Enumerati 4 cerinte inpuse batiurilor

Asigurand fixarea masinii pe fundatie, in cadrul unui anumit flux tehnologic, batiul - piesa cea mai voluminoasa si grea - trebuie sa satisfaca o serie de cerinte generale cum ar fi:

sa aibe o buna stabilitate la fixarea pe fundatie;

sa permita montarea - demontarea usoara a elementelor de structura cinematica;

sa permita prelucrarea unor baze de asezare si ghidare pentru subansambluri fixe si mobile ce urmeaza a fi montate pe batiu;

sa asigure o anumita precizie geometrica si de prelucrare.

sa asigure o buna izolare fonica etc.

Prezentati un exemplu de batiu turnat ( forma, materiale, caracteristici )

Se poate remarca structura tip cadru rigida si compacta, cu canturi rotunjite, relativ simpla ca executie, prevazuta cu diverse degajari laterale pentru a facilita montarea pe batiu a celorlalte subansambluri: masa mobila, valturile de avans cu sistemul de actionare, barele de presare, arborele port-cutite cu transmisia prin curea lata si motorul electric de actionare.

Prezentati un exemplu de batiu compus ( forma, materiale, caracteristici )

Batiurile compuse prezinta o serie de avantaje cum ar fi:

reducerea volumului si greutatii coletelor pentru transportul la beneficiar a masinilor-unelte respective;

realizarea de modele de turnare variate, cu posibilitatea combinarii diferitelor componente;

montarea mai usoara a celorlalte subansambluri fixe sau mobile pe batiu;

eliminarea sau diminuarea efectelor negative ale turnarii batiurilor cu volum mare (reducerea tensiunilor interne);

reducerea greutatii si a volumului de metal incorporat in batiu.

Principalul dezavantaj al batiurilor compuse il reprezinta diminuarea rigiditatii ca urmare a utilizarii unor organe de asamblare de tip surub-piulita.

Pentru masina de frezat cu comanda numerica FROMIA CNC-808, batiul este compus din unitatea de baza (1) pe care este fixat cu ajutorul suruburilor (4) montantul (2) cu consola (3). Unitatea de baza (1) este realizata in structura chesonata, din profile laminate sudate astfel incat sa asigure o buna rigiditate in conditiile unui consum de metal mai redus si o greutate totala a batiului mai mica.

Prezentati clasificarea ghidajelor

Prezentati principalele forme de ghidaje cu alunecare ( minim 4 exemple)

Aceste forme de ghidaje pot fi combinate in diferite variante, functie de destinatia, tipul masinii si al subansamblurilor mobile din structura organologica a masinii-unelte

Definiti notiunea de bazare. Precizati care sunt principalele sisteme de bazare. Prezentati un exemplu.

Se poate defini bazarea ca fiind actiunea de pozitionare (asezare) a piesei din lemn de prelucrat pe anumite suprafete de sprijin in vederea realizarii procesului de generare, de realizare a unei anumite operatii de taiere.

Principalele sisteme de bazare sunt:

mesele;

riglele de ghidare si sprijin;

reazeme si opritoare;

mecanisme de avans speciale;

dispozitive de presare, strangere si fixare

Mesele

Mesele masinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului reprezinta principalul element de bazare din stuctura organologica a acestora.

Masa este un subansamblu din structura organologica a masinii care asigura sprijinirea piesei din lemn de prelucrat in timpul operatiei de taiere. Precizia bazarii asigurata de suprafata de sprijin a masei este hotaratoare in obtinerea de piese din lemn cu caracteristici tehnice (de forma, dimensiune, pozitie relativa si rugozitate) impuse.

Din punct de vedere functional, mesele pot fi fixe sau mobile fata de batiu. Fiind montate direct pe batiu, mesele au rol de a transmite batiului masinii toate fortele si momentele ce apar in timpul taierii, ca urmare a interactiunii dintre scula taietoare si piesa din lemn de prelucrat. Prin urmare si conditiile tehnice de executie ale meselor vor fi apropiate de cele ale batiurilor.

Astfel, principalele cerinte care trebuiesc satisfacute de mesele masinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului sunt:

sa asigure o rigiditate marita;

suprafata de sprijin a mesei sa aibe o buna planeitate;

sa asigure o buna rezistenta la vibratii;

rezistenta mare la uzura.

Pentru indeplinirea acestor cerinte, mesele masinilor-unelte pentru prelucrarea lemnului se executa din fonte de calitate (fonte cenusii, cu grafit modular etc), in structuri nervurate (pentru asigurarea rigiditatii).

Cerintele legate de planeitate si rezistenta la uzura sunt de maxima importanta in cazul bazarii mobile (masina de indreptat, de rindeluit la grosime, de frezat etc) deoarece precizia formei si dimensiunilor pieselor din lemn prelucrate pe aceste masini depinde - in cea mai mare masura - de acestea.

Definiti notiunea de comanda. Precizati principalele functii pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de comanda.

Transformarea informatiei din forma de 'cunostinta' in forma de 'semnal' si 'transportul' ei in lantul cinematic se numeste COMANDA.

Functiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice sistem de comanda sunt:

- pornirea si oprirea masinii-unelte sau a unei parti a acesteia (numai a anumitor lanturi cinematice);

- cuplarea si decuplarea mecanismelor transmisiei intermediare din structura lanturilor cinematice;

- modificarea marimii de iesire din lantul cinematic (atat ca valoare cat si ca sens);

- pornirea si oprirea sistemelor de ungere;

- actionarea diferitelor mecanisme de protectie, siguranta si blocare

Precizati structura unui sistem de comanda

Structura sistemelor de comanda

Structural, orice sistem de comanda de cuprinde urmatoarele elemente:

- elementul (organul) de generare a semnalului de comanda - EGS- actionat manual sau automat, care poate fi sub forma unor butoane, roti de mana, manete, pedale, comutatoare, intrerupatoare, benzi perforate, benzi magnetice etc. si este caracterizat de semnalul de intrare, y_i;

- elementul (sau elementele) de transfer si amplificare - ETA - a semnalului de comanda, are rolul de a transmite si/sau transforma semnalul de comanda primit de la elementul generator de semnal - EGS - si poate fi constituit din diverse mecanisme mecanice (parghii etc), hidraulice, pneumatice, electrice, optice sau combinatii ale acestora;

- elementul de executie - EE - care asigura darea semnalului de comanda, y_e, catre organul actionat - OA. Elementele de executie pot fi diferite mecanisme mecanice (surub - piulita, pinion - cremaliera etc), hidraulice, pneumatice, electrice sau mixte.

Precizati sistemele de comanda manuala cu elemente mecanice.

Sisteme de comanda manuala cu elemente mecanice

Sistemelor de comanda manuala se gasesc intr-o mare diversitate constructiva, dar in majoritatea cazurilor sunt standardizate. Din aceasta categorie fac parte: roti de mana, manete, manere, de diferite tipuri, pedale, parghii etc.

Forma acestor sisteme de comanda depinde in principal de:

- rolul functional al elementelor de comanda

- pozitia sa in raport cu planurile de referinta ale corpului operatorului uman si inaltimea fata de sol

- directia de actionare a fortei

- marimea efortului necesar pentru darea semnalului de comanda

- particularitatile anatomo-fiziologice ale corpului omenesc si mai

ales ale membrelor

Din structura sistemelor de comanda manuala, se vor prezenta principalele tipuri constructive.

a). Rotile de mana - sunt des utilizate la masinile-unelte pentru prelucrarea lemnului si in structura lanturilor cinematice auxiliare, ca surse de miscare ale acestora. Forma lor constructiva poate fi simpla, fara maner , cu maner , in structura monobloc sau cu spite

Pozitia rotilor de mana fata de masina-unealta poate fi in plan vertical - pozitie recomandata - sau in plan orizontal.

b). Manerele - sunt acele parti ale elementelor de comanda manuala care asigura cuplarea propriu-zisa dintre mana operatorului uman si elementul de generare a semnalului de comanda.

Ele pot fi atasate rotilor de mana, manetelor sau manivelelor etc. De aceea forma lor trebuie sa corespunda rolului functional pe care il au. Manerele pot fi: sferice, cilindrice , tip fus , diverse alte forme apropiate de forma trapezoidala .

Lungimea manerelor se recomanda sa fie cuprinsa intre 100.105 mm, iar diametrul acestora cuprins intre 26.32 mm. Rugozitatea suprafetei manerului trebuie sa fie R_a < 0,4 m. Materialele recomandate pentru constructia manerelor sunt: bachelita, ebonita, poliamida, rasini epoxidice si unele aliaje metalice (mai rar).

c). Manetele - sunt elementele mecanice din structura sistemelor de comanda manuala cele mai utilizate. Constructia unei manete cuprinde: bratul manetei, 2, manerul, 1, (sferic, sau fusiform) si butucul de antrenare, 3 si un tambur gradat, 4,

Structura sistemului de comanda manuala prezentat in figura 6.9 cuprinde maneta 1, ca element de generare a semnalului de comanda, axul 2 ca elemente de transmitere si amplificare a semnalului de comanda: furca 3, ca element de executie si elementul (organul) actionat, reprezentat prin blocul balador (4). In unele situatii sistemul este prevazut si cu un mecanism de indexare si mentinere a elementului actionat in pozitia dorita, 5.

Conditii specifice de realizare: amplasarea lor sa fie facuta dupa criterii ergonomice, pozitia comandata sa fie usor memorizabila, circuitul de comanda (axe, parghii, furci etc), sa fie compus din mecanisme fiabile, simple etc

d). Pedalele - sunt elemente de comanda manuala actionate 'la picior'. Se

utiliziaza pentru comenzi de tipul 'pornire - oprire'.

Elementele de comanda de tip pedala au rolul de a limita unghiul de rotire al gleznei la o valoare mai mica de 25⁰

Dimensiunile pedalelor se incadreaza intre: latime minima: 25 mm, lungime minima: 75 mm; cursa maxima: 60 mm (pentru comenzi de 'pornire-oprire' si 175 mm (pentru comenzi de 'actionare continua').

Amplasarea pedalelor se face in zona de lucru a operatorului uman astfel incat actionarea lor sa se faca cu usurinta.

Definiti notiunea de sistem    comanda numerica si sistem de comanda adaptiva.

Comanda numerica - CN - a masinilor-unelte reprezinta automatizarea comenzilor de actionare si oprire din functiune a unuia sau mai multor lanturi cinematice ale masinii, folosindu-se in acest scop un limbaj specific codificat conventional prin numere.

Prin comanda adaptiva - CA - a unei masini unelte se intelege un sistem de automatizare a prelucrarii, care, pe baza informatiilor primite de la marimile de referinta si a informatiilor provenite din masurarea unor parametri ai regimului de aschiere chiar in timpul desfasurarii lui si prelucrate potrivit unei anumite strategii, regleaza parametrii regimului de aschiere astfel incat sa se obtina un efect tehnico-economic optim.