MONTAREA TACHETILOR TIJELOR IMPINGATOARE SI AXUL CULBUTORILOR

MONTAREA TACHETILOR TIJELOR IMPINGATOARE SI AXUL CULBUTORILOR

INTRETINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Operatiile principale de intretinere sunt: verificarea vizuala a etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, starii arcurilor si pozitiei culbutorilor, asigurarii supapelor ,etanseitatii capacului de chiulasa;reglarii jocului termic dintre culbutori si supape, iar la nevoie, si verificarea punerii la punct a distributiei.

Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape - se face la rece sau la cald, pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii, provocand zgomote anormale, reducand,timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea cilindrilor cu amstec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse.

La motoarele cu supape laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa, iar la cele cu supape in cap, intru culbutori si supape.

se scoate capul chiulasei, se roteste arborele cotit (cu manivela sau prin antrenare cu un levier de volant sau chiar prin cureau ventilatorului) pana ce cilindrul pistonului 1 este adus la PMI, la sfarsitul compresiei ( ambele supape sunt inchise); aceasta se observasi prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, ce cel de pe capacul distributiei sau de pe volant si carterul anbreiajului sau blocului motor; se verifica strangerea chiulasei si suportul axului culbutorilor;

se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si, in timp ce acesta se mentine fixa cheia, se regleaza surubul si surubelnita( cheia speciala la Dacia 1310); se controleaza jocul j cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul culbutorului si cel al supapei dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori(pistoanele la PMI) si la alti cilindri. Se roteste apoi, arborele cotit cu 180* si se repeta procedeul de mai sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.

La motoarele cu arbore cu came in chiulasa, reglarea este realizata in ordinea de functionare, actionandu-se asupra surubului de reglaj pentru culbutorii ( de forma adecvata) comandati direct de came; asigurarea suruburilor impotriva dereglarilor se face cu piulitele corespunzatoare.

Sunt motoare la care acest reglaj se realizeaza prin intermediul unor pastile de grosimi adecvate, intre culbutori si came ( in interiorul unor tacheti speciali).

2.PUNEREA LA PUNCT A DISTRIBUTIEI se executa astfel: se demonteaza una din rotile de la angrenajul distributiei sau lantul de distributie, se aduce pistonul cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came; acest moment se determina cu ajutorul uni ceas comaparator montat pe chiulasa, palpatorul lui fiind in contat cu supapa.

Se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul de distributie sau lantul, astfel incat reperele de pe ele sa corespunda pozitiei indicate( cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu came sau cel intermediar si restul rotilor dintate de la angrenajul distributiei). Se regleaza din nou jocul supapelor.

Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte reglajele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori si supape sau dintre tacheti si supape( la distributia laterala).

Din figura 5.9 se poate vedea modul de asamblare a elementelor transmisie distributiei,pentru punerea la punct corecta. Astfel la motorul OLCIT ( fig. 5.9,a) se vor pozitiona rotile dintate cu reperele dupa cum urmeaza: x de pe pinionul arborelui cotit in partea de sus ( pe verticala), iar y si z de pe pinioanele arborilor cu came 2 in jos ( pentru dreapta) si in sus. Curelele dintate se vor monta apoi stfel incat reperele albe de pe ele sa coincida fata de reperele de pe pinioane, respectand distantele A =43 pasi (dinti) pentru cureau din dreapta si B = 33 pasi pentru ce din stanga, iar D = 30 pasi.

La motorul Dacia 1310 ( fig 5.9,b) pinionul 1 al arborelui cotit si 2 al arborelui cu came se aliniaza cu reperele x si y pe aceasi axa si apoi se monteza lantul distributiei 5.

La motorul D 797-05 (fig. 5.9,c) de pe autocamioanele ROMAN, se orienteaza mai intai pinioanele 1 de pe arborele cotit si cele de pe arborele cu came 2 respectiv de la pompa de injectie 4 si apoi se monteaza pinionul intermediar 3 astfel incat sa coincida reperele de pe ele x si respectiv y si w ( sub forma de chernere).

Daca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate face montand pe volant un disc gradat la 360* si prin antrenarea arborelui cotit si arborelel cu came, se aduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceputul de deschidere. Se face verificarea unghiurilor de deachidere si inchidere a supapelor si ceilalti cilindri, corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrenajul distributiei.

La motoarele care folosesc curele dintate de distributie se va tine cont de reperele de pe pinionul arborelui cu came si cel de pe fulia arborelui cotit( aliniat cu cel de pe capacul de protectie). In felul acesta se asigura avansul la aprindere (MAS) sau avansul la injectia motorinei(MAC).

3,DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, funtionarea neregulata a motorului pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda distributiei, batai ale culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii camelor de la arborele cu came, functioanarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare, griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapei , ruperea supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturi rotilor dintate sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului ( dispozitiv auditiv) in zona anterioara a motorului.

Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dintii rupti( roata din textolit de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.

Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe pinioane( deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului ,sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).

Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.

Curele dintate se inlocuiesc la 40.000-50.000 km. In caz contrar se pot rupe producand avarii ale motorului ( spargerea pistoanelor chiulasei si chiar ruperea bielelor si arborelui cotit).

Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica dar de frecventa inalta(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari;motorul functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor.Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu urechea.

Remediera consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape.Cand sunt uzuri ale unora dontre suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva sau masini de rectificat, mentinand profilul initial(mai ales la capacul culbutorului).

Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuiri anormale si deci batai. Cauzele pot fi: ungere necorespunzatoare,imobilizarea tachetilor care nu se mai rotesc.

Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc motorului prin ascultare cu stetoscopul.

Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti alezandu-se locasurile (eventual bucsandu-le), iar cele amovibile se inlocuiesc.

Tachetii hidraulici gripati provoaca functionarea neregulata a motorului. Se demonteaza si se deblocheaza cu solventi. Functionarea neregulata,uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzuri camelor.Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime ce corespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare)sunt mai mari de 0,8-1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came sau rectificarea lui.

Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari sau rateuri in carburator ( pentru supapele de admisie) sau la esapament(pentru cele de evacuare).Ca urmare , talerele supapelor se ard iar scaunele supapelor se pot fisura.

Cand la ralanti, motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza chiar daca jocul termic a fost reglat.

Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si supapa, iar daca urmarile sunt mai grave( supapele arse sau scaunele fisurate) se inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare ( inchidera perfecta).

Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a motorului atunci de demonteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu pasta, pana se reface etanseitatea.

Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a motorului si chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in colectorul de admisie sau evacuare ( dupa felul supaei gripate ).Depistarea anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) si se roteste arborele cotit cu demaroul; dupa suieratul ce se aude in colectorul de admisie sau evacuare se determina felul supaei blocate.

Defactiunea poate fi determina si cu ajutorul compresometrului sau al semnalizatorului acustic. Cauzele griparii sunt: joc prea mic intre supapa si ghidul ei, joc termic necorespunzator, depuneri de calamina pe tija de supapei si pe ghidaj ( ca urmare a uleiului necorespunzator sau pierderi de compresie).

Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supape pe parcursul drumului sau in atelier.

Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul termic prea mic al supapei, jocul prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun sa nu mai fie corespunzatoare si talerul supapei sa se deformeze si chiar sa se arda.Remedierea consta in refacerea jocurilor normale, iar ghidurile supapelor uazte se inlocuiesc.

Ruperea supapei este un defect deosebit de grav pentru ca pot prduce avarii prin spargerea chiulasei, blocului motor si chiar incovoiera bielei si a arborelui cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si paoate fi provocata de arderea supapei cand motorul functioneaza timp indelungat cu jocul termic prea mic, sau de oboseala materialului, de coroziunea sau prelucrarea necorespunzatoare.

Remediera se face inca din faza cand se impun verificarea si reglarea jocului termic, care, daca n-a fost refacut la timp, duce la arderea supapei.Defactiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se executa in atelier.Daca s-a ajuns ruperea ei, motorul trebuie oprit imediat pentru ca poate provoca avarii si atunci remedierea devine laborioasa si costisitoare.

Deformarea si ruperea arcului supapei se produce , in general, din cauza materialului sau tratamentului termic necorespunzatoare, dar si datorita functionarii prea indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul manifesta intreruperi; arcul se mai poate rupe si lovirii din montaj sau a coroziunii.Ruperea arcului poate duce la caderea supapei in cilindru si spargerea pistonului. De aceea, motorul trebuie oprit imediat pentru a nu se produce avarii grave.

Inlaturarea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele doua bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier, fara demonatarea chiulasei, mentinand supapa pe loc cu dispozitivul special cu cioc, introdus in locul bujiei.

4.REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita:

Ø     uzarii rotilor dintate, cand grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea intiala; se impune inlocuirea lor;

Ø     lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se inlocuieste arborele cu came are urmatoarele defecte:

Ø     incovoierea arborelui cu came ;se verifica cu ceasul comparator, in partea centrala si. dace se depaseste 0.02 mm, se indreapta cu o presa hidraulica;

Ø     uzarea fusurilor de reazem fusurile uzate se reconditioneaza prin rectificare la cote de reparatie;

Ø     uzura camelor ; datorita frecarii cu tachetii; camele uzate se rectifica pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie; cand depasete limita, arborele cu came se inlocuieste.Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintrea inaltimea a si diametrul parti cilindrice

Ø     ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ; se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat; daca se depasesc adancimea de 1mm, se rebuteaza arborele;

Ø     uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie: orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata;

Ø     uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu un sablon; pentru reconditionare se mareste latimea canalului, montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90*.

4.1.Tachetii pot prezenta defectele:

v    uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se indeparteaza prin rectificare la cota de reparatie sau se inlocuiesc; uzarea locasului sferic pentru tija impingatoare : locasul sferic se rectifica la diametrul prescris, folosind piatra abraziva adecvata.Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului prescris.

4.2.Tijele impingatoare pot prezenta defectele:

v    incovoierea tijelor: se remediaza prin indreptare;

v    uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor; locasurile sferice uzate se rectifica dupa sablon.

4.3.Culbutorii prezinta defectele:

-uzarea capului de comanda a tijei supapei; capul uzat se rectifica cu piatra abraziva dupa sablon, respectandu-se raza si unghiul prescris-uzarea bucsei de asamblare pe ax impune inlocuirea ei;

-uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se refileteaza la cota majorata. folosindu-se surub corespunzator.

Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni ,arsuri,uzuri. Bataia radiala a talerului fata de tija si rectilianiaritatea tijei se controleaza cu ajutorul uni dispozitiv prevazut cu doua ceasuri compartoare.

4.4.Defectele posibile ale supapei sunt:

-uzarea tijei: se inlatura prin rectificare la treapta 1 de reparatie; daca depaseste limita admisa, tija se rectifica cu 0,05 mm apoi se cromeaza si se rectifica la treapta 2 de reparatie: jocul intre tija si ghidul supapei este de 0,03- 0,08 mm;

- uzarea capului tijei; capul uzat se reconditioneaza prin rectificare pana la disparitia urmelor de deteriorare;

-uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se inlatura prin rectificare la 45*c + 5' cu ajutorul masini de rectificat supape, astfel incat grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2mm.Dupa rectificare se rodeaza fiecare supapa pe scunul ei cu pasta si se trece la incercarea etanseitatii.

Rodarea contrascunelor de la supape pe scaunele respective se poate face si pe masini speciale.Se aseaza chiulasa cu supapele ( nefixate) pe masina, dupa ce s-a introdus pasta de rodat intre scaune si contrascaune si dupa cuplare, se executa operatia simultana la toate supapele; durata se misoreaza la circa cinci minute fata de 2-3 ore la executarea manuala. Proba de etansare se face individual sau simultan la toate supapele.

Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai corespunda .Cu un dispozitiv special se verifica lungimea arcurilor in stare libera si comprimata la saricini bine determinate ; daca nu corespund se inlocuiesc.

Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectifica la cota de reparatie si se asambleaza prin imperechere cu supapele ale caror tije se incadreaza in jocurile prescrise.

Se rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta fisuri, crapaturi,sufluri, rizuri pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte .

Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.