Modalitati de desfasurare a exercitiilor cu scripeti

Modalitati de desfasurare a exercitiilor cu scripeti

Forta musculara si amplitudinea articulara. In cadrul terapiei cu

scripeti, exercitiile au drept scop suscitarea unei anumite miscari.

Montajele autopasive si ajutatoare sunt posibile indiferent de cota

functionala a muschilor solicitati. Montajele rezistente sunt recomandate

pentru muschii care ating cotatia 3 a testing-ului international.

Exercitiile se pot executa la amplitudinea articulara maxima, ceea ce

permite punerea in aplicare a schemelor terapeutice definite de H. Kabat.

Repetarea exercitiilor. Terapia cu scripeti asigura repetarea in bune

conditii a exercitiilor si permite pacientului sa execute miscarile in ritmul dorit.

Interventia kinetoterapeutului.Dupa bilanturile necesare tratamentului,

kinetoterapeutul trebuie sa-i explice pacientului;

- scopul exercitiului;

- principiile esentiale de montaj;

- directia, intensitatea, amplitudinea, ritmul si durata exercitiului.

O data ce sistemul a fost instalat, kinetoterapeutul trebuie sa vegheze

la executarea corecta a exercitiului, tinind permanent sub control atat

pacientul, cat si circuitul.

Interventia pacientului. Pacientul poate realiza doar miscarile pe

care le intelege si le controleaza, ceea ce presupune o excelenta coordonare motorie.

Modele de circuite

Circuitul cu scripete de tractiune fix

Circuit rezistent pentru extensia genunchiului de la 90 la 0 (fig 7 )

   

Fig .7.

Circuit ajutator pentru flexia soldului de la 0 la 90 (fig. 8).

   

Fig. 8.

Circuit autopasiv pentru flexia genunchiului:

a) simetric (fig. 9);

b) asimetric (fig. 10).

   

fig fig. 10

Sa notam ca soldul se afla in flexie la 30-45, ceea ce preintampina

incordarea muschilor biarticulari ai lojii anterioare a coapsei si previne

ajungerea ischiogambierilor in stare de insuficienta pasiva.

Circuitul cu scripete de tractiune mobil

Cu ajutorul scripetelui de tractiune mobil putem realiza urmatoarele tipuri de circuite:

- ajutatoare;

- rezistente;

- autopasive: simetrice st asimetrice.

Circuit care faciliteaza flexia trunchiului de Ia 0 la 90, pornind

din decubit dorsal (fig, 11). Miscarea va fi sprijinita in mod serios la inceput, apoi tot mai putin, pana cand trunchiul ajunge la 90.

fig

Circuit care se opune flexiei incheieturii: miscare articulara contra

rezistenta, cu amplitudine articulara redusa si rezistenta puternica

(fig. 12.)

   

fig

In acest sistem, deplasarile greutatii sunt mai importante si pot fi mai

bine observate de catre pacient.

Circuit care se opune antepulsiei umarului: miscare articulara

contra rezistenta, cu amplitudine mare si rezistenta scazuta (fig. 13).

Acest montaj permite reducerea considerabila a balansului greutatii G

Circuit autopasiv asimetric care asigura flexia genunchiului (fig. 14). Pentru a pune in miscare genunchiul drept, genunchiul stang trebuie sa dezvolte o forta importanta, care va fi mai bine controlata decat daca ar fi de intensitate redusa. Cat despre deplasarile celor doua segmente unul in raport cu celalalt, acestea vor permite o mobilizare mai progresiva a genunchiului drept

Discutie

Progresivitatea rezistentei in terapia cu scripeti. Opunand segmentului

de tratat o rezistenta rezultata dintr-o greutate atasata unui scripete si dintr-o sarcina directa, montajul din figura 15 compenseaza in parte degresivitatea circuitului.

Fig. 15 Adaptare practici pentru o mai buna constanta a rezistentei G

Exercitiile izokinetice. In 1967, in Statele Unite a fost conceput

un aparat care permite atingerea rezistentei celei mai mari, la amplitudinea

articulara maxima si cu o viteza bine determinata. Exercitiul la acest aparat este izokinetic si depaseste granitele terapiei cu scripeti.

Componentele articulare ale rezistentei. Anumite componente -

deloc de neglijat - tinand de compresiunea articulara se pot constitui

in contraindicatii pentru exercitiul din cadrul terapiei cu scripeti

(fig. 16).