Galeria de aductiune

1. Determinarea diametrului optim al galeriei de aductiune

NME = NNR+(3-5) (mdM)

NME = 630+3=633 (mdM)

CT = NMD -(2- 5) mdM)

CT = 560 -5= 555 ( mdM)

NiP = NmE - ( 3 -15) mdM)

NiP = 590 - 4= 586 ( mdM)

NitP = NiP - 7( mdM)

NitP = 586 - 7=579 ( mdM)

NRest = NAV + 10 (mdM)

NRest = 210 + 10 = 220 (mdM)

Hbr = NNR - Nrest (m)

Hbr = 630 - 220 = 410 (m)

^T_r ^T_r

_i

₀

u = 0.95

v = 41.45

w = 1.28

Se aleg valorile pentru :

it = 8000 (lei/kw)

_a= 1,08 - coeficienti de actualizare

₀ = 1,104 - coeficient de actualizare a investitiei pe perioada de executie

_t = 1,0 - coeficient de actualizare a investitiei in echipament pe perioada de executie

_m = 0 - coeficient de actualizare a investitiei necesare deschiderii de mina

₀ = 0.84 % - amortizarea investitiei pe derivatie

_h = 2.75 % - amortizarea investitiei in echipamentul centralei hidrotehnice r,s - coeficienti de echivalenta a puterii si energiei

r = 1.15 s = 1.1

f si a - cheltuieli de exploatare - cheltuieli fixe- in CTI si UHE (fara amortizare)

f = 362 lei/KW

a = 150 lei/KW

^T_r ^{= 25 ani - perioada de recuperare a investitiei}

^p₀ ^{= pliv = 1.08lei/kWh}

g= grosime camasuiala 0.3 m

Se calculeaza u;v;w

_{1.2.Evaluarea investitiei :}

Pentru eveluarea investitiei (I) se pot determina (pentru un metru liniar) costurile pe categoriile de lucrari, cunoscand costurile specifice orientative prezentate in tabelul1, la nivelul anului 1985 :

_{Tabelul 1. Costuri specifice}

a = 0.2 m a- supraprofilul rezultat la excavatie (m) ;

δ = 0.35 m δ - grosimea catuselii (m) ;

t = 0.08 m t - grosimea stratului de torcret (m)

Volumul de excavatii : V_exc = π/4(D+2δ+2a)^{2 →} V_exc ^{= 49}

^{Volumul de sprit beton : V}_sb ^{= π (D+2δ+2a)t → V}_sb ^{= 2.00}

^{Volumul de beton an subteran: V}_bs ^{= π/4((D+2δ+2a)2-D2) → V}_bs ^{= 43.68}

^{Greutate ancore : G}_an ⁼

x

0.015 D a) ^{→ G}_an ^{= 0.11}

x

100

0.012 D a) ^{→ G}_c ^{= 0.20}

_{Greutate ciment la injectii de umplere : Gcim,u =}

⁴

0.180 D a) ^→ _{Gcim,u =1.12}

x (30 %) si y (70%) reprezinta procentele de dispunere a ancorelor si a cintrelor,

raportat la lungimea totala a aductiunii.

b

511lei/m^{3 → I}1 =25039

875 lei/m^{3 → I} 2 =1750

574 lei/m^{3 → I} 3 =25072.32

4853 lei/t ^→ I ₄ = 63574.3

1121 lei/t ^{→ I} ₇ = 1255.52

2149 lei/t ^{→ I}₈ = _7466.92

^{Investitia I I} _i ^{I =126859.70 lei}

_{1.3.Determinarea diametrului optim - metoda grafo- analitica}

Pentru determinarea diametrului optim al galeriei de aductiune, se utilizeaza programul

de calcul GALERIE.BAS.

Conditiile ∑A=min si Ben=max se rezolva grafic, reprezentandu-se intr-un sistem de axe cheltuielile anuale si venitul realizat in functie de diametrul aductiunii .

Se dau valori diametrului D si pentru fiecare valoare propusa se calculeaza valorile:

V₁,V₂, VT, VEN.

Daca se utilizeaza criteriul cheltuielilor anuale minime, diametrul optim se obtine

la minimul curbei ∑A.

Daca se utilizeaza criteriul beneficiului maxim, diametrul optim se obtine dintre

_{curbele VEN (D) si ∑A(D)}

2. Calculul pierderilor de sarcina

Pentru galeria de aductiune, pierderile de sarcina se calculeaza pentru debitul instalat

∆h_Q=∆h_{Q i} ·

^Qi

Pierderile de sarcina liniara se calculeaza in 3 ipoteze de rugozitate(minima, medie si maxima ) tinand seama de evolutia in timp a rugozitatii, datorita modificarilor intervenite in exploatare : aluvionari , depuneri de calcita , eroziuni , microorganisme, etc.

Datele necesare :

_{∆H=N.M.E.+10m - C.A.A.}

C.A.A.=NitP-

C.A.A.=562 m
^{2 xLad} _(m)

¹⁰⁰⁰

Presiunea P=γ·∆H (daN/cm²)

Lungimea aductiunii (Lad) se masoara pe planul de situatie. Se considera coeficientii n Manning de rugozitate:

n₁=0,011 n₂=0,012 n₃=0,015

_{Viteza de curgere V=} ^Qi

^Aa

₄

∆h=

_{L V} ²

_{Unde: λ=} ^8g _,

^{C 2}

₁ ¹ _{1 D}

_{unde : C coeficientul Chezy: C =} R ⁶

^{n n 4}

n₁→C₁ λ₁ ∆h n₂→C₂ λ₂ ∆h n₃→C₃ λ₃ ∆h

C1 = 99.32^→ λ₁₌ 0.0080 ^→∆h=1.83

C2= 91.04^→ λ₂₌ 0.0095^→∆h=2.18

C3= 72.83^→ λ₃₌ 0.015^→∆h=3.79

3.Calculul static al galeriei de aductiune

_{3.1.Calculul static al camasuielii galeriei}

Camasuiala galeriei se realizeaza sub forma unui inel de beton armat, aflat in conlucrare cu masivul de beton.

Incarcarea principala este data de presiunea apei din interior, presiunea apei din

exterior, la care se mai considera si presiunea remanenta de precomprimare provocata de injectii. Calculul static consta in determinarea eforturilor din camasuiala in diversele ipoteze de incarcare .

Forte pe galeria de aductiune :

_{Presiunea interioara a apei :}

^{∆p=1 daN/cm2=p}_am^-p_av

Presiunea din injectii de precomprimare :

^P_inj^{=( 1,8.2,0 )·P}_{int H2O}

Presiunea remanenta de injectare :

P_rem=β·P_inj β=( 0,25.0,3 )

Presiunea din diferenta de temperatura :

^{∆Q=( 0,6.0,7 ) [Q}_med ^{+ 1/33 · h}_ac ^{] - 4,5º}

_Pe

_Pi

re

_ri

_Pi>Pe

_{Ipoteze de exploatare :}

I ) Ipoteza de constructie : asupra galeriei actioneaza la extradosul ei P_inj

II) Ipoteza de exploatare : actioneaza :

^{1. P}_{int H2O} ^{la intrados}

^{2. P}_rem ^{la extrados}

3. Variatii de temperatura

_{Relatiile de calcul}

Eforturile din camasuiala si reactiunea elastica mobilizata se determina pe baza

_{relatiilor lui Lam , referitoare la inelul gros incarcat uniform pe intrados si extrados:}

e i

_i 2r_i r_e

e i

e

2 ^pi

2 2 ^pe

e

2 ⁱ 2

₂

2 ^e

i

₂

i

1. camasuiala beton : E _b , μ _b

2. zona consolidata : E ₁ , μ ₁

3. roca : E ₂ , μ ₂

Caz 1 : inel de beton : u ₁^b

, u ₂¹

Caz 3 : masiv muntos : q¹→ u ₂²

_{+ u∆Q}

_r ² _r

^u ₂^{1 = u 2}

1 2

_unde:

2 2