Determinarea calitatii materialului de baza si a materialului de adaos

Determinarea calitatii materialului de baza si a materialului de adaos

Limita de curgere Rc si rezistenta la rupere R se determina cu epruvete rotunde sau plane supuse incercarilor la masini de tractiune la temperature obisnuite (15..35C), cu viteze de solicitate de 10N/mm, pe secunda. Limita de curgere si rezistenta la rupere se determina in N/mm; concomitant cu rezistenta la rupere se

determina si alungirea la rupere si gatuire (in %).

Rezistenta, adica rezistenta de incovoiere prin soc, se determina cu ajutorul epruvete plane de 55x10x10 mm sau 55x10x5 mm, care prezinta crestaturi in U sau in V. Rezilienta cu crestatura in U se noteaza KCU (rezilienta Charpy) in j/cm si se executa cu cresta-tura pe adancime de 2 sau 5 mm . Crestaturile in V se executa in adincime de 2 mm si un unghi de deschidere de 45. Crestatura se executa pe latura mica a epruvetelor, iar incercarea la soc se

determina cu un ciocan pendul.

Incercarea la duritate serveste pentru determinarea rezistentei de patrundere a unui corp strain in materialul de incercare.

Masurarea duritati se face obisnuit in unitati Brinell pe o amprenta pe care o lasa o bila de otel dur, mentinuta un timp oarecare cu o sarcina de apasare exprima raportul dintr forta de apasare si suprafata amprentei si se simbolizeaza cu HB.

Pentru materiale dure se folosesc incercari Vickers (HV) , iar pentru materiale foarte dure , incercari Rockwell C(HRC), la care penetratorul este un con de diamante. In concluzi va arata modul de depunere a sudurilor, in vederea determinari acestora .

Rezistenta la oboseala este valoarea maxima a efortului care se produce ruperea dupa un numar de cicluri de incarcari iar ca

baza, se ia un numar de Ns=10 cicluri . Factorii care influenteaza rezistenta la oboseala a imbinarilor sudate sint:

- calitatea maerialului de baza, care cu cit are o rezistenta la

tractiune mai mare si o alungire mai mica, cu atit este mai supus

la crestaturile, micsorand mult rezistenta la oboseala a otelurilor

de rezistenta mare; otelurile cu rezistenta mare, insa cu cuntinut

redus de carbon si o rezistenta mare la oboseala;

- procedeele de sudare care influenteaza in sensul ca cusaturiule

automate se pot realize suduri de calitate cu adancimi uniforme

mare, iar prin sudarea manuala nu se obtine o calitate corespun-

zatoare de asemenea, calitatea electrozilor are si o mare influenta;

- o constructie sudata, elementele rigidizate national influnteaza

rezistenta la oboseala a constructiei.

Rezistenta unei constructii sudate devine si mai complexa solicitarile ciclice se mai suprapun si socuri.

In general imbinarile sudate au o rezistenta la oboseala mai mica decat a materialul de baza, deoarece sudura depusa produce o concentrare a eforturilor in zona sudata si in special in zona influentata termic a metalului de baza.

Prelucrarea mecanica a sudurilor mareste rezistenta la oboseala si din aceasta cauza de cele mai multe ori pentru asamblarile sudate de constructi de masinii se produce la relucrarea prin aschiere.

Forma imbinarilor sudata este, de asemenea foarte importanta pentru marirea rezistenta la oboseala. Imbinarile cap la cap sudate

pe ambele parti sint cele mai bune pentru transmiterea eforturilor variabile, dupa care urmeaza sudurile in T cu capatul complet sudat, cum este, de exemplu restul in K. La cap la cap, reperilor in cazul solidificarilor variabile se produc in trecere linga sudura.