Curs de metalo- ceramica

Curs de metalo- ceramica

Cursul 1

Caracteristicile ceramicii

este un material anorganic , inert dpdv chimic si foarte rezistent

este translucid , foarte dens , usor , rezistenta la temperaturi mari si mici

ceramica este un amestec de metale si nemetale => conduce foarte putin caldura = > un bun izolator

dpdv al uzului in stomatologie este unul din primele materiale folosite ( ~ 1900 ) - folosindu-se o tehnica integral ceramica - la o temperatura de topire foarte mare

capa= suportul metalic al unei restaurari metalo-ceramice unidentare

schelet metalic = suportul metalic al unei restaurari metalo-ceramice de mai multe elemente

ceramica = portelan dentar = o sticla rezistenta - cea folosita in stomatologie o ceramica usor fuzibila

ceramica dentara pura este aproape transparenta si pentru a putea fi folosita se adauga pigmenti

pigmentii sunt oxizi metalici intens colorati

masa ceramica este un termen care va defini pulberea ceramica asa cum se gaseste ea in trusa

pasta ceramica este amestecul de pulbere ceramica cu lichid de modelat sau apa de consistenta potrivita pentru a se putea aplica

granulele de ceramica sunt de dimensiuni diferite

ceramica usor fuzibila pentru tehnologia metalo-ceramica se gaseste in trusa in mai multe varietati :

ceramica opaca = opac

--------dentinara = dentina

--------de smalt = smalt

--------de individualizare = transparent

---------de glazura = glazura

opacul este o ceramica cu continut foarte mare de oxizi metalici ceea ce ii genereaza culoare intensa si o opacitate pe masura

opacul trebuie sa mascheze culoarea inchisa a capei

realizeaza aderenta ceramicii la metal

dentina are un continut de oxizi metalici mult redus fata de opac si este componentul majoritar ceramic al viitoarei restaurari

opacul si dentina se gasesc in trusa in toata varietatea cheii de culori

smaltul este o masa ceramica cu continut mic de oxizi metalici => foarte translucid

in general trusa de ceramica contine o culoare de smalt pentru 2-3 culori de baza

glazura nu este propriu-zis o ceramica usor fuzibila ci o sticla usor fuzibila , transparenta .

culorile sunt date de oxizi metalici ; 80% din culoare este data de opac

arderea ceramicii => sinterizarea masei ceramice => proces prin care mai multe particule fuzioneaza

maturarea masei ceramice = arderea masei ceramice la o temperatura suficient de mare si pentru un timp suficient de lung pentru a se obtine sinterizarea completa a pulberilor

oxidarea sau degazarea = tratament termic aplicat capei metalice .

Cursul 2

Compozitia chimica a ceramicii

ceramica dentara folosita in tehnologia metalo-ceramica este usor fuzibila

cu toate caracteristicile ei speciale ea este totusi o ceramica ,adica un material amorf , anorganic , din grupa sticlelor .

portelanurile nu difera foarte mult dpdv al structurii chimice mai ales prin proprietati fizice care le fac propice pentru o utilizare sau alta .

ceea ce este asemanator si totodata face si foarte diferit comportamentul diverselor ceramici este chiar constituientul de baza: feldspatul

cantitatea si mai ales tipul de feldspat sunt definitorii pentru obtinerea unui tip sau altui tip de masa ceramica .

in stomatologie exista 3 tipuri de ceramica care se clasifica dupa temperatura de sinterizare in ceramica :

greu fuzibila ( 1288 - 1311 )

mediu fuzibila ( 1090 - 1260 )

usor fuzibila ( 870- 1060 )

ceramica greu fuzibila se foloseste pentru obtinerea dintilor de proteza prefabricati in regim industrial

ceramica mediu fuzibila se foloseste in tehnici integral ceramice - pentru obtinerea incrustatiilor sau coroanelor ceramice in tehnologia CAD -CAM

ceramica usor fuzibila se utilizeaza in tehnica metalo ceramica

exista inca un tip de ceramica dentara - ceramica aluminoasa care se obtine prin adaugarea de alumina ( Al O ) unui portelan usor fuzibil compatibil termic .

ceramica aluminoasa se utilizeaza pentru obtinerea capelor in tehnica integral ceramica - ea contine 40-50% alumina adaugata

ceramicile greu si mediu fuzibile sunt extream de asemanatoare chimic dar ceramica usor fuzibila fiind creata pentru compatibilitate cu metalul difera putin mai mult dpdv chimic .

ceramicile dentare sunt alcatuite din trei ingrediente principale :

feldspat : K O Al O 6SiO sau ( Na O Al O 6SiO

cuart SiO

alumina Al O

unele portelanuri mai pot contine si caolin

caolinul este un tip special de argila care tinde sa fie scos din compozitia ceramicii dentare

Feldspatul

feldspatul este de doua feluri : sodic si potasic

este componentul majoritar din ceramica fiind ingredientul care formeaza matricea din sticla a portelanului

in natura feldspatul este o roca care nu se gaseste niciodata doar sub una din forme ci este un amestec de feldspat sodic cu cel potasic

proportia intre cele doua dintr-o cariera este importanta pentru calitatea ceramicii care se obtine deoarece cele doua tipuri de feldspat induc caracteristici diferite portelanului care se obtine

feldspatul potasic este gasit in majoritatea portelanurilor dentare din cauza transluciditatii pe care o confera acestora , amestecat cu caolin si cuart se combina la o temperatura intre 1250 -1500 C pentru a forma o sticla .

feldspatul confera rezistenta la curgerea termoplastica si creste vascozitatea portelanului

feldspatul sodic contribuie la scaderea temperaturii de topire a portelanului , nu are rezistenta la curgerea piroplastica si este mult mai putin translucid decat cel potasic

exista si substante numite modificatori de sticla care se adauga in compozitia ceramicilor .- cei mai importanti sunt CaO si K O - acesti oxizi actioneaza prin ruperea puntilor de oxigen dintre moleculele de cuart si alumina ceea ce creste coeficientul de contractie ( expansiune ) termica a ceramicilor aducandu-l aproape de cel al aliajelor metalice .

adaugarea unei cantitati prea mari de modificatori conduce la recristalizarea portelanului fenomen cunoscut sub numele de devitrificare

ca fenomen obiectiv devitrificarea duce la obtinerea unor portelanuri poroase greu de glazurat , cu o rezistenta mecanica slaba si un aspect laptos .

ceramicile moderne sufera foarte rar procesul de devitrificare mai ales daca este respectat cu strictete programul de ardere indicat de fabricant .

Cuartul

SiO2 - cuartul are o temperatura de topire foarte inalta , formeaza scheletul masei ceramice , durifica portelanurile , previne curgerea in stare topita .

Alumina

Al2O3 - alumina este considerata unul din cei mai duri oxizi ( rezistenta chimica ) , are un coeficient de expansiune termica similar cu portelanurile usor fuzibile , este putin solubila in portelanurile usor fuzibile , contribuie la cresterea rezistentei totale a ceramicii si contribuie la cresterea vascozitatii in stare topita

Caolinul : Al O 2SiO 2H O - este opac - contribuie la cresterea modelabilitatii pastei de portelan , se adauga in cantitati foarte mici , nu se gaseste niciodata in smalt .

Cursul 3

Varietati de ceramica usor fuzibila

exista o multitudine de fabricanti de portelanuri dentare utilizate in tehnica metalo-ceramica

indiferent de marca de portelan utilizat pentru a confectiona restaurarile , sunt necesare varietati de portelan cuprinse in kituri

trusele de baza pentru aproape orice fabricant cuprind opacuri , dentine , si smalt . Multe truse contin direct si alte tipuri de ceramica cum ar fi : transparent , opalescent , glazura , coloranti intensivi si eventual ceramica pentru reparatie ( de corectura)

unii fabricanti mai introduc in truse dentina intens colorata si ceramica de colet .Oricum toti producatorii fabrica tipuri speciale de ceramica iar daca ele nu sunt in trusa de baza pot fi comandate .

Ceramica de colet este    o varietate speciala ce se sinterizeaza la temperaturi ceva mai mari decat restul ceramicii si are calitati mecanice specifice

Ceramica de colet se foloseste intr-o restaurare extream de fizionomica pe bonturi preparate cu prag.- daca se arde la o temperatura mai mica nu va face niciodata corp comun cu restul lucrarii

ceramica de corectura are o temperatura de sinterizare ceva mai mica -

Opacul

este o ceramica netransparenta din cauza aditivarii cu oxizi insolubili : dioxid de staniu , de titan , de zirconiu - toti intens colorati .

tipul de oxizi metalici sau amestecul lor este foarte variat , ei se gasesc cantitativ in proportie de 8-15% in ceramica opac , iar dimensiunea granulelor poate fi mai mica de 5 microni .Cea mai mica variatie de distributie ,de cantitate sau de dimensiune a particulelor de oxizi metalici , influenteaza drastic capacitatea de mascare a opacului .

capacitatea de mascare a opacurilor este influentata si de tipul si cantitatea de oxizi prezenti pe suprafata capei metalice dupa arderea de degazare .

functie de calitatea opacului => grosimea stratului de opac

este necesar un strat de 0.2-0.5 mm de opac pentru a masca culoarea capei metalice indiferent de aliajul utilizat .

functie de aliajul utilizat mai poate fi necesara o manevra de sablare inainte de aplicarea primului strat de opac

majoritatea producatorilor de mase ceramice au introdus in dorinta de a creste aderenta opacului la capa un prim strat de opac special care in general are o singura culoare pentru toata trusa - acesta se numeste fill-opac cu calitati speciale de aderare la capa metalica

fortele de adeziune sunt forte fizice

fortele de coeziune sunt forte fizice ce apar cand particulele au o distanta suficient de mica intre ele .

Functiile opacului sunt :

umezeste suprafata capei metalice si stabileste legaturile intre metal si portelan

mascheaza culoarea capei    metalice

initiaza culoarea dorita a restaurarii finale

realizeaza 60-70% din culoarea finala a restaurarii .

Dentina

se gaseste in trusa conform cheii de culori

dpdv masic dentina este cea mai importanta furnizand 30% din culoarea restaurarii finale si cea mai mare parte a dispersiei razelor luminoase realizand profunzimea optica a restauratiei .

este creata pentru a imita cat mai bine pe cea naturala

in general se arde la o temp. cu 5-10 C mai jos decat opacul

anumiti producatori mai includ in trusa si o dentina mai intens colorata - intensiv dentina - care poate fi utilizata ca atare sau in amestec cu dentina obisnuita .

nu se poate obtine un efect natural daca nu are o grosime de cel putin 1.2 mm a stratului de dentina .

daca nu se poate obtine un strat suficient de gros de dentina trebuie utilizate machiaje interne speciale

masa de dentina trebuie sa reproduca cat mai detailat forma stratului de dentina al dintelui natural .

Smaltul

are o transluciditate mult mai mare decat dentina prin urmare furnizeaza doar 3- 4 % din culoare => nu este necesar sa fie prezent in toate culorile kitului , utilizandu-se practic cate un smalt la 2-3 culori de baza .

smaltul a fost creat pentru a mima cat mai bine pe cel natural => dispunerea lui trebuie sa fie cat mai apropiata de cea a smaltului natural

se mai numeste impropriu -incizal-

genereaza o trecere lina de la culoarea intensa la cea mai redusa

transparentul nu se foloseste niciodata singur .

Cursul 4

Aliaje pentru metalo-ceramica

orice reconstituire metalo-ceramica are o structura metalica al carei design , compozitie si precizie este esentiala pentru a obtine o restaurare corecta

structura metalica este cea care genereaza adaptarea pe bonturile dentare prin urmare inchiderea marginala , retentia in timp prin cimentare , lipsa reactiilor mucozale , a cariilor secundare si a discomfortului chimic sau termic pentru bonturile vitale

tot ea este cea care genereaza rezistenta mecanica a puntilor , retentia ceramicii pe scheletul metalic

de-a lungul timpului s-au produs din ce in ce mai multe aliaje compatibile cu masele ceramice cuprinzand toata gama de aliaje de la nobile pana la nenobile ( sau de baza )

nobil se refera la inoxidabilitatea respectivelor metale - datorita structurii lor chimice

in stomatologie se utilizeaza 7 metale nobile : Au si cele 6 metale din grupa platinei ( Pt, Pa, Ir, Os, Ro, Ru)

prin contrast ' nenobil ' sunt metale care se oxideaza cu usurinta si care se mai numesc si metale de baza

' pretios ' se aplica metalelor care pentru ca sunt mai rare au o valoare financiara intrinseca .

metalele pretioase utilizate in stomatologie sunt Au, Ag , Be, Ga, In si cele 6 din grupa platinei

termenul de 'pretios' este mai larg decat cel de 'nobil'

termenul de ' semipretios ' desi un termen utilizat foarte frecvent este foarte gresit ( semi= jumatate )

termenul ' nepretios ' sunt metale care se gasesc din abundenta si care prin urmare nu au o valoare intrinseca .

in stomatologie se utilizeaza termenul de materiale de baza pentru Co,Fe, Ti, Ni

Aliajele pentru metalo-ceramica trebuie sa indeplineasca cel putin 6 cerinte suplimentare fata de aliajele pentru protetica obisnuita

trebuie sa produca pe suprafata oxizi compatibili masei ceramice , marea majoritate a aliajelor sunt aliaje de baza cu o tendinta naturala spre formarea de oxizi - in ceea ce priveste aliajele nobile care nu se oxideaza ele sunt ' aditivate ' cu cantitati foarte mici de metale de baza - ( la un numar mare de arderi pe aliaje nobile sare ceramica din cauza contractiei mai mari a metalului decat cea a ceramici )

trebuie sa aiba un coeficient de expansiune termica cu putin mai mare decat cel al maselor ceramice pantru a se realiza mentinerea ceramicii pe aliaj.

trebuie sa aiba un punct de topire ( interval de topire ) cu suficient de mult mai inalt decat temperatura de sinterizare a ceramicii astfel incat sa se asigure o rezistenta mecanica suficienta in faza de ardere .

nu trebuie sa suporte distorsiuni si modificari dimensionale in timpul arderii ceramicii - trebuie sa reziste corect expansiunii la temperaturi inalte ( stress temperature -eng)

primele 4 caracteristici trebuie compensate si de o prelucrabilitate convenabila pentru tehnicianul dentar

aliajele pantru metalo-ceramica trebuie sa fie cat mai bio-compatibile ( si cu referinta la tehnicieni )

Clasificarea aliajelor pentru metalo-ceramica

de-a lungul timpului s-au incercat diferite clasificari bazate fie pe comportamentul mecanic al aliajelor ( moi sau dure ) - incercandu-se o paralela cu aliajele de aur pentru punti obisnuite

o alta incercare este clasificarea dupa culoare

' aur galben ' - culoare galbena Au > 60%

' aur alb '    - culoare argintie Au > 50 %

economice cu aur - culoare galbena    Au < 60% ( 42-55 % )

aliaje cu continut inalt de Paladiu - culoare alba - Paladiu majoritar si Au ( 2-5 % )- urme de Cu si Co - pentru oxizi

aliaje Ag- Pd - culoare argintie -comp.majoritara Ag( 55-71 % ) Pd( 25-27% ) pot sau nu sa aiba urme de Au sau Cu

Pd-Ag ( paliag ) culoare alba - paladiu majoritar - contine mult Argint ( < 40% ) - probleme cu oxizii Ag - negri

Clasificarea ADA ( American Dental Asociation )

I - cu noblete inalta - continut de metal nobil > 60 % din care cel putin 40% Au

II - aliaje nobile - continut metale nobile de tip Au, Pt ,Pd > 25%

III - aliaje de baza - < 25 % metale nobile

intrucat clasificarea ADA nu ofera nici un fel de ordonare , grupare sau aranjare a multitudinii de aliaje este necesara o revizuire a acestei clasificari :

nobile: sistem

Au, Pd, Pt

Au, Pd, Ag -grupa :

cu continut de Ag crescut

cu continut de Ag scazut

Au, Pd

Pd, Ag

cu continut de Pd crescut :

Co

Cu

Ag- Au

de baza :

Ni- Cr :

cu beriliu

fara beriliu

Co-Cr

Altele

Mecanismele aderentei ceramicii la aliaj

dupa experimente repetate s-a constatat ca ceramica adera la metal

aceasta proprietate a maselor ceramice a generat ideea de metalo-ceramica pentru stomatologie

datorita necesitatii obtinerii unor mase ceramice si a unor aliaje compatibile intre ele a trebuit sa fie depasit empirismul si sa se caute o explicatie convenabila pentru aderenta ceramicii la metal

pe masura evolutiei studiilor , s-au furnizat mai multe explicatii pentru acest fenomen :

aderenta mecanica - care explica fixarea ceramicii pe metal prin microretentivitatile de pe suprafata structurii metalice - aceasta teorie a fost infirmata de faptul ca portelanul adera inclusiv de metale lustruite

teoria constrictiei mecanice ce sustine ca aderarea ceramicii la structurile metalice este data de diferenta coeficientilor de dilatare - este insa infirmata de placajele ceramice ( fatete ) care adera la metal

teoria fortelor Van der Waals - sunt forte de natura fizica ce apar intre molecule de acelasi fel sau diferite atunci cand sunt plasate la distante convenabile ( f mici )

Fortele Van der Waals - forte de atractie dipol -dipol

-forte intermoleculare

-puntea de hidrogen

-forte de adeziune si coeziune

- cele mai importante insa sunt fortele de atractie intermoleculare care se dezvolta intre molecule diferite

legaturi chimice - considera ca legatura dintre ceramica si metal se face chimic prin faptul ca pe suprafata aliajului metalic se dezvolta oxizi care se leaga chimic de cei din masa ceramica - este cea mai acceptata teorie dar, cel mai probabil toti factorii enumerati contribuie la ' bondingul ' ceramicii de metal

Cursul 5

Structura metalica

in cadrul unei lucrari metalo- ceramice substructura metalica are o contributie esentiala la reusita lucrarii - grosimea stratului de ceramica este minim 0.8 mm si de max 1.5-1.8 mm - mai mult de 2 mm se fisureaza

metalul este mai scump decat placajul

in conditiile in care se lucreaza corect nu se poate gresi

prin executia unei substructuri metalice corecte se asigura adaptarea lucrarii cu tot ce decurge din aceasta : protectia anticarioasa , protectia papilara , protectia santului gingival

Rolurile substructurii metalice

adaptarea pe bont

rezistenta mecanica a cimentarii ( 20-100 microni )

rigiditatea

rezistenta

aspectul estetic

protectia papilei , a mucoasei

lungimea , calibrarea .

Principiile fundamentale de machetare , ambalare si turnare a componentei metalice

Tehnici de machetare :

cand ne referim la macheta din ceara trebuie sa ne gandim ca ea este completa abia atunci cand are atasate tijele de turnare , rezervoarele , conul de turnare

nu exista tehnica preferentiala de machetare

fiecare tehnician trebuie sa analizeze cazul si sa decida cum va alcatui macheta

in principiu exista 2 tehnici de machetare :

machetare in vederea turnarii directe

machetare in vederea turnarii indirecte

turnarea directa -presupune existenta unui canal de turnare direct aproximativ rectiliniu intre macheta propriu-zisa si conul de turnare

aceasta turnare devine indirecta daca se foloseste un rezervor si o singura tija de alimentare

decizia machetarii o are tehnicianul chiar si pentru o restaurare unidentara

in general se opteaza pentru o turnare directa cand se utilizeaza un aliaj usor ( cu densitate mica ) si o turnare indirecta pentru un aliaj greu ( cu densitate mare )

Dimensiunile tijelor de turnare

pentru turnarea aliajelor nobile baza aur - sunt grele si fluide => o turnare cat mai rapida => metalul ajunge in tipar fara probleme si prin tije subtiri

turnarea indirecta ofera avantajul ca rezervorul de contractie are rol de baie de linistire => se obtine o viteza constanta si mai mica de curgere a aliajului prin tote tijele de turnare

dpdv fizic curgerea poate fi : liniara sau turbulenta

curgerea este dependenta de debit

este obligatoriu sa obtinem o curgere liniara daca vrem sa avem control

daca se folosesc tije prea subtiri => metalul se franeaza , daca insa tijele sunt prea mari metalul se turbioneaza

Confectionarea corecta a machetelor

cand se foloseste rezervor de contractie - plasarea conului reduce dimensiunea pe verticala => centrul termic este ceva mai jos => trebuie avut grija

folosirea metalului in exces duce la o racire in primul rand a conului => absoarbe din rezervor iar daca nu avem rezervor poate trage chiar din viitoarea piesa .

pentru o cantitate exacta se cantareste macheta => necesarul de metal la care se adauga un 2-3%

la turnarea cu rezervor nu folosim exces de metal ( este chiar contraindicat )

cand se folosesc tije de plastic sau cape de plastic se incalzeste lent si se mentine mai mult timp ( altfel raman reziduuri )

cea mai mare contractie se produce la trecerea dintr-o stare de agregarea in alta => pentru aliaje avem un interval

contractia de solidificare extrem de puternica - ( aceasta contractie provoaca porii pe tije )

densitatea aliajului se citeste de pe ambalaj ( pentru cantarire ) la fel se poate citi si contractia de solidificare si duritatea .

Cursul 6

pentru o turnare eficienta trebuie sa se umple corect tiparul => trebuie asigurata o cale de curgere corespunzatoare pentru aliajul topit

atasarea tijelor pe macheta este ideal sa se faca in punctul cel mai gros al acesteia astfel incat aliajul topit sa curga dinspre zonele mai largi spre cele mai inguste .

totdeauna se noteaza pe cuveta pozitia machetei ( aceasta nefiind niciodata simetrica )

cele mai subtiri margini este bine sa fie inainte in jos si inspre dreapta - ( de aceea se noteaza )

nu se fac tije de turnare in unghiuri drepte ( se faca insa si exceptii - la un incisiv central tija se pune mai degraba la incizal decat la colet )

exista si o posibilitate de turnare cunoscuta sub numele de 'constricted casting ' si care se refera la o ' sugrumare' a tijelor imediat in zona de contact cu macheta ( foarte buna la turnarea aliajelor usoare tip Gaudent )

ambalarea se face in asa fel incat aliajul sa nu trebuiasca sa se intoarca spre con

sistemele de turnare vid/presiune

masele de ambalat folosite sunt cele pe baza fosfat sau siliciu

Legile turnarii

ideea de baza a legilor turnarii consta in faptul ca orice turnatura contine porozitati atribuite contractiei de solidificare . Invariabil porozitatea apare in zona care se solidifica ultima .Provocarea la care trebuie sa raspunda tehnicianul consta in aprofundarea stiintei turnarii pentru a reusi sa localizeze porozitatea in zona sistemului de turnare si nu in restaurare

Pornind de la lucrarile efectuate de Ingersoll si Wandling ( 1986 ) s-au formulat urmatoarele 17 recomandari privind incalzirea, topirea si turnarea ,cunoscute sub numele de 'legile turnarii '

Legea 1

macheta tijelor de turnare se ataseaza la partea cea mai groasa a machetei de ceara

dupa cum aliajul topit se deplaseaza din rezervor catre marginile machetei ,astfel va curge dinspre zona de maxim volum catre zona de minim volum (adica spre margini ) .Se pozitioneaza tijele de turnare in zona cea mai uzuala a suprafetei ocluzale / incizale .Metalul topit care curge spre regiunile inguste se va solidifica inainte ca topitura sa umple complet forma .La turnarea indirecta verificati alegerea corecta a dimensiunii apropiate a tijelor prefabricate .

Defecte prin nerespectarea acestei legi : turnare incompleta ,margini scurte ,turnare la rece

Legea 2

se orienteaza macheta de ceara astfel incat marginile restaurarii sa fie catre fundul chiuvetei ,in directia de curgere a metalului .

pentru a identifica aceasta pozitie se adauga ceara in creuzetul de formare( se face un semn pe mufa ) , astfel se va sti cum se pozitioneaza corect inelul in masina de turnat dupa ce macheta a fost ambalata

Defecte :margini scurte ,turnare rece

Legea 3

se pozitioneaza macheta de ceara in 'zona rece ' a cuvetei de turnare iar rezervorul se plaseaza in 'centrul termic '

zonele reci ale topiturii sunt la marginea inelului si de-a lungul periferiei inelului .Zona fierbinte este pozitionata langa centrul inelului (= centrul termic ).Se limiteaza acoperirea cu masa de ambalat a machetei la 6 mm si se pozitioneaza rezervorul in centrul termic.Respectarea acestei legi favorizeaza aparitia porozitatilor mai degraba in rezervor decat in restaurare .

Defecte: porozitatea de contractie in restaurare

Legea 4

rezervorul trebuie sa aibe suficient aliaj topit pentru a controla contractia care apare in restauratie

aliajul care umple restauratia se va solidifica primul .Dupa cum metalul se solidifica ,datorita contractiei se creeaza vid .Pentru o turnare completa vidul trebuie sa dirijeze metalul care vine dintr-o sursa adiacenta ( un rezervor ) .Un conector bara poate fi un rezervor eficient daca este egala sau mai mare decat aria sectiunii celei mai subtiri a tijelor de ceara .

Defecte :porozitate de contractie

Legea 5

daca se foloseste rezervor de turnare ne se toarna cu con de turnare

la turnarea indirecta masa mare de metal va fi in rezervor .Un con de turnare este neproductiv deoarece poate dirija aliajul topit ,deplasa centrul termic si poate reduce alimentarea cu metal catre restauratie .In acest caz,macheta de ceara trebuie sa fie mai mare decat tija conectoare ,daca aceasta functioneaza ca un rezervor adevarat

Defecte: porozitatea de contractie ,porozitatea de reabsorbtie si fragilitatea mecanica

Legea 6

turbulentele trebuie reduse la minim sau chiar eliminate

curgerea metalului topit trebuie realizata lent ,gradual ,fara socuri .Trebuie eliminate blocajele ,obturatii,punctele sau orice impediment ce poate duce la turbulente si la incluzia aerului in turnatura

Defecte : goluri in turnatura sau suprafete pitting ( cu rugozitate mare ,puncte aderente ) .Golurile pot fi create de patrunderea aerului datorita curgerii turbulente a metalului topit .Particule de masa de ambalat pot astupa tijele de turnare sau marginile subtiri iar praful de masa de ambalat produce pitting-ul

Legea 7

alegerea dimensiunilor (lungime ,diametru ) corecte a chiuvetei de turnare pentru a fi in corelatie cu macheta ce trebuie turnata

daca cantitatea de masa de ambalat ce acopera macheta de ceara este prea mica aliajul il poate rupe .Daca este prea mare localizarea machetei prea aproape de centrul termic duce la eliberari necontrolate de gaze

Defecte: fracturarea masei de ambalat,turnare cu franjuri ,resturi,porozitate de contractie

Legea 8

macheta de ceara se detensioneaza

un agent de umidificare poate fi adaugat (prin pensulare sau spray-ere ) si uscat inainte de turnare .O suprafata mai curata a cerii permite o turnare mai buna ,astfel inainte de turnare se poate aplica un lichid de curatare a cerii care apoi se lasa sa se usuce . O umidificare prea mare creeaza un film ce poate dilua si subtia masa de ambalat in aceea arie produncandu-se bule sau franjuri la turnare

Defecte : bule la suprafata turnaturii ca rezultat al patrunderii aerului ( prea putin agent de umidificare ) sau lichid in exces (prea mult agent de umidificare )

Legea 9

cantarirea corecta a pulberii si masurarea lichidului pentru a obtine un raport apa /pulbere corect

proportia corecta pulbere /lichid si orice diluare a lichidelor speciale cu apa distilata se face pentru fiecare aliaj in parte .Daca cantitatea de lichid este redusa creste expansiunea masei de ambalat si se obtine o turnatura slaba .Daca este prea mul lichid    ( daca este cazul lichid special si apa distilata ) rezulta o expansiune mica si o turnatura tare .Folosirea unui lichid special duce la o expansiune mai mare dar reduce timpul de lucru comparativ cu o diluare 50% de lichid special cu apa distilata

Defecte :turnaturi care nu se adapteaza pe bonturi

Legea 10

a se elimina aerul incorporat in topitura si bulele de amoniac produse de legaturile fosfatice prin amestecarea in vacuum

amestecarea in vacuum elibereaza mai mult aer si gaz decat prin spatulare manuala .Masa compacta de topitura are o expansiune diferita de sectiunile care contin golul de aer .Timpul de omogenizare depinde de tipul aliajului si de viteza de amestecare

Defecte :mici noduli in turnatura ,topitura moale ,distorsiuni ale pieselor turnate

Legea 11

inainte de a incepe turnarea propri-zisa se lasa masa de ambalat sa faca priza completa

daca priza nu este completa atunci cand cuveta este plasata in cuptor masa de ambalat poate fi slaba si incapabila sa sustina expansiunea in timplu arderii .Consecinta : se poate fractura tiparul .Pentru rezultate optime ,arderea poate incepe dupa timpul recomandat de priza

Defecte : tiparul fracturat sau franjuri in turnatura

Legea 12

a se folosi o modalitate de eliminare ( ardere ) a cerii adecvata tipului de macheta de turnare folosita ( plastic versus ceara ) si corelata cu particularitatile aliajului turnat

canalele de plastic necesita o incalzire lenta astfel ele se pot subtia gradual si nu exercita presiune asupra metalului topit .De aceea se recomanda o incalzire in doua trepte ( Tombasco si Reilly ,1987) O crestere gradata a temperaturii permite caldurii sa radieze in masa de ambalat pentru o expansiune uniforma .Daca arderea este incompleta sistemul de canale poate fi blocat de reziduuri de ceara sau plastic ( carbon ) si aerul nu poate fi eliberat complet din turnatura .De aceea se foloseste in prima treapta la 200 C o pauza de 30 minute

Defecte : turnarea la rece ,margini scurte ,fracturi ale masei de ambalat ,turnatura cu franjuri

Legea 13

sursa de topire trebuie aleasa adecvat pentru o topire si turnare corecta a aliajului

selectarea sursei de topire se face astfel incat sa fie capabila sa topeasca aliajul pana la punctul de fluiditate suficienta .O flacara ajustata incorect duce la o incalzire prelungita ce retine aliajul sa atinga fluiditatea necesara pentru    o umplere completa. O caldura prea mare ,sau o temperatura prea ridicata poate duce la arderea diverselor elemente ale aliajului in timpul vaporizarii sau la oxidare

Defecte : turnare rece ,margini scurte ,turnatura rugoasa ,fracturarea tiparului

Legea 14

la turnarea cu flacara pentru topirea aliajului se foloseste zona reducatoare si nu zona oxidanta

ajustarea incorecta a flacarii duce la un adaos de carbon sau de oxigen in aliaj in timpul incalzirii .O topitura obtinuta exclusiv numai prin folosirea zonei de reducere minimalizeaza oxidarea metalului si absorbtia de oxigen asigurand o turnare optima

Defecte:porozitati de gaz ,contaminarea aliajului duce la modificarea coeficientului de expansiune termica

Legea 15

trebuie asigurata forta necesara curgerii aliajului lichid

se programeaza masina de turnat in functie de cerintele fiecarui aliaj .Metalele de densitate mica necesita o centrifugare mai mare decat metalele cu densitate mare ,aliajele pe baza de aur .Atentie nu trebuie nici supra centrifugat

Defecte : turnare rece ,margini scurte ( la forte mici ) ,fractura tiparului ,aripioare ( la forte mari )

Legea 16

se toarna spre marginile machetei de ceara

se plaseaza chiuveta incalzita in masina de turnat astfel incat marginile machetei sa fie la limita marginilor (legea 2 ) .In masina centrifuga de turnat metalul va curge in jos si spre dreapta ,sub actiunea fortelor centrifuge de rotatie si celei gravitationale asupra aliajului topit

Defecte :turnare rece ,margini scurte ,turnare incompleta

Legea 17

nu se desface cuveta imediat dupa turnare

trebuie permis turnaturii sa se raceasca la temperatura camerei .Altfel ,racirea brusca si contractia dintre aliaj si ambalare poate introduce tensiuni in turnatura .Dupa turnare ,aliajul nu are suficienta forta sa reziste acestor tensiuni si restauratia se rupe

Defecte: tensiuni in restauratie

Concluzii

cu toate eforturile concentrata de a respecta procedurile prezentate o serie de defecte apar in laboratoarele de tehnica dentara .Erori tehnice si ocazional defecte de material apar ca rezultat neasteptat al unei turnari .Prin standardizarea tehnicii de turnare si respectand strict fiecare cerinta privind ambalarea ,topirea si turnarea , este posibil sa se controleze localizarea contractiei de solidificare si sa se minimalizeze numarul de turnaturi nereusite .Se pot obtine performante si prin mentinerea si rotatia corecta a turnaturii.

Cand defectele de turnare apar ,este necesara analiza cauzelor si luarea tuturor masurilor pentru prevenirea lor ulterioara

Cursul 7

Etapele realizarii unei coroane metalo- ceramice

reusita restaurarii finale depinde in mod direct de precizia fiecarei etape in parte

Prepararea bonturilor ( a dintilor stalpi ) - etapa clinica

prepararea in mod ideal se face cu prag - pragul putand fi circular sau partial ( daca se opteaza pentru colereta    metalica in zona orala situatie in care pragul se va realiza in capa metalica )

pragul poate fi in unghi drept ( 90 ) eliptic , semicerc , eventual bizotat - en conge ( este pragul in semicerc nebizotat ) iar in chanfrein ( cel bizotat )

pentru metalo-ceramica ideal este folosirea de praguri eliptice si semirotunde mai ales bizotate deoarece se stie ca rezistenta maselor ceramice este mult mai mare pe suprafete concave

pragul drept este contraindicat pentru ca in timpul contractiei de ardere a masei ceramice aceasta risca sa se desprinda de pe capa metalica in dreptul unghiului drept

preparatia in muchie de cutit nu se recomanda

Amprentarea campului protetic - etapa clinica

se face dupa tehnicile cunoscute

ideal se face amprentarea intregii arcade si a relatiei interocluzale pentru ca modelele sa poata fi montate pe un articulator

este indicata folosirea firului de retractie gingival ( pentru a putea observa limita preparatiei )

Obtinerea modelului de lucru - etapa tehnica

Modelajul machetei componentei metalice

Obtinerea componentei metalice

exista mai multe posibilitati : stantare ( nu se mai utilizeaza ) , sinterizare , galvanizare ( galvano-plastie )

machete din ceara sau din plastic ( tehnica Adapta )

se poate folosi si stantarea completata de sinterizare => sistemul Ceplatec

pentru obtinerea componentei metalice s-ar mai putea cita frezarea computerizata CAD -CAM si ambutisarea ( val istorica )

in tehnologiile de sinterizare un loc aparte il are Sistemul Heratec care consta in sinterizari de straturi succesive metalice de Au si Au-Paladiu - sistemul se bazeaza pe existenta unor produse comerciale sub forma de pasta care se aplica pe bont si apoi se sinterizeaza la temperatura si presiune .

pentru utilizarea sistemului este necesara confectionarea bonturilor mobile dintr-o masa refractara speciala cu inalta rezistenta mecanica si termica

in elaborarea componentei metalice exista firme ( Degussa etc ) care au obtinut aliaje nobile si mase ceramice compatibile 100% ( teoretic )

cel mai precis dintre sisteme este Golden- gate elaborat de Degussa

se mai poate face si    coroana metalica fenestrata ( o capa discontinua la nivelul fetei vestibulare unde se pastreaza doar un strat ceramic ce confera un aspect estetic bun

pentru confectionarea componentei metalice exista sisteme prefabricate -Probond pentru capele dintilor stalpi si Inzoma pentru intermediari

sistemele Probond utilizeaza cape preformate confectionate dintr-o plasa metalica iar intermediarii Inzoma sunt prefabricati din ceara sau plastic ce respecta toate criteriile de confectionare si machetare

intermediarii Inzoma sunt perforati generand economie de aliaj nobil si usurarea structurii metalice deasemeni ofera si o rezistenta crescuta componentei fizionomice .

Proba componentei metalice in CB - etapa clinica

se verifica adaptarea , clearence-ul ocluzal si incizal - adaptarea la colet etc.

7. Placarea componentei metalice si sinterizarea componentei fizionomice pe scheletul metalic

8. Proba coroanei in CB - etapa clinica

se fac ultimile adaptari ocluzale si retusuri fine , se verifica exactitatea culorii

se stabileste eventualul machiaj

9. Finisarea , machierea , glazurarea - etape de laborator

Cimentarea restaurarii

In tehnologia metalo-ceramicii in ultimii ani s-a afirmat cu pregnanta ca suport pentru ceramica titanul - acesta necesita conditii speciale pentru turnare si prelucrare precum si bondinguri speciale pentru ca masa ceramica sa adere .

THE END