DEFECTELE SUDURILOR SI ALE IMBINARILOR SUDATE

DEFECTELE SUDURILOR SI ALE IMBINARILOR SUDATE

Prin defect se intelege abaterea de la forma, dimensiune, aspect, continui-tate, structura etc., prescrise pentru sudura sau imbinarea respectiva in do-cumentatia tehnica a produsului sau in standarde.

Defectele pot aparea in sudura, cat si in zonele invecinate sudurii. La exterior, sudura sa aiba un aspect lucios, cu solzi marunti, uniform repartizati, de o forma usor bombata in cazul sudurilor cap la cap si plana sau usor concave la sudurile de colt.

Sudura trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea imbinarilor sudate. In interior sudura trebuie sa fie campacta fara pori sau incluziuni; ea trebuie sa aiba aceleasi caracteristici mecanici ca si ai materialului de baza sau putin mai mari. Defectele pot proveni atat de la pregatirea pieselor si asamblarea lor inaintea operatiei de sudare cat si la sudarea imbinarilor respective, Zonele influentate termic din jurul sudurii nu trebuie sa contina structuri defavorabile.

La sudarea prin topire, modul de pregatire si de asamblare a pieselor de sudat are o deosebita importanta pentru prevenirea

defectelor in sudurile executate.

Acestea pot fi :

- un unghi al rostului mai mare sau mai mic fata de cel corect,

prelucrat neuniform sau cu grosimea neuniforma la baza rostului;

- denivelarea marginilor prea mari sau neuniforma ;

- subtieri ale marginilor de sudat;

- interstitiul rostului neuniform sau diferit fata de cel prescris.

Sudarea prin resiune, defectele de pregatire si asamblare pot fi:

- abateri de la coaxialitatea pieselor pentru sudarea cap la cap;

- impuritati pe suprafetele supuse imbinarii;

- suprapuneri necorespunzatoare sau ondulatii ale tablelor la sudarea prin puncte si in linie;

- reliefuri (proeminente) necorespunzatoare , mai mari sau mai

mici, la sudarea prin puncte sau in linie.

Defectele imbinarilor sudate prin topire pot fi:

Fisuri, adica discontinuitati, bidimensionale, care se produc in timpul raciri (fisuri la cald) sau ulterior racirii (fisura la rece), si pot fi: macrofisuri sau microfisuri. Daca directia principala a

fisurii este aproximativ paralela cu axa cusaturii, fisura este longitudinala, iar daca directia principala este aproximativ perpendiculara pe axa cusaturii, ea este transversala. Dupa locul unde este situata fisura, se deosebesc: fisura in metalul depus, fisura in zona de trecere, fisura in zona influentata termic si fisura in metalul de baza. Fisurile pot fi:

- stelate, adica grup de fisuri amorsate dintr-un punct;

- de crater, daca s-au produs in craterul sudurii;

- in retea de forma si orientari variabile;

- ramificare, dupa grupa de fisuri se prezinta sub forma

arborescenta.

Goluri, adica discontinuitati tridimensionale, neumplute cu material solid; sulfurile sint goluri in maerial depus, produse prin degajarea de gaze in cursul procesului de sudare.

Din aceasta grupa de defecte fac parte sulfurile, porozitatile, resturile, unele vizibile numai la microscop.

Incluziui solide, adica corpuri straine incorporate in masa demetal. Incluziunile pot fi: de zura, de flux, de oxizi sau incluziuni metalice. Lipsa de topire si de patrundere, adica fara legatura intre metalul depus si metalul de baza sau dinter straturile successive ale

metalului depus.

La lipsa de patrundere, ramine un spatiu neumplut cu metal depus si acesta formeaza grupa nepatrunderilor.

Defectele de forma, sint abateri ale formei imbinate sau ale

suprafetei exterioare fata de forma corecta. Ele pot fi crestaturi continue sau intermitente, ingrosari excessive, convexitati excessive, exces de patrundere, scurgeri de metal, defecte de aliniere, supratopiri, strapungeri, subtieri, suduri nesimetrice, latime neregulata, suprafata neregulata, reluare defectuasa etc.

In afara de defecte enumerate mai pot fi si altele care nu se incadreaza in grupele de mai sus, cum sint: arsuri, stropiri metalice, rupturi locale, urme de slefuire sau daltuire etc.