Notiuni de normare tehnica

Notiuni de normare tehnica

Obtinerea unei eficiente economice scontate este posibila, printre altele, numai prin realizarea unor consumuri minime normate de timp. Timpul de munca necesar pentru efectuarea unor activitati de unul sau mai multi operatori, activitate fundamentata tehnic, se numeste norma tehnica. Norma tehnica se determina pe baza normei de timp si a nor­mei de productie.

Norma de timp N_t reprezinta timpul necesar executarii unei lucrari sau operatii de catre unul sau mai multi operatori, în conditiile tehnico-organizatorice corespunzatoare nivelului actual al tehnicii si experientei în munca. Norma de productie N_p reprezinta cantitatea de produse ce intra în sarcina unuia sau mai multi operatori într-un timp determinat si pentru anumite conditii organizatorice.

Între norma de timp si norma de productie exista urmatoarea relatie:

(2.10)

Structura normei tehnice de timp se prezinta schematic în cele ce urmeaza:

Semnificatia acestor timpi este urmatoarea:

a. timpul de pregatire – încheiere t_pi reprezinta timpul necesar cu­noasterii sarcinii de lucru de catre operator, pentru însusirea documen­tatiei tehnice de executie, pentru montarea dispozitivelor si reglarea masinii-unelte, precum si pentru aducerea locului de munca în starea sa initiala dupa terminarea lucrului. Acest timp nu este dependent de mari­mea lotului de piese, el depinde de tipul de fabricatie si se acorda doar o singura data pentru un lot de produse;

b. timpul efectiv t_ef este timpul consumat pentru efectuarea proce­sului tehnologic de prelucrare. Acest timp începe de la fixarea piesei, apoi continua cu prelucrarea ei pe masina-unealta, cu timpii necesari ma­suratorilor si scoaterea piesei de pe masina. Timpul efectiv se compune din timpii de baza si auxiliar;

c. timpul de baza t_b reprezinta timpul efectiv pentru prelucrarea se­mifabricatului. El poate fi determinat pe cale analitica pe baza regimu­lui de lucru, pe baza de grafice sau prin cronometrare.

La prelucrarile efectuate pe masini-unelte timpul de baza poate fi stabilit cu formula:

[min](2.11)

în care: L reprezinta lungimea piesei în directia avansarii sculei, în mm sau în m; S – avansul sculei, în mm/rot; n turatia piesei, în rot/min; i numarul de treceri.

d. timpul auxiliar t_a reprezinta timpul necesar pentru realizarea de catre operator a actiunilor ajutatoare prelucrarii efectuate în timpul de baza;

e. timpul pentru deservirea locului de munca t_d este timpul nece­sar pentru îngrijirea si pastrarea utilajului si a locului de munca în con­ditii normale pe întreaga perioada a schimbului. Acest timp se compune din timpul de deservire tehnica si timpul pentru deservirea organizato­rica a locului de munca;

f. timpul de deservire tehnica a locului de munca t_dt consta în cel necesar schimbarii sculelor uzate, reglarea utilajului si a dispozitivelor utilizate, ascutirea sculelor, îndepartarea aschiilor etc.;

g. timpul de deservire organizatorica t_do cuprinde curatirea si un­gerea utilajului la încheierea schimbului, curatirea sculelor si dispoziti­velor etc.

Timpul de deservire tehnica se stabileste în raport cu timpul de baza, iar timpul de deservire organizatorica în functie de marimea timpului efectiv.