DATE INITIALE

PENTRU

ELABORAREA SI PROIECTAREA

TEHNOLOGIEI DE MONTAJ

Scopul produs este insusirea cunostintelor necesare pentru stabilirea datelor initiale in intocmirea unei tehnologi de montaj. In cazul montajului diviziunea operatiilor se realizeaza prin fractionarea operatiilor de montaj in procese simple, care pot fi operatii de asanblare, control, ajustare-reglaj sau combinatii ale acestora.

Concentrarea operatiilor se realizeaza prin inlantuirea operatiilor de montaj in cadrul sistemului de montaj cu grad inalt de mecanizare si automatizare.

Concentrarea operatiilor de montaj duce la reducerea timpului necesar manipularii precum si la cresterea productivitatii muncii prin suprapunerea in timp a executarii unor operatii.

Pentru alegerea formei de organizare a montajului se pleaca de la calculul parametrilor sistemului de montaj: numar de locuri de munca si tactul. Determinarea locurilor de munca la montaj:

n*t

L = --

F

unde: t = timpul total de montaj al produsului (ore)

n = program de productie (buc an)

F = fond de timp efectiv (ore/an)

F = η * Fn

Fn = z * s * h

unde: η = randamentul utilajului: η = 0,7

z = numarul de zile lucratoare pe an: z = 230 zile/an

s = regimul de lucru, numar de schimburi/zi: s = 2 sch/zi

h = durata schimbului: h = 8 ore

Fn

F = 0 * 3680 = 2576 (ore/an)

90000* 0

L =3,49adopt 3 locuri de munca

2576

Calculul tactului (ritmului) de montaj: este intervalul de timp la care un produs paraseste sistemul de montaj.

r = F/n sau r = t/L (h/buc)

r = 2576/90000 = 0 /2 = 0,015 (h/buc)

Pentru a calcula ritmul de locuri de, se foloseste timpul de montaj (t) care este estimat pa baza de normativa, prin similitudine cu alte probe montate sau pa baza experientei personalului specializat.

Pentru a putea trece la un nivel superior de organizare a montajului este necesar ca gradul de divizare a operatiilor sa fie suficient de ridicat:

L>3

Pentru a alege varianta de organizare tehnologica a montajului se poate folosi abaca, cu care se determina atat numarul locurilor de munca cat si capacitatea de productie si seria minima de produse pentru care devine posibila organizarea montajului pe principalele diviziuni operationale.

Capacitatea de productie a sistemului de montaj este data de relatia:

Ө = n/F (buc ora) sau Ө = L/t (buc./ora)

Ө = 90.000/ = 35 (buc./ora)

Alegerea formei de organizare a montajului

Avand in vedere locurile de munca si tactul determinate, alegerea formei de organizare a montajului poate fi facuta folosind curtia morfologica, tinand cont de sase criterii principale:

timpul de montaj;

tactul de montaj sau capacitatea;

numar de locuri de munca;

conditii de sincronizarea operatiilor;

masa sau volumul produsului;

conditii de deplasare a produsului;

In orice cutie morfologica fiecare caz posibil este reprezentat de o traiectorie care trece prin cate o celula din fiecare cele sase etaje.

Cutia morfologica are urmatoarea forma:

Ca urmare se va adopta montajul glisant.

Asamblarea mobila sau in flux, este caracteristica productiei de serie mare si masa, unitatea de asamblare se deplaseaza de la un loc de munca la altul pe cai cu role, cu ajutorul convoaielor, etc.

Asamblarea mobila cu ritm impus se poate face cu deplasarea continua sau intermitanta a unitatii de asamblare. Daca deplasarea benzi este continua, muncitorul sau echipa care efectueaza operatia de asamblare se deplaseaza odata cu banda transportoare. Viteza de deplasare este aproape constanta, Vd ..3,5 m/min.

Asamblarea mobila cu ritm liber este asamblarea la care ritmul nu este foarte strict ci variaza intre limite dinainte stabilite. Este lasata la atitudinea operatorului posubilitatea de deplasare a benzii la intervale dorite de el, pentru a mari flexibilitatea operatiei de asamblare.

INTOCMIREA SCHEMEI DE MONTAJ

Scopul este insusirea cunostintelor necesare pentru intocmirea schemei de montaj pentru produs. Dupa studierea datelor necesare este elaborata documentatia necesara desfasurarii procesului tehnologic de asamblare, fisele tehnologice sau planul de operatii, instructiuni speciale.

Schema de asamblare este reprezentarea grafica a succesiunii asamblarii pieselor si unitatilor de asamblare in cadrul produsului.

Schema de asamblare asigura o imagine clara asupra tuturor pieselor si unitatilor de asamblare ce intra in produsul dat, asupra numarului de bucati, ordin de asamblare si face imposibila omiterea asamblarii anumitor piese.

In cadrul schemei de asamblare fiecare piesa se reprezinta printr-un dreptunghi in interiorul caruia se scrie numarul reperului, numarul de bucati si denumirea piesei sau unitati de asamblare respective.

Coeficientul de incarcare al posturilor de montaj si al liniei de montaj in flux se calculeaza cu relatiile:

ti L

Ki = --- sau Kf = -- * ∑ Ki

Nm,i L    i=1

3

Ki

1

unde: Ki - coeficientul de incarcare a produsului de montaj

ti - norma de timp la operatia "I" (min/buc)

t - timp de montaj total (min)

Nm,i - numarul de muncitori care lucreaza la piesa de montaj "i"

Kf - coeficientul de incarcare a liniei de montaj in flux

L - numarul total de posturi de montaj.

Luand in considerare schema de montaj vom avea 9 operatii de montaj astfel:

K = t /Nm,1

K = t /Nm,2

K = t /Nm,3

K = t /Nm,4

K = t /Nm,5

K = t /Nm,6

K = t /Nm,7

K = t /Nm,8

K = t /Nm,9

K10=t10/Nm10=0,35/1=0,35

K11=t11/Nm11=0,18/1=0,18   

K12=t12/Nm12=0,27/1=0,27

K13=t13/Nm13=0,21/1=0,31

K14=t14/Nm14=0,07/1=0,07

K15=t15/Nm15=0,12/1=0,12   

ca urmare: Kf = 1/L *= 1/L * 3 = 1,25

In functie de durata unei operatii de asamblare se delimiteaza sectorul din linia de asamblare, aferent acelei operatii:

Li = vd * ti (m)

unde: ti - timpul cat dureaza operatia "i"

vd - viteza de deplasare a benzii: vd = 0,4 (m/min)

Li * 3,74= 1,5

n

Lungimea totala a liniei de asamblare va fi: Lf = ∑ li

i=1

Lf = 1

n

Tm = ∑ ti

i=1

Tm = 0 (h) = 3 (min)

deci:

Lf = 60 * vd * Tm * 0,1= 2,4

Ritmul de asamblare, la care un produs paraseste linia este:

Rm = 60 * Tm/n (min)

Rm /2 = 3 (min)

Costul operatiei de montaj se calculeaza cu relatia:

Co,i = ti/60 * [ Sm,i * (1 + φ) + Ka * Cu,i/F * η ]

unde: Co,i - costul operatiei de montaj (ron)

ti - norma de timp la operatia I (min/buc)

Sm,i - retributia orara a operatorului care realizeaza operatia (ron/ora)

φ - cheltuieli de regie pe sectie (%) (10% < φ < 60%)

Ka - coeficientul annual de amortizare a utilajelor: Ka

Cu,i - costul sistemului tehnologic care realizeaza operatia 'i' (ron)

F - fondul annual de timp al utilajului (ore/an)

η - coeficientul de incarcare al utilajului (60% < η <80%)

Costul total al montajului produsului se calculeaza cu relatia:

L

Ct = ∑ Co,i ---→ Ct

i=1

CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

Compararea economica a variantelor tehnologice.

Eficienta economica a unei tehnologii se stabileste de preferinta prin compararea economica a mai multor variante, din care una poate fi "tehnologia actuala" cealalta "tehnologia propusa".

De regula se considera cheltuielile de productie pentru realizarea cantitatii "X"

de produse prevazute de fabrica. Aceste cheltuieli pot fi sub forma:

Cx = A * X - B

unde: X - cantitatea de produse (100.000 buc.)

A - cheltuieli de produse variabile, care se repeta cu fiecare produs

B - cheltuieli de produse fixe, independent de cantitatea produsa

Metoda costului orei de lucru.

Costul orei de lucru se calculeaza cu relatia:

H = Ro + Rc + E + [(I + M):(a*A)]

unde

Ro - retributia orara a muncitorului (echipei) care deserveste instalatia (10 RON)

Rc - cota parte din retributia orara aferenta instalatiei pentru deservire si conducere   

(3 RON)

E - valoarea consumului orar de energie (0,7 RON)

I - valoarea de inlocuire a instalatiei (0 = este amortizata)

M - cheltuielile de intretinere si reparatie pe toata durata de viata a instalatiei (2/3*I)

A - incarcarea instalatiei in ore pe an ( A = xTf + Tr); A = 5100 ore/an)

A - durata de viata estimata a instalatiei (5 ani)

H = + [(350000 + 233333,33):(5 * 5100) = 36,6 RON

In calculele de comparare a doua variante tehnologice de montaj costurile materialelor se pot de obicei neglija deoarece acestea nu se schimba de la o metoda de lucru la alta. In acest caz folosirea parametrului costului orei de lucru prezinta avantaje de ordin practic.

Cx = H(X * Tf + Tr

Cx - costuri de fabricatie nete ( exclusiv valoarea materialelor directe) ale unei cantitati de 100000 buc:

unde: H - costul orei de lucru a instalatiei tehnologice proiectate - 36,6 RON

Tf - timpul cat instalatia respectiva este ocupata pentru montarea unui ansamblu - 0 ora/buc = 3,74 min/buc

Tr - timpul cat instalatia este ocupata pentru reglaje la o productie anuala de 'X' ansamble - 100 ore

X - nr. bucati piese - 90000 buc

Cx (90000 * 0,1 + 100) = 36,6 * 9100 = 333060 RON

Tehnologia - Varianta 1.

- montaj stationar unde Tf1 = 15 min/buc pentru un loc de munca

Tehnologia - Varianta 2.

- montaj pe banda pentru 2 locuri de munca unde Tf2 = 3,74/3 = 1,25 min/buc   

pe loc de munca

- durata de reglaj (punere la punct):

Tr1 =15 ore ; Tr2 = 30 ore

I = 0 RON (dotare existenta amortizata) ; I = 350.000 RON

retributii : Ro1 = 10 RON/ora ; Ro2 = 10 * 2 = 20 RON

Rc1 = 5 RON/ora ; Rc2 = 5 * 2 = 10 RON/ora

A - incarcarea instalatiei in ore/an = 5100 ore / an

M % = 2450 RON

I + M 352450

V lei/ora

A * a 5100 * 5 25500

V = 10 RON/ora (exclusiv pentru reparatii)

H Ro1 + Rc1 + E + V = 10 + 5 + 0 + 10 = 25 RON/ora

H Ro2 + Rc2 + E + [(I + M (A *a)] = Ro2 + Rc2 + E + V = 20 + 10 + 0,7 + 13,9 = 44,6 RON/ora

Verificam daca scaderea de manopera compenseaza costurile marite de ora de functionare:

Tf2/Tf1 : 15 = 0,08

H /H

Conditia: Tf2/Tf1 ≤ H /H - este indeplinita

Valoarea lui Ro se deduce in functie de numarul L de locuri de lucru si de categoria medie a operatiilor de efectuat . Rc rezulta din suma retributiilor muncitorilor auxiliari, maistrilor, tehnologilor si personalului TESA din sectia de productie, repartizata pe totalitatea instalatiilor din sectie, evaluata de obicei ca un anumit procent din retributia directa Ro

Cheltuielile de intretinere si reparatii M se deduc din normativele de intretinere tehnica si reparatii pentru mijloace fixe industriale. Daca Mk este costul maximal al unei reparatii capitale, Ak numarul de ore dupa care se admite efectuarea acesteia, iar Mc costul maxim annual al reviziilor si reparatiilor curente, rezulta ca :

aA aA

M = -- Mk + (a - --) Mc

Ak Ak

tinand seama de faptul ca in anul in care se executa o reparatie capitala nu se mai fac reparatii curente.

Valoarea de inlocuire a instalatiei I, cuprinde pe langa valoarea actualizata a utilajului propriu-zis, valoarea accesoriilor, sculelor si dispozitivelor speciale, precum si cheltuielile de montaj si punerea in functiune. De notat ca termenul (I + M (a * A) introduce in calcul influenta gradului de incarcare a utilajului asupra costurilor de fabricatie, in sensul ca o slaba incarcare a acestuia ca urmare a nuvelului prea redus al productiei scade valoarea lui A si creste deci costul orei de lucru.

Calculul costurilor in functie de seria de fabricatie.

Acest calcul este uzual in toate cazurile in care poate fi luata in considerare cresterea nivelului productiei. Se compara costurile Cx1 si Cx2 rezultate din aplicarea a doua variante tehnologice T si T si se calculeaza cantitatea critica de produse Xc, cu formula: Tr2H - Tr1H

Xc

Tf1H - Tf2H

Rezulta:

Xc = --------- = ------ = --- = 5 buc

Cantitatea de produs (100.000 buc pe an, respective 500.000 buc pe 5 ani) fiind mult mai mare decat Xc introducem tehnologia varianta 2 care se dovedeste mai eficienta.

Calculul duratei de recuperare a investitiei.

I - I

d = ----

Cx1 - Cx2

I = 0 RON ; I = 350.000 RON

Cx1 = H (X * Tf1 + Tr1

Cx2 = H (X * Tf2 + Tr2

I - I

d = ----------

(H * Tf1 - H * Tf2)Xa

unde: Xa

H

H

350.000 - 0 350.000 350.000

d = --------------- =

350.000

= ---- = 0,74ani

472500

Ambalare - Marcare - Depozitare

fiecare piesa va fi marcata cu banda pret care trebuie sa contina nr. lot si data

(zi, luna, an);

se vor ambala in cutii de carton;

se pun in containare specializate;

pe container se va lipi eticheta care va contine : denumire produs, cod, reper, nr. buc/ container, nr. lot, data fabricatiei ; viza CTC;

piesele astfel conditionate var fi depozitate in locuri ferite de umezeala si medii acide.