Stabilirea formei de organizare tehnologica a montajului. Parametrii de baza ai montajului

Pentru organizarea cat mai corecta a montajului se pleaca de la calcularea parametrilor principali ai sistemului de montaj. Acesti parametri sunt : - numarul locurilor de munca si tactul de montaj.

Numarul locurilor de munca L = n*t/F ;

n- programul anual de fabricatie

t- timpul de montajore/produs

F-fondul de timp ore/an

Fn = z*s*h fondul nominal ; z - nr de zile lucratoare dintr-un an ; s- nr de schimburi pe zi ; h- nr de ore dintr-un schimb

Pt a putea lucra la un nivel superior de organizare a montajului este necesar ca gradul de diviziune al operatiilor sa respecte rel de mai jos : L>3. Pt. a se respecta aceasta relatie se pot gasi produse similare spre a fi montate pe linia de montaj unde se monteaza produsul luat in calcul iar uneori chiar se modifica programul de fabricatie. Atunci cand se fol mai multe produse similare formula devine :L = ni*ti/F

Pt calcule de alegerea a variantei de organizare tehnologica a montajului se fol monograme din care se determina atata capacitatea de productie cat si seria min de produse pt care devine posibila organizarea montajului

17. Cutia morfologica caracteristica formelor de organizare tehnologica a montajului

Principala caracteristica ce definesc o forma de organizare tehnologica alcatuiesc o cutie morfologica . multimea traiectoriilor ce traverseaza fiecare celula a cutiei alcatuiesc multimea formelor posibile de organizare tehnologica a montajului

I Numarul produselor montate simultan 1 >1

II. miscarea de avans a masinilor    fara misc intemitenta continua

III. miscarea muncitorilor fara miscare de la un loc de munca la altuk

IV. Manual de mecanizare si automatizare manual mecanizat automatizat

V. Tactul    liber reglementat

VI. Inlantuire    fara inlantuire libera rigida

18. Proiectarea proceselor tehnologice de montaj Pregatirea fabricatiei

Fazele intocmirii ale unui proiect tehnologic de montaj sunt :

a)    anteproiectul

b)    cercetare - experimentare

c)    proiectul de executie

d)    aplicarea

Pt intocmirea proiectului se porneste de la datele de baza si anume :

documentatia constructiva a produsului

programul de productie

tehnologia actuala

a)    Anteproiectul se face un calcul preliminar al nr locurilor de munca. Atunci cand acesta este mic : se introduc produse similare pe linia de montaj ; se analizeaza cutia morfologica anterioara pt stabilirea firmei de organizare tehnologica a montajului ; elaborarea listei preliminare a dotarilor necesare inclusiv a liniei de echipamente specifice proiectate special pt acest produs ; se face un calcul de eficienta economica calculandu-se timpul de recuperare a investitiei. In multe din cazuri cand se foloseste mecanizarea in tehnol de montaj e necesara inloc unor proc tehnologice din cadrul asamblarilor cu altele :

inlocuirea imbinarilor prin insurubare cu cele prin sertizare

aplicarea unor procedee noi de sudare

modalitati noi de control

b)    Cercetare - dezvoltare

Inainte de inceperea proiectului se fac cercet exp in lab special amenajate, cercetari ce se repeta de mai multe ori trecandu-se concluzii certe ce trebuie sa intre in posesia proiectului. In lab se fol disp de experimentare care sa reproduca cat mai exact cond reale de pe linia de montaj

c)    Proiectul de exec cuprinde :

Schema de montaj ; intocmirea planului de operatii de montaj ; proiectarea utilajelor specifice ; executia utilajelor specifice

20 Calculul normelor de munca de montaj

Aceste norme se exprima sub forma normelor de timp sau a normelor de productie. Normele de productie se folosesc la serie mare si de masa iar pt realizarea normelor de timp se aplica 3 procedee :

a)    Facand calcule analitice prin aplicarea unor formule existente in literatura de specialitate

b)    Calcule analitice pe baza unor normative

c)    Prin compararea operatiilor de montaj cu alte operatii similare pt care exista normative

Formula de calcul este : Nt = Tpi/n + Tdl + Ton + Top = tpi/n + tm

Tpi - timp de pregatire - incheiere ;

Tdl - timp de deservire tehnico - organizatorica

Ton - timp de odihna si necestitati firesti ; Top - timp operativ ;

Tu timp unitar ; n - norma de fabricatie

a)    pt procese mecanizate si automatizate

Top = Tfu - (T'dl + T'ir) + t'b + t'a = Tfu - (T'dl + T'ir) + T'op

Tfu - timp de functionare utila a utilajelor

T'dl - timp deservire a locului de munca suprapus cu Tfu

T'ir - timp de intrerupere reglementate suprapus cu Tfu

T'b - timp de baza nesuprapus cu Tfu

b)    in cazul proceselor manuale si manual - mecanizate Top = tb + ta

Pentru normare si intocmirea unor normative de timp se folosesc metode de masurare prin cronometrare, fotografiere, filmare.

21. Ergonomia montajului

Ergonomia e stiinta care studiaza interactiunea omului cu masina si adoptarea masinii la om. Are drept scop de a releva posibilitatile reale ale omului si ale masinii si de a repartiza rational functiunile acestora sin sistemul o,m masina

Pozitia si miscarile omului

Cand se proiecteaza un proces tehnol de montare trebuie sa se tina cont de urm aspecte legate de miscarile omului :

muna in pozitia sezand mareste precizia si scade oboseala

miscarea corpului in usoara flexiune conduce la eforturi

miscarea bratelor sa se efectueze in sensuri opuse simetrice

precizia asamblarii este in functie de inaltimea la care se lucreaza

Organele de comanda le masinilor, operatiilor si liniilor de asamblare

Principalele organe de comanda sunt : butoane, intrerupatoare, parghii, pedale. La alegerea unui organ de comanda trebuie respectate urmatoarele reguli :

cele comandate cu mana sa fie situate la inaltimea cotului si al umerilor sub un unghi favorabil

distante intre 2 butoane : 15 mm dc sunt actionate cu degetul is 50 mm dc sunt actionate cu mana

pt operatii precise de asamblare se prevad butoane rotative

pt operatii precise de asamblare cu effort mare si precizie mai mica se prevad parghii, pedale, manivele

parghiile se folosesc in cazul comenzilor continue de amplitudine mica

organele de comanda a caror manipulare e controlata vizual prin intermediul unui aparat de masura trebuie sa respecte regulile :

scala aparatului sa se roteasca in acelasi sens cu organul de comanda

gradatiile indicate pe scala trebuie sa creasca in sensul acelor de ceasornic

Ambianta in care se desfasoara munca

Factorii care influenteaza aceasta ambianta sunt:

1 Iluminatul si confortul vizual

Cercetarile au aratat ca productivitatea muncii creste cu 5 -15% atunci cand iluminatul e mai bun. Calitatea luminii depinde de stralucire, intensitate, difuzie, directie. Cand e lumina artyficiala se prefera un numar mai mare .iluminatul creste cu o treapta at cand :

dist dintre ochii operatorului si ob e mai mare de 0.5m

e un efort incordat mai mult de 4 ore

exista pericole de accidente

obiectul privit e in miscare

2. Ambianat cromatica

Studiile exp au aratata ca precizia de asamblare creste cu pana la 15% iar rebuturile scad cu 20-25% at cand ambianat cromatica e buna.

3. Zgomotul , pentru unul mai mic de 40 dB pt cei cu o concentrare intelectuala

40 -60 dB activ se desf in cond bune

60-80 dB asamblarea de prec medie si pt montajul mecanizat si automatizat

4.Muzica functionala, contributia la crestrea prod ritmul acesteia trebuie sa fie oarecum asemanator cu cel al operatiilor de asamblare.

22 Logistica montajului

Unul din cei mai imp factori ce intervin in piata concurentiala este pretul de cost. Acesta e infl de traseul fluxului de materiale, manipulare transport si depozitare

Studiul complex ce infl valoarea de intreb e condus la aparitia unei noi discipline numita logistica industriala. Aceasta este disciplina care se ocupa cu dimensionare si corelarea fluxului de materiale de informatii mijloace de munca si de personal ce servesc la livrarea produselor fizice in cantitatile cerute la momentul convenit si la locul indicat.

Prin logistica se intreprind masuri pt realizarea sarcinii de a se pune la dispozitie in mod economic : materialul potrivit la timpul si locul potrivit

Procesul de depozitare e alcatuit dintr-o serie de operatii :

pregatirea depozitului pt receptia componentelor

receptia propriu-zisa

amplasarea si asezarea materialelor

pregatirea mat pt a fi consumate

eliberarea mat si tinerea evidentei acestora

pt ca procesul de asamblare sa-si sef activ sunt nec stocuri de piese ce trebuie depozitate si care pp cheltuieli suplimentare. In fct de diversitatea fiecarei intrep se adopta umatoarele tipuri de aprovizionari :

a)    Aprovizionarea pe stoc e caracteristica productiei de serie mare si masa. Alimentarea sist dem ontaj se face din magazii intermediare unde se gaseste stocul necesar de piese aflat intr-o limita min si una max

b)    Aprov pe comanda este specifica productiei de serie mica si de unicate . Se asigura astfel realizarea produsului intr-o anumita perioada de timp

c)    Aprov mixta se fol la serie mijlocie in sist de montaj pe comanda. Sunt aprov pe stoc -piece cu valoare mica : suruburi , seibi piulite.

Logistica sist de montaj pt prod de serie mica si individuala

In cadrul acestui tip de prod ca urmare a complexitatii muncii procesul de productie e intrerupt uneori ca urmare a unor executiii gresite de piese. Marimile ce infl logistica montajului in prod de serie mica si unicate sunt :

frecventa de transport, cantitatea sau greutatea, structura productiei, marimea seriei de fabicatie, supr de preg a comp.

Logistica montajului e tratata din 4 pct de vedere :

a)    depozitare

b)    sortarea componentelor

c)    pregatirea componentelor

d)    transport

23. Calitatea asamblarii

Orice reper dc nu indeplineste cond prescrise prin desenul de executii inrautateste calitatea asamblarii cu piesele vecine periclitand in final functionalitatea ansamblului. Prin procesul de prelucrare mecanica se urmareste obtinerea preciziei dimensionale si a calitatii supr pieselor ce se prelucreaza iar prin tehnologia de realizare a produsului se urmareste obt preciziei poz supr pieselor comp cu aj organelor de legatura in anumite comp sau ansamble.

Lipsa de precizie a pieselor reperelor asamblate se datoreaza urm cause:abateri ale pieselor ce se imbina ca rezultat al erorilor de prel;abateri din cauza asezarii necoresp a pieselor;abateri din cauza dezechilibrarii pieselor in miscare.

Abaterile datorate preciziei de prel si a calit supraf pot fi indeplinite deoarece piesele la montaj,cand sunt prel trb sa se incadreza in campul de toleranta impus prin desenul de executie.

Abaterile ca urmare a neconcordantei pozitiei reciproce a pieselor componente pot fi indepartate deoarece apar ca urmare a unor neglijente la montaj, iar cele ca urmare a unor dezechilibrari se pot indeparta printr-o echilibrare statica si dinamica.

24.Spalarea pieselor

Are ca scpo indepartarea impuritatilor existente pe piesele ce urm a fi asamblate si se executa pe mas cu actionare mecanica, ca:mas de spalat cu banda transportoare,cu impulsuri ultrasonore,cu tambur,cu transportor si racheta.

25. Managementul sistemelor de montaj

Managementul e stiinta, arta, maiestria conducerii unei organizatii. Manag inseamna supravegherea permanenta a activitatii organizatorice si luarea imediata a masurilor de realizare eficienta a obiectivelor stabilite. Se exercita pe 3 nivele:

A-  strategic , e procesul prin care conducerea suprioara a organizatiei determina evolutia pe termen lung si performantele acesteia asigurand formularea riguroasa si aplicarea coresp a strategiei stabilite.

B-  Tactic , reprezinta procesul prin care conducerea organizatiei aloca resursele necesare atingerii obiectivelor strategice

C-  operativ reprezinta totalitatea activitatilor de esalonare in timp si spatiu a sarcinilor de productie de stabilire a conditiilor in care urmeaza sa se desfasoare productia astfel incat sa se asigure realizarea ritmica si la termen cu cheltuieli minimale a planului de productie al intreprinderii.

Manag. Operativ e funcie de tipul de tipul de productie iar activitatea acestuia se refera la preg , lansarea si desf proc de productie.

Functiile sistemului de montaj sunt :

planificare

organizare

coordonare

comanda si control

1.Planificarea(se elaboreaza progr de fabric deduse din planul intrep, iar ca instrumente de programare se fol grafice ca Gantt,ciclograme de fabricatie,metoda drumului critic Pert,CPM)

2.Organizarea(se asigura functionalitatea sist de montaj pana la nivelul posturilor de montaj: se det tipul de prod si se stab forma de organizare a montajului;stab lotului de fabric;organizarea fluxului informational al sist de montaj)

3.Coordonarea(pp imbinarea in mod armonios a resurselor de productie in timp si spatiu)

4.Comanda(urmareste angajarea efectiva a poersonalului pt realizarea obiectivelor fixate iar pt aceasta conducatorul sist de montaj trb sa realiz urm activit:sarcina fiecarui montator;sa evalueze capacit fiecarui montator in cncordanta cu fisa postului;sa motiveze material si moral fiecare montator)

5.Controlul(verificarea in permanenta a modului de desfasurare a activit si luarea masurilor corespunzatoare). Controlul are 3 etape:stab standardelor de referinta;masurarea performantelor tehnico-economice; introducerea masurilor de corectie.

26. Informatizarea activitatilor de montaj

Intreprinderea moderna este o organizatie complexa formata din oameni resurse si echipamentesi care trebuie sa produca si comercializeze bunuri in mod profitabil. Intrep trebuie s raspunda permanent cerintelor pietei iar lucrul acesta si-l poate asigura printr-un sist informational integrat si care poate fi supus unui proces de formatizare.

In constructia de masini sectoarele de proiectare constituie principalul support tehnic al productiei. Acest sector cuprinde ateliere de proiectare pt produsele ce se fabrica in acea intrep si in atelierele ce asigura pregatirea fabricatiei. Pentru cresterea productivitatii in proiectare e necesara automatizarea acestei activ lucru realizabil prin introducerea calendarului. Astazi pachete de programe utilizate in peste 85% din atelierele de proiectare in constructia de masini o reprezinta pachetul Autocad al firmei Autodesk.

Autocad e un pachet de programme dedicat cresterii de calculator care ofera urmatoarele faclitati :

facilitati ample de editare si desenara desene

compatibilitati cu echipamente grafice foarte diverse in cadrul a 4 categorii monitoare plotere, imprimante, digitizaore

Un alt program soft pt proiectarea asistata este Design CAD al firmei American Small Business Computers.

Pachetele de programe IDEAS Masters Series pt statii grafice ofera facilitati pentru proiectare desenae simulare fabrictie testare si conducerea integrata

Pachetul PRO/Ingineer ofera urmatoarele facilitati:

aranjeaza componentele si subansmablele

dezasambleaza componenetele

modifica pozitia

modifica planele de asamblu de sectiune si sist de coordonate

modifica dimensiunea unu ireper din ansamblu

da informatii tehnice si lisat de materiale

creeaza diferite tipuri de proiectii

Pe piata mai sunt si alte pachet de programme CATIA, CADAN

27. Activitati finale in sistemele de montaj. Controlul tehnic in procesul de montaj

Aceste activitati sunt incluse in grupa activ speciale si se desf de regula la sf procesului tehnologic de omntaj

Controlul tehnic in procesul de montaj

Dupa terminarea montajului, trebuie facute verificari legate de instructiunile din caietul de sarcini. Cele mai intalnite defecte sunt :

A-  defecte legate de ajustajele prescrise (cu strangere cu joc)

B-  Defecte legate de pozitia reciproca a eleme componenete (coaxialitate perpendicularitate)

C-  Deformatii elastice exagarate

D- Defecte de suprafata

E-  Defecte de echilibrare

Rodajul pp functionarea produsului montat la o solicitare progresiva pt micsorarea asperitatilor pieselor in contact , marindu-se astfel suprafat efectiva de contact ceea ce duce la obtinerea ajustajelro functionale prescrise.

Distingem 2 tipuri de rodaj :

preliminar are loc la producator

final la beneficiar

Incercarile de receptie se fac pentru a pune in evidenta functionarea pieselor calitatea lor randamentul consumul de carburant , incalzirea rulmentilor si angrenajelor, batailor zgomotul sunt indice ale unei functionari defectuoase.

Probele speciale sunt realizate pt a controla un produs nou a determian consumul si randamentul acestuia precum si verificrea uzurii elementelor principale. In acest caz ansamblul se monteaza pe un banca special,unde se pot face reglari , incercarile au loc in gol la inceput apoi in sarcina

Cand se controleaza buna functionare a elementelor masinii si starea de rodaj a suprafetelor in frecare. Se porneste masina se lasa sa functioneze la relantiv supraveghindu-se miscarea pieselor, functionarea sistemului de diminuare, racire , ungere.

28. Documentele produselor. Ambalarea produselor

Documentele produselor sunt :

cartea masinii

caietul de sarcini sau standardul cu cond de receptie

procesul verbal de omologare

fisa de receptie interna

fisa de receptie definitiva

prospectul sau catalogul

Cartea masinii contine indicatii asupra proprietatilor si performantelor produsului si asupra modului de exploatare si de intretinere economica acestuia. De regula ea cuprinde :

caracterisitici tehnice

performante

greutate

gabarit

cond de functionare

datele tehnice si desenul fundatiei

conditii de asamblare

conditii de descarcare

asezare si fixare pe fundatie

indicatii energetice

modul de manuire si intretinere

lista pieselor de inlocuire

lista sculelor

Caietul de sarcini contine indicatii legate de performantele produsului in limitele admisibile. Este intocmit de comun acord cu uzina producatoare. Il el sunt specificate si probele la care este supus produsul, probe care s de 2 feluri :

a)    probe statice : control dimensional al prod si al pozitiei reciproce

b)    probe dinamice : verificare produsului la mersul in gol, controlandu-se vibratiile

Procesul verbal de pmologare face referire la prototipul unui produs asamblat destinat productiei de serie. Inainte de lansarea prod in fabricatie prototipul va trebui sa fie cercetat si verificat, dc producerea lui prezinta avantaje pt firma producatoare daca performantele sale corespund cu cele ale altor produse similare de pe piata mondiala .

Verificarea performantelor produsului se face de o comisie de omologare din care fac parte specialistii in domeniu. Constatarile si obs se trec intr-un proces verbal de omologare.

Fisa de receptie interna cuprinde rezultatele pentru un anumit produs in conformitate cu conditiile de receptie din caietul de sarcini. Produsele care nu corespund se considera rebut si se trimit la sectorul mecanic pt remedieri.

Fisa de receptie definitiva se intomestein prezenta beneficiarului repetandu-se probele ce au fost efectuate la cea interna.

Prospectul sau catalogul e un doc ce se da beneficiarului imprimandu-se acestuia o prima orientare asupra posibilitatilor si performantelor tehnice ale produsului , asupra gabaritului , consumului de energie.

Ambalarea produselor , e golita de ulei masina si eventual de lichidul de racire si uscata in totalitate. Lunetele, mandrinele curelele vor fi ambalate separat , iar sculele accesorile marunte , cartea masinii se impacheteaza in lazi speciale. Pentru a fi ferite de umezeala toate documentele sunt infasurate in hartie parafinata sau in foi de material plastic. Suprafetele prelucrate vor fi protejate impotriva coroziunii cu un lubrifiant adecvat alcatuit din 48% colofoniu, 40 % terebentina, ulei de in 5%, si email de ulei 7%