirea si degazarea recipientului, iar panourile de identificare vor fi scoase.
Rezervoarele si echipamentele aferente se supun controlului atat inainte de punerea in serviciu, cat si periodic. Probele care se efectueaza de un expert autorizat si agreat de autoritatea nationala competenta, trebui sa corespunda prevederilor din Anexa 10 la RID, punctul 1.5.1.
Containerele cisterna se supun la probe inainte de a fi puse in serviciu si la intervale nedepasind 5 ani. Verificarea etanseitatii se face inaintea punerii in serviciu, si la intervale care sa nu depaseasca 2 ½ ani. Expertul, in urma verificarii, elibereaza un certificat cu rezultatele obtinute.
Fiecare container cisterna trebuie sa fie marcat prin stantare sau alt mijloc asemanator, marcare aplicata pe un material rezistent la coroziune si fixata in mod permanent. Marcarea se poate face prin gravare, direct pe unul din peretii intariti ai rezervorului. Marcajul va contine datele din Anexa 10 la RID, punctul 1.6.1. Marcajul cuprinde: numele proprietarului si al celui care-l exploateaza, capacitatea rezervorului, tara de origine, greutatea de incarcare maxima admisa si materia transportata, printr-o denumire sau printr-un cod de referinta, si in plus eticheta de pericol. Cantitatea care se introduce in container se determina conform normelor din Anexa 10 la RID, punctele 1.7.3.1.-1.7.3.5.
Containerele cisterna goale, pentru a putea fi expediate, trebuie sa fie astfel inchise incat sa prezinte aceeasi garantie de etanseitate ca si cand ar fi pline.
Documente de transport
Transportul feroviar este insotit de documentul numit scrisoare de trasura sau fraht. Acest document, in cazul transportului international, este un document simplu si flexibil deoarece permite plata transportului, fie de catre expeditor, fie de catre destinatar sau proportional de ambii.
Sunt cunoscute 3 feluri de documente de tip fraht:
fraht pentru viteza mica - care insoteste marfa ce nu necesita expediere urgenta, in principal utilizat intre centrele industriale din Marea Britanie si centrele continentale;
fraht pentru viteza mare - se utilizeaza la marfurile ce trebuiesc expediate repede si pentru care se percepe o taxa suplimentara de transport;
fraht pentru coletarie expres - se aplica serviciilor postale.
Frahtul se completeaza de expeditor si este alcatuit dintr-un set de 6 file in care se inscriu urmatoarele: data si numele statiei de expediere a marfii, numele si adresa expeditorului si destinatarului, statia de origine a expedierii si statia unde trebuie sa se faca livrarea, descrierea succinta a marfurilor (in cazul marfurilor periculoase se inscriu datele prevazute in partea a 2-a RID), greutatea bruta sau cantitatea, instructiunile necesare pentru libera practica si alte formalitati iar pentru unele clase de marfuri periculoase, se ataseaza si un certificat (declaratie) eliberat de expeditor, costul privitor la transport.
Transportul marfurilor periculoase pe apele interioare
Apele interioare ale continentului joaca un rol important in transportul international de marfuri si pasageri. Avand in vedere importanta lor in anul 1976 au fost redactate recomandari de catre Comitetul pentru Transporturi Interioare ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa sub denumirea Masurile europene privind transportul international al marfurilor periculoase pe apele interioare.
Si aici este utilizata numerotarea marginala si contine 2 anexe:
Anexa A - se refera la mauri privind substantele periculoase. In prima parte sunt redate definitiile si procedeele generale de transport, iar in partea a 2-a s redau clasele de marfuri periculoase, incluse intr-o lista care contine si exceptiile de la reguli, precum si particularitatile documentelor de transport.
Anexa B - contine recomandari cu privire la transportul in containere si cisterne, metode si restrictii de expediere, echipamente de transport si indicatii referitoare la amestecul incarcaturii. In aceste masuri sunt introduse clase restrictive si nerestrictive; spre exemplu, explozivii au fost subimpartiti in 3 diviziuni.
In legatura cu clasificarea se precizeaza ca explozivii sunt subimpartiti in 3 diviziuni, iar gazele sunt impartite dupa proprietati.
Coletele, containerele cat si cisternele mobile se marcheaza si se eticheteaza asa cum se indica in codul IMDG pentru transportul marfurilor periculoase pe Rin. Aceste masuri sunt completate in mod special. In acest caz, reteaua de controale este mai densa, atat in ceea ce priveste operarea, constructia, echiparea navelor cat si manipularea marfurilor.
Pentru transportul pe ape interioare nu se prevede un document special de transport, dar trebuie sa se emita o declaratie din care sa rezulte ca "Ambalarea, ambalarea mixta si etichetarea sunt conforme cu .".
Transportul marfurilor periculoase pe calea maritima
Ca urmare a specificului deosebit al transportului maritim, pregatirea navei pentru transportul de marfuri periculoase este o activitate complexa care trebuie desfasurata in conditii stricte inaintea voiajului. Pentru aceasta, nava trebuie sa fie in buna stare de navigabilitate contractuala in adevaratul sens al notiunii, incluzand instruirea speciala a echipajului, care trebuie facuta cu toata seriozitatea, pe baza instructiunilor elaborate in raport cu riscul marfurilor.
Astfel, pregatirea magaziilor va trebui sa includa:
Ø curatenia, uscarea si ventilatia;
Ø peretii despartitori trebuie sa fi etansi la lichide si rezistenti la foc;
Ø ventilatia trebuie sa fie eficace si permanent in stare de functionare;
Ø coloanele de ventilatie trebuie sa fie prevazute cu filtre impotriva scanteilor;
Ø puntile si inchiderile deschiderilor in punte trebuie sa fi etanse la lichide si rezistente la foc pentru a se putea delimita si individualiza compartimentele in vederea crearii posibilitatilor de aplicare a termenilor de separare.
Instalatiile si echipamentele de bord trebuie sa respecte standardele de protectie impotriva scanteilor si electricitatii statice. Magaziile trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa permita amararea sigura a marfurilor (ocheti, inele, tacheti). Inchiderea magaziilor trebuie sa fie prevazuta cu dispozitive de incuiere si de sigilare, pentru a vita accesul persoanelor neautorizate.
Repartizarea marfurilor in nava, atat a celor periculoase cat si a celorlalte, trebuie facuta astfel incat sa se realizeze o stabilitate sigura care sa permita pendulari lente, impiedicand stabilitatea dura care poate facilita dezamararea si dezarimarea marfurilor. Pe timpul voiajului, cerinta de mai sus trebuie indeplinita prin realizarea unui grafic de consum combustibil si apa, intocmit in prealabil cu scopul de a elimina si inlatura complet suprafetele libere.
Exista marfuri periculoase care pot fi depozitate sau se depoziteaza numai pe punte si care, ca urmare a greutatii lor pot influenta negativ stabilitatea. In acest caz trebuiesc luate masurile care se impun. De asemeni, depozitarea pe punte nu trebuie sa impiedice accesul la instalatia de ventilatie, la mijloacele de vitalitate, sa nu blocheze caile de circulatie, sa nu fie depozitate in apropierea filtrelor de aer, a instalatiilor care pe timpul functionarii pot produce scantei, pot emana caldura, precum si in zonele apropiate spatiilor de locuit sau zonelor de lucru.
Indiferent de locul unde sunt depozitate, personalul care manipuleaza sau supravegheaza transportul, trebuie sa respecte indicatiile pe care le furnizeaza etichetele de avertizare din Anexa 9 a codului IMDG.
Siguranta echipajului navei
Manipularea si transportul marfurilor periculoase trebuie sa se faca astfel incat sa se impiedice producerea unor incidente de genul poluarea mediului, contaminarea altor marfuri, producerea de incendii si vatamari corporale. In acest scop, personalul implicat trebuie sa fie avizat asupra caracteristicilor riscante, precum si a masurilor de prevenire. Pentru aceasta trebuie sa detina informatii privitoare la: regulile de securitate, masurile de prim ajutor medical si procedura de urgenta in caz de incidente.
Pentru transportul marfurilor periculoase s-au intocmit fise de securitate. O fisa de securitate este structurata in 5 parti:
Ø prima parte o constituie titlul grupului cu numarul fisei de securitate;
Ø a doua parte contine echipamentul special de interventie in caz de incident, care trebui sa existe la bordul navei;
Ø a treia parte se refera la dispozitii de urgenta;
Ø a patra parte se refera la masuri de urgenta;
Ø a cincea parte se refera la tratamentul medical pentru acordarea primului ajutor in caz de accident.
Daca o nava transporta marfuri periculoase susceptibile aprinderii, dispozitiile de urgenta trebuie sa se refere neaparat la utilizarea de scule si dispozitive care nu produc scantei, in cazul unor interventii de remediere sau de reparare, iar echipamentele electrice utilizate sa fie de tipul antideflagrant.
De asemeni, la bord trebuie sa existe echipament complet de interventie, aparate autonome de respirat, dispersoare cu jet precum si material absorbant corespunzator caracteristicii marfii care se transporta. Echipamentul de protectie se recomanda de catre producatorul marfii periculoase in raport cu proprietatile fizico-chimice si a caracteristicilor acestora, tinand cont totodata de rezultatul testelor efectuate in procesul de productie si laborator.
Pentru protectia cailor respiratorii se folosesc aparate de respirat autonome si nu masti de gaze. Recomandarea urmareste sa impiedice autoritatile competente sa aprobe echiparea navei cu masti de gaze, care corespund numai anumitor substante si pun viata in pericol fata de gazele foarte toxice.
Pentru combaterea incendiilor, navele pot utiliza apa in toate cazurile in care marfurile nu reactioneaza cu acestea, sau in caz contrar, materialul absorbant, inert cum ar fi pamantul cu diatomit.
Necesarul de echipament si materiale se stabileste in raport de cantitatea de marfa periculoasa, dimensiunile si tipul navei, precum si numarul persoanelor disponibile pentru interventie. Pentru interventie trebuiesc facute exercitii pregatitoare in sensul de a se cunoaste utilizarea echipamentului de protectie alcatuit din cizme, combinezon, manusi, casca, ochelari de protectie precum si a aparatului de respirat autonom sau in cazul in care fisa de securitate solicita numai haine de protectie, atunci se vor utiliza cizme, combinezon, manusi si casca.
In mod normal, marfurile periculoase ambalate se pot manipula fara utilizarea unui echipament special de protectie, protectia fiind asigurata de ambalaj prin calitatile sale. Cu toate acestea se impune existenta echipamentului special la bord pentru a se interveni in caz de avarierea ambalajului, atunci cand apar pierderi din continut sau scurgeri. Utilizarea ochelarilor de protectie se impune chiar si in cazul marfurilor ambalate.
In cazul in care se produce o deversare de marfuri periculoase, anumite substante degaja gaze toxice si/sau corozive, caz in care dispersia in atmosfera cere ca nava sa fie manevrata in functie de conditiile atmosferice, pentru a impiedica afectarea sanatatii membrilor echipajului prin patrunderea gazelor in compartimentele de lucru.
Marfurile periculoase, indiferent de starea sub care se prezinta, daca sunt stivuite pe punte trebuiesc ferite de sursele externe de aprindere: flacari, becuri de iluminat neprotejate, diferite scule electrice, etc.
In cazul deversarilor se recomanda spalarea cu apa din abundenta si evacuarea acesteia peste bord, avand in vedere ca securitatea echipajului este prioritara poluarii marii. Pentru marfurile depozitate sub punte, in cazul deversarii este necesara utilizarea materialului de decontaminare de care nava trebuie sa dispuna din abundenta si care trebuie sa existe la bord inainte de inceperea incarcarii.
Pentru evacuarea vaporilor toxici, explozivi sau inflamabili, nava trebuie sa dispuna de o constructie care sa permita evacuarea acestora la o inaltime apreciabila deasupra puntii. Sistemul de ventilatie pentru compartimentele de marfa trebuie sa fie complet izolat si separat de ventilatia spatiilor de locuit.
Accesul in spatiul de depozitare a marfurilor periculoase este permis numai persoanelor autorizate si corect echipate, adica au echipament de protectie si aparat autonom de respirat, iar intrarea in aceste spatii se face sub supraveghere.
Daca substantele deversate pe punte sau sub punte au fost colectate cu material absorbant, ele se vor depozita in conditii de securitate si vor fi evacuate in primul port de escala.
Utilizarea apei la bordul navei ca agent de combatere a incendiului este recomandata in general pentru majoritatea marfurilor periculoase, atat sub forma de jet cat si pulverizata. Cu toate acestea, trebuie tinut cont de recomandarile din fisa de securitate, deoarece apa poate fi preferata in locul altui agent extinctor, care in mod normal ar fi recomandat la uscat. In caz de incendiu se recomanda, in limita posibilitatilor, indepartarea coletelor din zona incendiata si mentinerea unei temperaturi scazute prin stropirea cu apa a coletelor.
In cazul marfurilor periculoase care polimerizeaza, nu trebuie neglijat faptul ca reactia de polimerizare poate continua timp indelungat dupa inlaturarea sursei exterioare care a declansat-o.
Daca un incendiu s-a produs intr-o magazie de marfa, se recomanda etansarea acestei magazii, intreruperea ventilatiei si punerea in functiune a instalatiei fixe de combatere cu apa, aburi sau CO2. Pentru substantele care reactioneaza puternic in contact cu apa, se recomanda utilizarea extinctorului cu praf chimic uscat sau material inert sub forma de pulbere; in ultima instanta se pot utiliza mari cantitati de apa.
In caz de accident, primul ajutor se acorda in raport cu recomandarile ghidului medical de interventie in cazul de accidentare cu marfa periculoasa.
Pentru a pregati incarcarea marfurilor periculoase, se recomanda urmatorul algoritm de lucru:
din indexul numeric, dupa ce s-a obtinut din indexul alfabetic numarul Natiunilor Unite, se stabileste care este fisa de securitate;
in dispozitiile de urgenta se selectioneaza fisa de securitate aferenta grupului de substante din care se extrage lista echipamentelor de protectie si interventie, materialele necesare si procedurile de urgenta. Pe aceasta baza se intocmeste lista cu echipament si materiale si instructiunile de interventie.
Termeni de separare (sau segregare)
Marfurile periculoase pot fi transportate la bordul navei in conditii de securitate, daca in principal sunt respectate cerintele de separare. Termenii de separare intalniti sunt urmatorii:
Departe de - prin aceasta se intelege ca intre doua colete incompatibile, fie depozitate pe punte fie sub punte, trebuie sa existe un spatiu de interventie de minim 3 m. Acest spatiu poate fi ocupat cu alte marfuri cu care cele doua feluri de marfa periculoasa sunt compatibile.
Separat de reprezinta o izolare a doua colete incompatibile; daca sunt depozitate sub punte, o izolare printr-un perete etans la apa si rezistent la foc, iar daca sunt depozitate pe punte, o izolare departe de.
Separat de un compartiment complet sau magazie de reprezinta o izolare intre 2 colete incompatibile, depozitate sub punte, printr-un compartiment constituit din 2 pereti etansi la apa si rezistenti la foc sau prin 2 punti etanse la apa si rezistente la foc. La depozitarea pe punte, aceasta reprezinta o izolare printr-o distanta corespunzatoare.
Separat longitudinal de un compartiment complet de interventie sau magazie de reprezinta o izolare intre 2 colete incompatibile, daca sunt depozitate sub punte, in plan longitudinal prin 2 pereti etansi la apa si rezistenti la foc. La depozitarea pe punte aceasta reprezinta o separare printr-o distanta corespunzatoare.
Tabla generala de segregare contine recomandarile generale de izolare intre marfurile periculoase. Atat pe orizontala cat si pe verticala sunt redate clasele cu diviziunile de marfuri periculoase. La intersectia a doua marfuri periculoase incluse in clase diferite se regaseste termenul de segregare.
Pregatirea transportului de marfuri periculoase impune respectarea de catre comandantul navei a urmatorului algoritm de lucru:
a) primirea listei de incarcare in care sunt nominate marfurile periculoase prin denumirea tehnica corecta si/sau numarul Natiunilor Unite;
b) procurarea documentatiei corespunzatoare marfurilor periculoase care au fost nominate in lista de incarcare;
c) analiza posibilitatilor tehnice si constructive ale navei in raport cu cerintele specifice claselor de marfuri care urmeaza a fi transportate;
d) studierea caracteristicilor si proprietatilor marfurilor periculoase din fisa individuala;
e) dotarile cu echipament si materiale de interventie din fisa de securitate;
f) masurile de prim ajutor in caz de accident din tabla obtinuta din ghidul medical coordonate cu recomandarile primite de la producator, respectiv incarcator si autoritatea nationala competenta;
g) repartizarea marfurilor periculoase pe hambare in raport cu proprietatile, caracteristicile, recomandarile speciale, indicatiile generale de separare, cerintele continute in fisa individuala inclusiv recomandarile autoritatii nationale competente;
h) redactarea si inaintarea cererii de echipament si materiale de interventie;
i) studierea masurilor necesare pentru a fi luate la bord, avand in vedere riscul principal si riscurile subsidiare pe care le prezinta marfa periculoasa;
j) stabilirea componentei echipei de interventie si nominarea ofiterului responsabil cu transportul marfurilor periculoase;
k) stabilirea restrictiilor de acces si circulatie la bordul navei, in scopul securitatii operatiunii;
l) pregatirea spatiilor de depozitare la bord si efectuarea amenajarilor necesare in vederea inceperii incarcarii;
m) stabilirea graficului de supraveghere a incarcarii, a transportului si a descarcarii, cu care ocazie se redacteaza sarcini concrete pentru fiecare membru de echipaj si pentru ceilalti membri;
n) stabilirea locului de depozitare a echipamentelor si materialelor, precum si efectuarea exercitiilor de antrenament cu echipajul si echipa de interventie.
Transportul marfurilor periculoase in containere
Transportul containerizat reprezinta o cale principala de reducere a avariilor la care sunt expuse marfurile. Aceasta tehnologie, coroborata cu masuri de amarare a coletelor in interiorul containerelor, poate conduce in final la un transport corect daca au fost respectate si regulile de segregare.
Containerul este un echipament cu structura si rezistenta proprie, putand fi reutilizat in procesul de transport. El poate fi transportat pe calea ferata, rutier, naval. Acest echipament inlatura manipularile suplimentare de colete, iar in cazul transportului international, adesea include si o calatorie pe mare.
Avand in vedere pendularile la care este expusa o nava, masurile de amarare a marfurilor in containere cat si amararea acestuia pe nava, se impun cu toata seriozitatea, atat din partea incarcatorilor cat si a navei. In scopul sigurantei transportului, containerul trebuie inspectat inainte de incarcare, atat la interior cat si la exterior. Containerele care prezinta avarii sau nu sunt etanse, nu vor fi incarcate cu marfuri periculoase, iar daca aceste avarii au aparut dupa ce au fost incarcate, nu vor fi preluate la bordul navei.
Inspectia containerului are in vedere urmatoarele:
Ø in interior, descoperirea avariilor importante, a gaurilor la plansee cat si a proeminentelor care pot avaria marfa; curatenia si aerisirea, starea de etanseitate (se determina prin intrarea persoanei in container, care dupa inchiderea usilor, nu trebuie sa constate fascicule de lumina);
Ø starea deschiderilor de ventilatie daca sunt bune sau nu, sau daca sunt inchise, in cazul in care se cere acest lucru; buna stare a tachetilor sau inelelor pentru amararea marfurilor; corecta asamblare a containerelor pliabile sau a partilor mobile ori detasabile; amararea partilor mobile ale containerelor;
Ø la exterior, inchiderea si etansarea usilor, asigurarea si sigilarea lor, starea garniturilor, starea pieselor de colt atat la partea superioara cat si la partea inferioara, care nu trebuie sa aiba deformari, astfel incat sa se asigure atat o buna amarare cat si o manipulare in siguranta; starea peretilor, a podelei si a acoperisului, iar daca elementele de structura si rezistenta prezinta deformari sau containerul in ansamblu este deformat, acesta se refuza la incarcare.
Proiectarea stivuirii si amararea coletelor in container
In proiectarea stivuirii si amararii coletelor in container, se impune a se tine cont de urmatoarele:
greutatea incarcaturii care urmeaza sa fie introdusa in container sa nu depaseasca capacitatea de greutate indicata pentru tipul de container utilizat;
unitatile de incarcare, avand o greutate mare, vor fi depozitate in container pe material lemnos, foi de tabla sau alte materiale menite a mari suprafata de sprijin;
instalatiile neambalate vor fi franate cu saboti sau pene din material lemnos, cu scopul de a li se mari suprafata de sprijin si de a li se impiedica alunecarea;
unitatile de incarcare trebuie amarate cu scopul prevenirii deplasarii pe timpul transportului, utilizand dulapi, grinzi si scoabe. De regula, amararea coletelor se face prin ele insele, iar daca nu este posibil se utilizeaza materiale cum ar fi lemnul, cartonul, sacii cu aer sau altele;
marfa trebuie repartizata pe suprafata containerului in mod uniform astfel incat centrul de greutate sa fie amplasat pe verticala care trece prin centrul suprafetei podelei. In nici un caz containerul nu va fi incarcat cu mai mult de 60% din marfa pe o jumatate din lungime, aceasta exceptie fiind acceptata daca nu exista marfa pentru un container la plina incarcare;
marfurile grele nu vor fi depozitate peste marfurile usoare, chiar daca acestea din urma sunt ambalate intr-un ambalaj rezistent, urmarind, ca regula generala, ca centrul de greutate al marfii sa fie amplasat sub centrul de greutate al containerului;
trebuie evitata depozitarea in acelasi container a marfurilor incompatibile, de asemeni a marfurilor care emana praf cu marfuri care se avariaza prin prafuire;
butoaiele metalice vor fi depozitate cu dopul in sus, iar cele din lemn se vor depozita pe dulapi, culcat pe o parte;
nu vor fi depozitate in container marfurile care se pot avaria prin condensare impreuna cu marfurile umede, cu cele umezite sau disponibile la curgeri si cu cele higroscopice;
paletii si materialul de separatie utilizat in containere vor trebuie sa fie bine uscati;
in containere nu vor fi introduse colete avariate, chiar daca este evident ca nu au curs si din continut nu au fost pierderi;
dupa umplerea containerelor se va proceda la amararea marfurilor astfel incat sa se impiedice ca marfa sa se sprijine pe usa sau sa existe riscul caderii coletelor pe timpul cat usile se deschid. In cazul utilizarii lemnului ca material de amarare, sau daca recipientii includ material lemnos si nava are ca destinatie un stat in care lemnul este supus reglementarilor de carantina (Australia, Noua Zeelanda), o copie a certificatului de tratare a lemnului va fi amplasata intr-un loc vizibil in container.
Toate aceste masuri trebuiesc luate in scopul securitatii persoanelor, a marfurilor si implicit a mijlocului de transport. Masurile enumerate pana aici vor fi coroborate cu recomandarile specifice clasei, incluzand acele masuri izvorate din recomandari speciale.
Autoritatea nationala competenta poate aproba transportul marfurilor periculoase uscate in vrac, utilizand containere speciale. In plus, fata de cele de mai sus, se va avea in vedere scoaterea sau mascarea etichetelor irelevante pentru transport. De asemenea marfurile sa fie impachetate, marcate si etichetate conform cerintelor din codul IMDG. Se interzice introducerea in containere a coletelor altfel prezentate.
Manipularea marfurilor trebuie sa se faca sub supravegherea unei persoane responsabile, pregatita si familiarizata cu riscurile pe care marfurile le comporta si care trebuie sa cunoasca masurile de urgenta ce trebuiesc luate in caz de necesitate. Aceasta persoana trebuie sa cunoasca utilizarea corecta a materialelor de interventie, implicit a locului de depozitare a acestora.
Se interzice complet fumatul pe timpul lucrului, organizandu-se in acest scop locuri de fumat unde sunt luate toate masurile de prevenire si combatere a unui incendiu. La bord sunt intensificate masurile de prevenire si de combatere a unui incendiu.
Coletele care prezinta curgeri sau urme decurgeri, nu vor fi acceptate pentru introducerea in container. Pe timpul iernii, coletele vor trebui sa fie curatate de zapada, gheata, iar in celelalte situatii sa nu fie umede si sa nu aiba impuritati pe ele.
Marfurile paletizate sau unitizate in alt mod, vor fi compactizate astfel incat sa nu permita avarierea vreunui colet. Materialele de legare a unitatii de incarcare trebuie sa fie de un tip compatibil cu marfurile unitizate si sa ramana eficient daca ar fi expus la umezeala, la temperatura ridicata sau la razele soarelui.
Controlul temperaturii marfurilor periculoase ambalate in containere, trebuie sa se faca utilizand un agregat avand sursa de alimentare de un tip aprobat, astfel incat sa nu prezinte un pericol pentru marfa sau pentru containerele invecinate. Atat containerul cat si agregatul trebuie sa fie inspectate inainte sa fie utilizate si rezultatul sa fie consemnat intr-un document special.
Coletele avariate pe timpul manipularii nu vor putea fi preluate la transport decat dupa ce au fost reparate, acest lucru facandu-se intr-un loc departat de nava. Daca suprafata coletului este contaminata, coletul va fi supus unor restrictii pana in momentul in care s-a evaluat potenta riscului. Daca avaria poate sa genereze un risc de explozie, combustie spontana, otravire sau pericol similar, persoanele vor fi evacuate, anuntand despre aceasta autoritatea competenta.
Marfurile periculoase care pot produce avarii prin patare, miros sau contaminarea altor produse, nu vor fi introduse in acelasi container. Sa nu se consume alimente sau bauturi pe timpul manipularii marfurilor otravitoare sau corozive. Daca marfa periculoasa formeaza numai o parte din incarcatura unui container, este de preferat sa fie astfel incarcata incat sa fie accesibila imediat.
Daca in container sunt introduse marfuri periculoase marcate protejat impotriva inghetului, ele trebuiesc amplasate cat mai departe de peretele containerului. Marfurile marcate (aceasta e partea de sus) nu vor fi culcate ci vor fi depozitate cu partea marcata in sus.
Marcarea si etichetarea containerului trebuie facuta respectand recomandarile codului IMDG folosind etichete sau placarde de cel putin 250x250 mm, aplicate in exteriorul containerului pe fiecare parte a acestuia si la fiecare capat. Etichetele amplasate in parti (pe peretii laterali) vor fi astfel situate incat sa nu fie acoperite atunci cand se deschid usile.
Este de preferat ca pe container sa fie inscris numele tehnic corect al marfurilor care se afla depozitate in interior. Dupa terminarea incarcarii, containerul se incuie imediat iar cheia ramane la dispozitia persoanelor autorizate. Persoana responsabila cu ambalarea marfurilor periculoase va elibera un certificat de ambalare in container care contine urmatoarea declaratie:
containerul a fost curat, uscat si aparent bun pentru a primi marfurile;
in container nu s-au impachetat marfuri incompatibile;
coletele au fost inspectate si in container au fost introduse numai colete bune si uscate;
coletele au fost corect ambalate si amarate;
atat coletele cat si containerul au fost corect marcate si etichetate.
Recomandari generale pentru containerele in care s-au
transportat sau in care se transporta marfuri periculoase
Orice container in care s-au transportat marfuri periculoase, in special substante toxice, va trebui sa fie bine ventilat inainte de a se incepe incarcarea altor marfuri. Ventilarea se va face lasand usile deschise o anumita perioada de timp. Dupa golirea unui container, in care au fost transportate marfuri periculoase, trebuie sa fie luate toate masurile pentru a exclude pericolul ce ar decurge in special in cazul marfurilor toxice care au curs sau numai se banuieste ca au curs.
Daca un container incepe sa se incalzeasca el va fi manipulat intr-un loc sigur, notificand acest lucru serviciului de pompieri care va lua masurile corespunzatoare in raport cu marfa din interior.
Destinatarul trebuie sa restituie containerul dupa ce l-a golit in conditii bune, curat, ventilat si fara avarii. In cazul in care intr-un container trebuie sa se intre numai dupa o buna ventilatie, pe acesta se inscrie un avertisment: Atentie, se va ventila inainte de a se intra!
Sunt situatii cand pentru mentinerea unei temperaturi scazute s-au utilizat CO2, pe container pe langa avertismentul specific se va scrie: Pericol gaz CO2!
Separarea containerelor la bordul navelor nespecializate se face in conformitate cu prevederile sectiunii 15 din codul INDG. Aceste prevederi trebuie coroborate cu urmatoarele:
o substanta cu un risc latent necesita o separare fata de o alta substanta cu care poate reactiona periculos;
substantele inflamabile vor fi separate de sursele de aprindere deoarece producerea unui incendiu se raspandeste intr-un timp scurt, caz in care se impune utilizarea ecranelor de foc sau punti rezistente la foc;
marfurile periculoase inflamabile se separa de marfurile care pot exploda;
marfurile care emana gaze toxice se vor depozita cat mai departe de spatiile de locuit, zonele de lucru cat si instalatiile de ventilatie pentru a nu afecta sanatatea oamenilor;
pentru a exclude posibilitatea de contaminare, substantele otravitoare vor fi depozitate separat de toate produsele alimentare iar articolele sau substantele care prezinta un risc subsidiar de otravire se vor depozita departe de.
Separarea containerelor la bordul navelor specializate se realizeaza conform prevederilor codului IMDG, respectand urmatorii termeni de separare:
la stivuirea verticala, containerul inchis sau deschis (conform clasificarii din Conventia Internationala privind Securitatea containerelor '72) pentru care se indica o stivuire verticala va fi plasat astfel fata de containerul incompatibil incat intre ele sa existe o punte rezistenta la foc si etanse la lichide;
containerul de tip inchis continand substante solide pentru care se indica o separare departe de alte substante, se pot depozita unul deasupra celuilalt;
la stivuirea orizontala, containerele inchise pentru care se indica o izolare departe de, se pot stivui pe punte sau sub punte la bordul navei, atat in plan longitudinal cat si in plan transversal;
containerele inchise pentru care se indica o izolare separat de pot fi depozitate pe punte sau sub punte, containerele deschise pentru care se indica aceeasi izolare, pot fi depozitate numai pe punte. Containerele deschise pentru care se indica o izolare separat de pot fi depozitate sub punte, dar trebuie separate printr-un perete etans la apa si rezistent la foc;
containerele inchise sau deschise pentru care se indica o izolare separat de un compartiment complet sau magazie de, se pot stivui pe punte printr-o separatie in plan longitudinal de un container sau un plan transversal printr-o separatie de 3 containere. Containerele inchise pentru care se indica izolarea de mai sus se pot depozita sub punte separate printr-un perete rezistent la foc si etans la apa. Containerele deschise pentru care se indica separarea de mai sus se pot depozita sub punte, separate prin 2 pereti rezistenti la foc si etansi la apa
Masuri pe timpul depozitarii si transportului containerelor
La bordul navelor, pe timpul depozitarii si transportului containerelor care contin marfuri periculoase sunt necesare urmatoarele masuri:
compartimentul trebuie sa fie bine ventilat si aceasta cu atat mai mult cu cat se impun operatiuni la containere pentru care trebuiesc deschise usile;
accesul in compartiment este permis numai persoanelor autorizate, echipate corect si avand caile respiratorii protejate cu aparat autonom;
se impun masuri de prevenire a incendiilor, in care scop toate sursele de aprindere trebuie izolate. Daca in container sunt introduse marfuri din clasa 4.3 din care fac parte substantele care emana gaze inflamabile cand intra in contact cu umiditatea, sunt necesare masuri pentru diminuarea cantitatii de umiditate;
containerele transportate pe punte trebuie protejate atat impotriva razelor soarelui cat si a altor surse de caldura, prin acoperirea cu materiale potrivite sau prin udare cu apa;
daca marfurile necesita transport sub temperatura controlata, trebuie actionat in directia mentinerii temperaturii de transport impiedicand sa se ajunga la temperatura critica, temperatura la care incepe descompunerea autoaccelerata cu efect de explozie violenta;
unitatile de transport trebuie sa fie stivuite intr-un loc din care sa poata fi aruncata peste bord cu usurinta.
Transportul marfurilor periculoase cu navele port-barja
Navele clasice si navele port-barja sunt diferentiate atat constructiv cat si capacitiv. O barja este un echipament de mare capacitate cu structura si rezistenta proprie, asigurand atat etanseitate cat si posibilitati de ventilatie. Ea poate fi transportata atat ca unitate individuala, in care caz nu se aplica cele care urmeaza cat si la bordul navelor specializate pentru care sunt adoptate norme specifice.
Barja poate fi incarcata la bordul navelor specializate, atat p punte cat si sub punte. O barja se considera a fi incarcata pe punte atunci cand este stivuita deasupra puntii deschise sau sub puntea deschisa.
In barje pot fi transportate atat marfuri ambalate cat si marfuri in vrac. Marfa in vrac se transporta cu aprobarea autoritatii nationale competente. Daca in barja se depoziteaza marfuri ambalate, ele trebuie in prealabil inspectate, iar in interiorul barjei sa fie bine amarate. Vor fi etichetate si marcate asa cum se indica in cod.
Inainte de incarcarea marfurilor in barja, barjele vor fi inspectate, fiind refuzate de la incarcare cele cu avarii. Nu vor fi incarcate in barja colete care au pe suprafata lor praf, gheata sau zapada. In lista speciala pentru marfurile periculoase, in manifestul vamal sau planul de stivaj, se vor indica clar locurile de la bordul navei in care au fost incarcate barjele cu marfuri periculoase si cantitatea de marfuri.
Barja continand marfuri din mai multe clase, va fi depozitata tinand cont de cerintele cele mai exigente prevazute pentru marfurile incarcate. Daca pentru o marfa se recomanda depozitarea sub punte sau pe punte, iar pentru o alta marfa compatibila cu prima se recomanda depozitarea numai sub punte, depozitarea barjei se va face numai pe punte.
Depozitarea marfurilor in interiorul barjei trebuie sa se faca tinand cont de termenii de separare indicati. Separarea barjelor la bordul navelor specializate se va face tinand cont de indicatia de izolare recomandata, intelegand prin termenii de separare urmatoarele:
daca se recomanda separarea separat de trebuie inteles ca se indica o separare a celor doua barje una fata de alta, tinand cont de unele prevederi suplimentare;
prin termenul separat complet printr-un compartiment sau magazie de trebuie inteleasa o izolare in cazul navei cu magazii verticale, printr-o magazie verticala sau in cazul unei nave avand niveluri orizontale de barje, printr-un nivel;
termenul separat longitudinal printr-un compartiment sau magazie de inseamna o izolare, in cazul navei cu magazii verticale, printr-o magazie de interventie sau compartiment. In cazul in care nava este prevazuta cu nivele orizontale de separare, inseamna ca se indica o separare pentru interventii prin cel putin 2 spatii de barje.
Compartimentele inchise ale navei specializate unde sunt depozitate barje care au marfuri periculoase, otravitoare, toxice, vor fi bine ventilate pentru a se evita crearea unei atmosfere periculoase pentru persoane si/sau nava.
Barjele continand resturi de marfuri periculoase, vor fi tratate ca si cum ar fi incarcate cu aceste marfuri. Pe timpul transportului se supravegheaza temperatura barjelor cat si emisia de gaze sau vapori. Instalatia de detectare a incendiului va fi pe pozitia deschis, astfel incat agentul de combatere a incendiului sa poata patrunde in interior.
Cisterne portabile si autocisterne
Cisternele portabile sunt destinate transportului de marfuri periculoase pe mare, cu exceptia marfurilor din clasa 2. Cisterna portabila este un echipament proiectat sa transporte marfuri periculoase lichide, a caror vapori nu dezvolta o presiune mai mare de 3 kg/cm2 la o temperatura de 50˚C. Aceste cisterne au o capacitate mai mare de 450 l.
O cisterna portabila se compune din echipamentul de deservire compus din dispozitivul de incarcare/descarcare, de ventilatie, de incalzire si instrumentele de masura, si echipamentul structural ce cuprinde elemente de fixare, intarire, protectie si stabilizare.
Autocisterna este o cisterna portabila fixata rigid pe un autovehicul, avand destinatia transportului atat pe sosea cat si pe mare.
Cisternele portabile se clasifica astfel:
de tip 1 - sunt constituite dintr-un echipament prevazut cu dispozitiv de depresurizare capabil sa lucreze la o presiune de 1,75 kg/cm2 sau mai mult;
de tip 2 - sunt prevazute cu dispozitiv de depresurizare putand sa lucreze la o presiune intre 11,75 kg/cm2, fiind destinate transportului de marfuri periculoase lichide cu grad scazut de periculozitate;
de tip 3 - sunt cisterne de o constructie avizata de autoritatea nationala competenta;
de tip 4 - sunt autocisterne cu capacitate mai mare de 450 l. Sunt autorizate pentru voiaje internationale;
de tip 5 - au o capacitate de peste 1000 l si sunt destinate transportului normal de lichide.
Din punct de vedere constructiv, cisternele portabile, accesoriile si garniturile lor trebuie confectionate dintr-un material compatibil cu marfa pentru care sunt destinate. Cisternele care transporta lichide inflamabile cu punct de aprindere mai mare de 60˚C, trebuie sa fie legate electric la pamant ca protectie impotriva electricitatii statice.
Cisternele utilizate pentru transportul lichidelor cu punctul de aprindere sub 61˚C trebuie sa fie prevazute cu un sistem de protectie impotriva scanteilor. Dispozitivul de depresurizare trebuie sa fie marcat cu presiunea sau temperatura la care este reglat sa lucreze. Acolo unde este trebuie sa se indice numele uzinei constructoare, tolerantele admise la presiunea de lucru si tolerantele permise la temperatura
Autoritatea nationala competenta trebuie sa elibereze un certificat prin care sa ateste faptul ca cisterna si dispozitivele sale sunt corespunzatoare pentru scopul proiectat. Corpul cisternei si echipamentele aferente trebuie sa fie inspectate si testate inainte de utilizare precum si periodic la 5 ani, fiind supuse la testul hidraulic si de curgere. Rezultatul trebuie inscris in certificatul mentionat mai sus.
Cisterna portabila este prevazuta cu o placa din material inoxidabil, fixata permanent pe corp si pe care trebuie sa fie scris: tara in care a fost fabricata, uzina constructoare sau marca, numarul de inregistrare, anul de fabricatie, data testelor, tipul IMO de cisterna, presiunea si temperatura maxime de lucru admise, capacitatea si masa cisternei.
O cisterna se umple in proportie de circa 95% din capacitate. Cisternele goale si nedegazate prezinta un grad de periculozitate mai mare decat cisternele pline, fapt pentru care trebuiesc considerate ca ar fi pline. Daca substanta incarcata are si un risc subsidiar, acesta va trebui evidentiat prin etichete pe cisterna.
Conventia pentru ocrotirea vietii pe mare Cap. 7 Reg. 3 prevede ca ambalajele de marfuri periculoase trebuie sa fie apte sa suporte riscurile obisnuite manipularii si transportului pe mare, astfel ca au fost stabilite norme corespunzatoare pentru majoritatea marfurilor periculoase, mai putin pentru materialele radioactive cat si pentru substante ce se transporta in cilindri, pentru recipienti destinati gazelor si pentru marfurile ce se transporta in colete cu masa neta mai mare de 400 kg sau 450 l.
Nu se aplica marfurilor periculoase ce nu sunt clasificate in grupe de ambalare: clasa 1, 2 6 diviziunile 2 si 7.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1821
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved