ANALIZA ASAMBLABILITATII UNEI UNITATI DE ASAMBLARE

ANALIZA ASAMBLABILITATII UNEI UNITATI DE ASAMBLARE

1. Scopul lucrarii: insusirea unei proceduri de determinare a asamblabilitatii (tehnologicitatii la montaj) a unei unitati de asamblare (produs, ansamblu, subansamblu).

2. Utilajul si materialele utilizate: desenul de ansamblu al unei unitati de asamblare.

3. Modul de lucru. Se studiaza desenul de ansamblu al unitatii de asamblare repartizate prin programul laboratorului. Se analizeaza configuratia constructiva si tabelul de componenta.

Se vor urmari si consemna in referat urmatoarele aspecte:

a - daca produsul are o piesa de baza rigida;

b - daca piesa de baza necesita sau nu rotiri sau rasturnari pentru a permite montarea unor componente;

c - daca unitatea de asamblare permite cu usurinta accesul la locul de montaj al componentelor si echipamentelor;

d - daca unitatea de asamblare prezinta stabilitate si capacitate de depozitare ordonata;

e - daca unitatea de asamblare contine elemente de conducere a fluidelor si a curentului electric; in caz afirmativ - daca aceste au trasee simple fara incrucisari;

f - daca unitatea de asamblare contine subunitati functionale inchise cinematic si din punct de vedere al lanturilor de dimensiuni (fara posibilitatea de a se dezmembra in timpul transportului sau manipularilor);

g - se va stabili numarul tipurilor de imbinari si al imbinarilor din fiecare tip (de exemplu: imbinari cu suruburi - 5; imbinari prin sudare - 2; imbinari prin presare - 7; imbinari prin introducere - 9 etc.); se va calcula gradul de unificare al imbinarilor, cu relatia:

[%] (1)

in care:

l_ui este gradul de unificare al imbinarilor, in procente;

n_ti - numarul total de imbinari prin care ia nastere unitatea de asamblare finita;

n_id - numarul de imbinari diferite (n_id se obtine scazand din numarul total de imbinari n_ti numarul maxim de imbinari de acelasi tip.

De exemplu, daca dintr-un numar total de 20 imbinari 15 imbinari se fac cu ajutorul suruburilor iar 5 imbinari se fac in alt mod, atunci gradul de unificare este:

h - se vor grupa componentele pe grupe si se va consemna numarul total de componente al grupei si numarul de componente de acelasi fel (de exemplu, grupa suruburi metrice cu cap hexagonal: total suruburi - 25, din care: M7 - 2; M8 - 5; M10 - 8; M20 - 10). Pentru fiecare grupa de piese se va calcula gradul de unificare a pieselor cu relatia:

[%] (2)

in care:

l_up este gradul de unificare a pieselor, in procente;

n_t - numarul total de piese al grupei;

n_d - numarul de piese diferite (ca dimensiuni, forma etc.).

De exemplu, pentru grupa de suruburi mentionata mai sus, numarul maxim de suruburi este pentru M20 (n_t = 25; n_d = 15), iar gradul de unificare al pieselor este:

i - se va calcula indicele mediu de unificare a elementelor componente ale unitatii de asamblare cu relatia:

[%] (3)

in care:

i_mu este indicele mediu de unificare a componentelor;

k - numarul total de grupe de piese;

l_upi - gradul de unificare a pieselor din grupa i, in procente.

De exemplu, sa presupunem ca din analiza facuta la punctul precedent a rezultat urmatoarea situatie: grupa 1 - suruburi: l_up1 = 40 %; grupa 2 - rulmenti radiali: l_up2

grupa 3 - stifturi : l_up3 = 75 %; grupa 4 - roti dintate : l_up4 = 15 %. In acest caz indicele mediu de unificare a componentelor va fi:

j - se va calcula indicele de standardizare (normalizare) a componentelor, cu relatia:

[%] (4)

in care:

i_s este indicele de standardizare a componentelor, in procente;

n_ps - numarul total de componente standardizate (normalizate);

n_tp - numarul total de componente al unitatii de asamblare analizate (n_ps si n_tp se deduc din tabelul de componenta al desenului de ansamblu).

De exemplu, daca din tabelul de componenta rezulta un numar total de 80 de piese, din care standardizate sunt 64, rezulta un indice de standardizare:

Pentru indicii calculati mai sus se vor acorda calificativele urmatoare:

- insuficient - daca valoarea indicelui este sub 50 %;

- suficient - daca valoarea indicelui este de peste 50 % pana la 60 %;

- bine - daca valoarea indicelui este de peste 60 % pana la 80 %;

- foarte bine - daca valoarea indicelui este de peste 80 % pana la 100 %.

4. Concluzii. In final se va face o apreciere asupra asamblabilitatii produsului si se vor face eventuale recomandari pentru reproiectarea produsului in vederea facilitarii montajului.

Model de referat

1. Scopul lucrarii:..............................

2. Utilajul si materialele utilizate: .......................

3. Denumirea unitatii de asamblare analizate..

4. analiza asamblabilitatii.

4.1. Produsul are piesa de baza rigida? .....................

4.2. Piesa de baza necesita rotiri sau rasturnari in timpul montajului?.

4.3. Produsul prezinta accesibilitate usoara pentru componente si pentru echipamentele de montaj?.

4.4. Produsul prezinta stabilitate si capacitate de depozitare ordonata?.

4.5. Produsul are in componenta sa conducte (tevi) si conductori electrici? Cum sunt traseele lor?..

4.5. Produsul se poate desface in subunitati functionale inchise cinematic?..

4.6. Numarul tipurilor de imbinari este. din care

4.7. Gradul de unificare al imbinarilor este: l_ui

4.8. Grupele de piese sunt urmatoarele:.....

4.9. Gradul de unificare al fiecarei grupe de piese l_upi este..

4.10. Indicele mediu de unificare a componentelor i_mu este..

4.11. Indicele de standardizare a componentelor i_s este..

Nota. Langa fiecare indice se noteaza, in paranteza, calificativul acordat!

5.Concluzii in legatura cu asamblabilitatea produsului analizat.. .