Intretinerea planificata a utilajelor

Intretinerea planificata a utilajelor

organizarea intretinerii mijloacelor de productie trebuie sa asigure masuri ca toate defectiunile in exploatare a instalatiilor si masinilor sa fie identificate si examinate , luandu-se la timp masurile indicate pentru siguranta in exploatare.Notiunea de siguranta in exploatare este definitea de gradul in care o instalatie sau o masina indeplineste sarcini precise in conditii stabilite intr-un interval de timp.

Preocuparea pentru perfectionarea continua a masinilor si instalatiilor creeaza conditii pentru cresteri mari ale productiei.Lipsa de preocupare pentru diminuarea sau chiar inlaturarea defectiunilor neprevazute ale masinilor si instalatiilor poate provoca insa intreruperi mari in productie.

Siguranta exploatarii capata o deosebita importanta o data cu perfectionarea instalatiilor si masinilor care devin continuu complexe , cu tehnicitate din ce in ce mai ridicata.

Intretinerea nu trebuie sa se limiteze numai la repararea elementelor deteriorate , ci trebuie sa existe o preocupare permananta pentru o siguranta mai mare a exploatarii.

Parcul de masini poate fi intretinut prin ingrijirea sistematica a masinilor.

Ea cuprinde atat curatirea mijloacelor de productie cat si gresarea sistematica a acestora , careia trebuie sa i se acorde o mare atentie.

Uzura naturala a organelor masinilor datorita miscarii poate fi redusa prin folosirea unor lubrefianti corespunzatori si bineinteles printr-o curatire ingrijita a masinilor.

Ingrijirea sistematica a masinilor incepe cu instruirea tehnica a elevilor pentru curatirea sistematica a mijloacelor de productie , cat si controlul functional al acestora la care se adauga ungerea si intretinerea sistematica.

Pentru a se obtine rezultate optime , este neaparat necesar ca personalul sa fie instruit periodic.In afara de instruirea permanenta si insistenta a personalului care deserveste masinile , trebuie sa existe si o supraveghere din partea maistrilor.Astfel , se asigura un control important pentru o obtinerea unei ingrijiri sistematice si eficace a masinilor.

Prima problema este aceea a cunoasterii temeinice a starii reale a intregului parc de masini.Cel mai bun mod de cunoastere este acela al intocmirii fiselor.

Prin cutia comparatorului trece tija 2 care se poate deplasa in directia axiala.Pe aceasta tija este executata cremaliera 3 care , prin deplasarea tijei , actioneaza roata dintata 4 montata pe acelasi ax cu roata dintata 5.Acesta din urma angreneaza direct roata dintata 6 , care pune in miscare acul indicator 7 aflat in dreptul cadranului mare.

Raportul de transmitere a miscarii este in asa fel realizat , incat la o deplasare a tijei de 2 cu 1/100 mm , acul 7 se va roti cu o diviziune.Cadranul mare fiind divizat cu 100 parti , rezulta ca la o deplasare axiala a palpatorului cu 1 mm acul indicator va executa o rotatie completa.

Pe axul rotii 6 se gaseste montata si roata dintata 8 , care angreneaza cu roata 9 aflata sub actiunea unui arc spiral10.Arcul spiral tinde in permanenta sa preseze palpatorul 2 in jos.Roata dintata 4 angreneaza direct cu roata 11 iar , datorita raportului ales pentru acest angrenaj , acul indicator 12 va indica numerele intregi , in milimetri.

In functie de erorile tolerate , comparatoarele se executa in doua clase de precizie asa dupa cum rezulta din tabelul 3.4

Comparatoarele sunt prevazute cu posibilitatea de adducere la zero a indicatiilor pentru orice pozitie a palpatorului cuprinsa in intervalul de masurare.Aducerea la zero poate fii realizata prin rotirea cadranului purtator de scari.

Comparatoarele se executa in intervale de masurare de 10 respectiv 3 mm , neincluzand cursele moarte ale tijei palpatorului care se admit sa fie de cel putin 0,5 mm pentru intrevalul de masurare de 10 mm si de cel putin 0,3 mm pentru intervalul de masurare de 3 mm.

Rigla de control (fig.3.25 ) se utilizeaza la verificarea rectilinitatii suprafetelor.Pentru a fii cat mai rigide , ele sunt prevazute cu nervuri transversale.Riglele se executa din otel sau fonta si au diferite lungimi intre 500 si 6000 mm , iar latimile intre 30 si 120 mm.Elementul active al unei rigle il constituie suprafata de lucru-talpa-care este protejata in mod deosebit.

Spionii (fig.326 ) se utilizeaza la stabilirea jocului dintre o suprafata prelucrata si suprafata activa a unei rigle de control sau a unui echer cu talpa.Din punct de vedere constructive , spionii se executa in forma unei garnituri de placute

de otel cu grosimea cuprinsa intre 0,03 si 1-2 mm.In timpul verificarii spionii nu se vor forta.Intrucat se pot deforma usor.

Nivela se utilizeaza la verificarea pozitiei orizontale a diverselor suprafete.In corpul nivelei se afla un tub de sticla inchis la ambele capete si umplut cu lichid.Umplerea se face astfel , incat sa ramana o bula de aer in interior.In pozitia perfect orizontala bula de aer se gaseste intre cele doua diviziuni de 0 ale nivelei.Prin inclinarea nivelei , bula de aer se deplaseaza , iar cu ajutorul diviziunilor de la stanga si dreapta diviziunii 0 se poate determina inclinatia suprafetei pe cale directa.

Controlul batiului

Dintre subansamblurile principale ale unui strung supuse in timpul functionarii unei uzuri mai accentuate se numara si batiul.Controlul si verificarea batiului atat la receptia lui , cat si la controalele planificate se refera la urmatoarele abiective :

-exactitatea formelor geometrice ale ghidajelor ;

-axactitatea pozitiei lor relative ;

-calitatea suprefetelor.

Controlul ghidajelor.In constructia strungurilor moderne ghidajele batiurilor se formeaza prin combinarea unor suprafete plane , deci controlul si verificarea ghidajelor se rezuma la verificarea planitatii fiecarei suprefete in parte.

Tinand seama de faptul ca planele formeaza ghidajele batiului au o latime relativ mica in raport cu lungimea lor , se va verifica deci ractilinitatea lor.In acest scop se foloseste o punte cu reazeme potrivite formei ghidajului , avand o lungime maxima de 250 mm.

Pe aceasta punte se aseaza o nivela obisnuita cu bula de aer si impreuna se va deplasa in lungul ghidajului pe intreaga sa lungime , uramarindu-se indicatiile nivelei.Abaterea masurata se obtine facand semidiferenta algebrica a indicatiilor extreme ale nivelei la masurarea facuta pe ghidajul respectiv.Prin standardele in vigoare abaterea maxima de la planeitate longitudinala a ghidajelor batiului a fost admisa intre 0,02 mm/m si 0,03 mm/m in ceea ce priveste convexitatea , deoarece concavitatea suprefetelor nu este admisa oricat de mica ar fii abaterea.

Intrucat batiul este prevazut cu ghidaje paralele , se impune si operatia de verificare a planitatii transversale a celor doua ghidaje , care se realizeaza cu ajutorul unei punti transversale , pe care se aseaza o nivela cu bula de aer (fig.3.28).

Puntea impreuna cu nivela se deplaseaza in lungul ghidajelor pe intreaga lor lungime , facandu-se masurarile necesare.Si in acest caz eroarea se calculeaza facand semidiferenta algebrica a indicatiilor extreme ale nivelei.Abaterea maxima admisa este de 0,02 mm/m pentru fiecare metru lungime de masurare.

Avand in vedere numarul suprafetelor care formeaza ghidajele plane si cele prismatice ale batiurilor , se impune de asemenea verificarea paralelismului ghidajelor inferioare fata de cele superioare.Verificarea (fig.3.29) se face cu ajutorul unei punti transversale cu reazemele corespunzatoare formei ghidajelor.Pe punte se fixeaza un comparator cu cadran , al carui varf de masurare atinge suprafata ghidajelor pe intreaga lor lungime.Se urmaresc si se noteaza indicatiile de pe cadranul comparatorului.