DETERMINAREA PATRUNDERII SI INCERCARILE MECANICE ALE MATERIALULUI DEPUS LA SUDURA

DETERMINAREA PATRUNDERII SI INCERCARILE MECANICE ALE MATERIALULUI DEPUS LA SUDURA

Determinarea patrunderii la sudarea cu arc electric se executa in scobirea metalelor de adios si a tehnologiilor de sudare folosite.

Se determina prin examinarea macroscopica a conturului zonei metaluli de baza a unei probe sudate.

Pentru determinarea patrunderii consta in depunerea unui singur metal de adaos pe o placa de otel de 200 x 250mm, a caror grosime variaza in functie de procedeul de sudare folosit si de grosimea elecrodului sau a sarmei-electrod (d ,in mm ) incercate pentru

d 1 mm pentru sudarea cu elecrozi inveliti;

d 2 mm pentru sudarea sub flux;

d 1 mm pentru sudarea in mediu de CO2

Materialele pentru determinarea patrunderii la imbinarile cap la cap sau sudate dintr-o parte sau ambele parti, sint:

Doua placi de 150 x 250 mm pentru imbinarea cap la cap;

doua sau trei placi de 100 x 250 mm pentru imbinarea de colt.

Patrunderea se considera adinca in sectiunele examinate valoarea adinca de patrundere este de cel putin 4 mm.

In cazul cand probele sint din ambele parti, pe fiecare epruveta se examineaza grosimea portiunii topite a metalului de baza.

Patrunderea se considera incompleta, daca, in sectiunile topite

metalul de baza nu se este realizata in toata grosimea

patrunderea se considera completa, daca, in sectiunile examinatea topirea metalului de baza este realizata in toata grosimea (fig3).

Odata cu valoarea patrunderii, trebuie mentionate si eventualele

lentificate

Incercarile mecanice ale metalului depus pentru sudarea manuala cu electrozi inveliti se execute conform standardelor. Incercarile se refera la metalul depus cu electrozi nealiniati si electrozi slab, mediu sau inalt aliati, cu diametrul mai mare de 3,25 mm, cu exceptia electrozilor cu patrunderea adinca; standardul stabileste conditiile tehnice pentru incercarile de duritate, incercarile la tractiune si la incovoiere prin soc.

Pentru determinarea duritatii metalul depus se executa depuneri de placi de otel cu continut redus de carbon de 1422 mm grosime, in functie de diametrul electrodului de incercat. Depunerile se executa cu grosimea de 14.20 mm, latime de 14.25 mm si lungimea de 110.150 mm, dimensiunile depunerilor fiind in functie de diametrul electrozilor. Depunerile cele mai mari sint pentru electrozii cu diametru de 6 mm. Suprafata superioara a metalului depus se prelucreaza pe o adincime de 3 mm, iar la executarea incercarilor de duritate suprafata prelucrata se slefuieste.

Pentru incercarile la tractiune si de incovoiere prin soc ale metalului depus se executa trei feluri de probe, dupa cum urmeaza:

- cu depunere prin sudarea metalului de adaos intre placi, fara

incercarea initiala a marginilor si a placi-suport.

Proba serveste pentru incercarea metalului depus cu electrozi inveliti nealiniati sau slab aliati si se executa conform figurii 4.

Aceasta proba poate servi si la incercarea electrozilor mediu sau inalt aliati, daca metalul probei este de compozitie chimica similara cu cea a metalului depus;

- cu depunere prin sudarea metalului de adaos intre placi cu

incarcarea initiala a marginilor si a placii-suport, conform figuri5

Aceasta proba se foloseste in cazul cind placile de otel pentru probe au compozitii chimice diferite de cele ale metalului de incarcare. Suprafetele rostului se incarca prin sudare cu cel putin trei straturi cu electrozii care sint supusi incercarii;

- cu depunere executata in rost, dup ace a fost incarcata numai

placa-suport cu cel putin trei straturi, adica la fel ca in fig 5,

insa fara incarcaea marginilor placilor cap la cap. Proba se

foloseste se foloseste pentru incercarea metalului depus cu

electrozi inveliti, mediu si inalt aliati, in cazul utilizari placilor de

otel de compozitie chimica diferita de cea a metalului supus

incarcarii.

La executarea probelor, regiunile de sudare trebuie sa fie corespunzatoare regimurilor precise pentru electrozii care sint supusi incercarii.

Pentru electrozii aliati, probele se preincalzesc , eventual sudarea se executa utilizand si tratamente termica necesare calitatii otelului incercat pentru incarcarea. Prelevarea epruvetelor din proba se efectueaza prin aschierea, conform fig 6, adica din proba se executa o epruveta la tractiune rotunda si sase epruvete plane la incovoiere prin soc.

Incercarile se executa dupa cum urmeaza:

- incercarea de duritate in cel putin cinci puncte asezate la o

distanta de 10 mm unul de altul, dupa care se face media

aritmetica a valorilor obtinute, specificandu-se si valoarea

maxima;

- incercarea la tractiune, cu determinarea caracteristicilor mecanice

ale limitei de curgere, rezistenei la rupere, alungirii si gatuirii la

rupere;

- incercarea de incovoiere prin soc, facandu-se media aritmetica a

valorolor obtinute pe trei epruvete la temperatura de 20     2C si

pe sase epruvete pentru orice temperature negativa, inclusive

pentru zero grade.

Daca rezultatele incercarilor sint nesatisfacatoare, incercarile se

repeta pe un numar dublu de epruvete, care se considera definitive.

Toate epruvetele se executa prin aschiere mecanica.

Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de gaz protector se executa conform stadardelor. Incercarile si epruvetele sint asemanatoare celor descrise mai inainte pentru electrzii inveliti.

Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudarea electrica in baia de zgura se executa pe epruvete taiate dintr-o proba care se obtine prin topirea, sarmelor-electrod de 2,4 si 3,2 mm, cu curenti de 380 A si, respectiv, 675 A, la tensiunea de 40..50 V, intr-o cochila de cupru racit in apa, obtinandu-se o proba de 60 x 80x400.

La sudare se va tine seama ca inaltimea baii de zgura sa fie intre

40.50mm, iar debitul apei de racire in conducta sa fie asfel reglat

la temperatura apei la iesirea din cochila sa fie de 50.60C.

Din proba se executa prin aschiere epruvetelor necesare pentru incercarea de duritate , la tractiune si la incovoiere prin soc.

Incercarea la indoire a epruvetelor incarcate cu sudura longitudinala se executa conform standardelor. Cu aceasta incercare se apreciaza starea otelului la sudura. Standardul se aplica produselor slab aliate, cu grosimea mai mare de 20 mm.

Incercarea consta in deformarea plastica prin indoirea lenta a unei epruvete incarcate cu sudura longitudinala, supusa la in jurul unui

dorn pina la aparitia unei fisuri cu lungimea de 3mm fara ca epruveta sa se rupa sau pana la ruperea epruvetei pe sectiune.

Sudura se depune inr-un canal semicircular frezat sau pe suprafata tablei neprelucrate, intr-un sablon din tabla de cupru. Dimensiunile pot fi de la 3x6x125 mm pina la 4x8x250 mm, in functie de suprafata tablei, adica pina la 50mm, depunerile fiind efectuate cu electrozi avand diametru de 4 mm pentru grosimea tablelor intre 20 si 35 mm, electrozi cu diametru de 5 mm pentru grosimea tablelor intre 30 si 40 mm. Epruvetele se executa cu latimea intre 150 si 200mm si lungimea intre 350 si 500 mm, in functie de grosimea tablei. Dupa sudare, epruvetele se supun indoirii intre doua role cu

diametru de 100 mm si un dorn plasat la mijloc la distnte intre 140 si 280 mm, in functie de grosimea tablei fig 7.

Incercarea se executa prin apasarea continua fara socuri, pina cand

in zona supusa intinderii, apare o fisura care se intinde in zona influentata termic pe o lungime de 3 mm de la margine sau pina la ruperea sudurii in toata sectiunea transversala.