ANALIZA CONSTRUCTIV-TEHNOLOGICA A UNEI UNITATI DE ASAMBLARE

Analiza constructiv-tehnologica a unei unitati de asamblare

1. Scopul lucrarii: Insusirea modalitatii de defalcare a unei unitati de asamblare (ansamblu, subansamblu, set), in componente de rang inferior si de analiza a legaturilor dintre componente, in vederea intocmirii procesului tehnologic de montaj.

2. Utilajul si materialele folosite: Un ansamblu (subansamblu) repartizat prin programul de laborator, schita ansamblului, scule de lacatuserie (vezi anexele).

3. Modul de lucru: Se demonteaza ansamblul repartizat subgrupei prin graficul de desfasurare a lucrarilor de laborator si se analizeaza legaturile dintre piese. In urma analizei se vor consemna in referat urmatoarele:

I - Legaturile (imbinarile) dintre componente; Se vor pune in evidenta:

- denumirea legaturii (asamblare capac, presare ax, introducere bucsa etc.);

- componentele care intra in legatura (de ex., corp + capac);

- activitatea de asamblare prin care se realizeaza legatura (insurubare, introducere, presare, nituire, asezare, sudare, lipire etc.);

- elementele de legatura (de ex., suruburi, prezoane, nituri, stifturi, pene etc.);

- elemente de etansare (de ex., manseta de etansare, inel "O", inel de pasla etc.);

- elemente de siguranta (de ex., saibe elastice, tablite, splinturi, saibe evantai etc.);

- elemente de reglare sau de compensare (suruburi, bucse, inele, arcuri etc.)

- elementele de tehnologie ale imbinarii:

- repetarea (mai multe suruburi, stifturi, rulmenti, piese de acelasi fel etc.);

- ajustaje (cu joc, cu stangere, intermediare); tipul ajustajelor se extrage din desenul   
unitatii de asamblare;

- cote de inchidere a lanturilor de dimensiuni de asamblare;

- pozitia: influenta gravitatiei asupra elementelor legaturii, accesibilitatea; dificultatea de
executie a imbinarii;

- prelucrari de suprafata: tratamente, acoperiri, prelucrari mecanice (lamare, polizare),
vopsiri, marcari etc.

- tipul de imbinare la imbinarile sudate: sudura in V, T, Y, suprapusa, de colt, prin
puncte, in linie etc.

II Constituirea subunitatilor de asamblare. Se vor constitui din piese subunitatile de asamblare care intra in configuratia constructiva a produsului analizat. Pentru produsele din programul de laborator aceste subunitati sunt de tip set sau subansamblu.

De exemplu: capac asamblat = corp + manseta de etansare; biela asamblata = corp biela + bucsa cuzinet; semicuzinet corp + material antifrictiune, roata dintata asamblata butuc + coroana etc.

III Constituirea schemei tehnologice de dezasamblare, a unitatii de asamblare analizate, in componente de ordin inferior, plecand de la produs, dupa schema de mai jos. Pentru fiecare nivel se va mentiona piese sau componente de baza (sau se va marca prin subliniere sau incadrare).

4. Concluzii. Se va evidentia numarul de nivele de descompunere si numarul de unitati de asamblare pe fiecare nivel.

Model de referat

1. Scopul lucrarii..

2. Utilajul si materialele folosite    ..

3. Legaturile dintre componentele ansamblului:

Componentele care intra in legatura.

Tipul    legaturii.

Activitatea de asamblare prin care se realizeaza legatura

Elementele de legatura

Elemente de etansare..

Elemente de siguranta

Elemente de reglare (compensare).....................

Elementele de tehnologie ale legaturii

Nota. Punctele de mai sus se repeta pentru toate legaturile unitatii de asamblare pe o coala anexata la referat!

4. Subunitati de asamblare:

(Denumirea)= (denumirea componentei) + (denumirea componentei) + . . .

5. Schema tehnologica de dezasamblare:

6. Concluzii...................................