VOPSITORII COMPLEXE PE SUPRAFETE DIN LEMN

 

VOPSITORII COMPLEXE PE SUPRAFETE DIN LEMN

 

zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

CUPRINS

1.Argument

2.Continut

2.1.Materiale si SDV-uri pentru lucrarile de vopsitorii

compexe

2.2. Organizarea locului de munca

2.3 .Pregatirea suprafetei suport din lemn si a altor produse din lemn

2.4. Vopsitorii in imitatie de lemn

2.5. Vopsitorii in imitatie de marmura

2.6. Defecte care apar la vopsitorii si remedierea lor

2.7. Verificari pe faze de lucru la vopsitorii

2.8. Executarea lucrarilor de vopsitorii pe timp friguros

2.9. Masuri de tehnica a securitatii muncii si de prevenire a

incendiilor

3.Bibliografie

4.Anexe

Executarea vopsitoriilor imitatie de matmura

Tipuri de piepteni pentru executarea finisajului imitatie de

lemn

1.Argument

Vopsitoriile sunt lucrari de finisaj care se executa in interiorul si la exteriorul constructiilor imbracand uniform cu o pelicula elementele sau obiectele pe care se aplica.

Din punct de vedere al modului de finisare vopsitoriile se clasifica in :

-vopsitorii simple

-vopsitorii complexe

Vopsitoriile complexe se aplica mai mult la interior si intrebuinteaza ca materiale vopsele pe baza de ulei.Compozitia acestora este un amestec intim,bine omogenizat dintre un element colorant(pigmentul),un element peliculogen(liantul),un element care da consistenta de lucru (diluant si solvent) si diverse materiale ajutatoare.

In anasamblul lucrarilor care alcatuiesc o constructie, vopsitoriile indeplinesc unul sau mai multe roluri:

-protectie(prin pelicula creata)

-estetic(prin culoare si luciu)

-igienic(se intretin usor)

Stratul protector format de vopsitorii apare ca necesar atunci cand este vorba de protectii contra :

-ruginirii(anticorosiv)-la constructii si tamplarii metalice

-focului(ignifug)-la elementele de constructie din lemn

-acidului(antacid)-la diverse rezervoare etc.

Vopsitoriile acopera si eventualele imperfectiuni si neomogenitati ale suportului caruia ii confera un aspect placut sau anumite fecte dorite.Din aceasta categorie fac parte vopsitoriile complexe adica :

-vopsitorii in imitatie de lemn

-vopsitorii in imitatie de marmura

Acestea se aplica pe suprafete din lemn,suprafete tencuite si gletuite si suprafete metalice.

In proiectul de fata ma voi referi la aplicarea vopsitoriilor complexe pe suprafte din lemn.

2.1. Materiale si S.D.V-uri pentru vopsitorii complexe

Datorita bunei aderente fata de stratul suport, precum si calitatiile peliculei, vopsitoriile de ulei se folosesc atat la interior cat si la exterior.

Lacurile sunt solutii de rasini sintetice sau alte substante in solventi. Ele sunt incolore sau colorate. Se utilizeaza la suprafete de lemn sub forme de lacuri pe baza de ulei, lacuri pe baza de celulozici, de bitum sau pe baza de alcool (serlac).

Emailurile se executa prin aplicarea unor pericole de email.

Cerurile se executa prin aplicarea unui mestic de ceara de albine dizolvat in terebentina sau benzina. Se utilizeaza la finisarea elementelor de lemn a caror structura ramane vizibila sub forma de strat protector si cu luciu cheg peste vopsitorii de ulei.

Baituirea se executa cu baituri care sunt alcatuite din materile vegetale colorate ce se dizolva in apa sau alcool. Baiturile se aplica numai pe lemn. Baiturile nu sunt rezistente la umiditate, din care cauza se aplica numai la lucrari interioare, ele sunt transparente.

Scule si dispozitive folosite la prepararea

compozitiilor

Compozitiile de orice natura executandu-se dupa retete precise, materialele trebuie dozate conform acestora. Este deci nevoie de:

cantare de farmacie si obisnuite, precum si de truse cu greutati;

cani metalice, inoxidabile gradate;

cilindrii de sticla gradate;

polonic, cancioc si scafa; acestea sunt unelte ajutatoare la manipularea materialelor, cu ocazia folosirii lor;

strecuratoare pentru vopselele obisnuite sau de mare productivitate .

aparate de amestecat (malaxoare) si emulsionat, care pot fi manuale sau mecanice cu rezistenta fixa sau mobila, pentru vopsele sau pentru chituri

vase pentru fiert cleiul dintre care recomandabil este cel electric cu pereti dubli si strat de apa intre ei.

masini de frecat vopsele, care sunt de mai multe tipuri, dupa cum folosesc discuri cu ax orizontal sau vertical, valturi cilindrice sau valturi cu bara. Distantele dintre discuri sau dintre valturi sunt reglabile dupa finetea care trebuie s-o aiba compozitia. Acestea masini pot fi actionate manual sau electric cu un electromotor.

Scule folosite la pregatirea suprafetelor

Pentru curatarea suprafetelor de praf, rugina sau straturi vachi de vopsele se folosesc:

razuitoare (sabere) de diferite forme.

perii din sarme de otel, de marime si forme variabile , perii de fibre vegetale si de par animal.

cutite speciale pentru deschiderea crapaturilor din tencuieli;

spacluri de diferite marimi din otel, lemn sau cauciuc.

drisca de lemn, otel sau cauciuc;

dispozitiv pentru fixarea pietrei de frecat;

ciocane, dalti de otel, carpe si maturi;

2.2.Organizarea locului de munca

Determinarea marimii frontului de lucru este influentata de modul de executie a lucrarilor (manual sau mecanizat).

Locul de munca trebuie inzestrat si aprovizionat periodic cu materiale, pentru a se asigura continuitatea muncii. Dispunerea materialelor, sculelor si utilajelor la locul de munca trebuie facuta astfel incat sa nu fie stanjenita circulatia si miscarile muncitoriilor sis a se evite deplasariile inutile sau prea lungi.

Asezarea muncitorului fata de frontul de lucru trebuie sa asigure acestuia un camp vizual corespunzator, o pozitie comoda care sa-i dea libertate de miscare. De exemplu, la vopsitorii, muncitorul trebuie sa prinda in campul visual peretii incaperii in care lucreaza, pentru a putea supraveghea, tehnic si coloristic, calitatea muncii.

Executarea lucrarilor de vopsitorii dupa metoda in lant este cea mai corespunzatoare naturii lucrariilor si realizarii unor termene mai reduse.

Formatia minima de lucru, care sta la baza alcatuirii echipelor si a brigazilor, pentru lucrari mecanizate, este compusa din doi muncitorii dintre care unul avand calificarea corespunzatoare lucrarilor de executat altul, ajutor, ca o calificare inferioara, chiar de categoria I. Pentru lucrari manuale formatia poate fi folosita ca atare numai la lucrari de mica importanta si de un volum redus.

Pentru executarea mecanizata a vopsitoriilor formatia minima este alcatuita din doi muncitori: unu manuieste aparatul de vopsit iar celalalt alimenteaza cu compozitie aparatul.

Pe santierele mari, brigaziile complexe prezinta cele mai multe avantaje prin elastici-tate in organizarea si succesiunea lucrarilor si deci in indeplinirea planului de productie.

Alcatuirea numerica a acestora este in functie de volumul lucrarilor de executat, de termenul de predare si de fondul de lucru afectat..

2.3.Pregatirea suprafetelor din lemn sau produse

lemnoase

Suprafetele din lemn se curata,in prealabil de praf si apoi se revizuiesc.Revizuirea consta in taierea cu dalta a nodurilor si a cuielor de lemn,indepartarea pungilor de rasina,ingroparea cu 2 sau 3 mm a capetelor cuielor,inlaturarea scamelor si a aschiilor etc.Peste suprafetele astfel pregatite se aplica un strat de grund de imbibare la fel ca pe suprafetele gletuite(avand aceeasi compozitie adica grund de ulei)

Dupa uscarea grundului de imbibare,se chituiesc suprafetele,nodurile si micile neregularitati folosind chit de ulei,respectiv chit de alchidal pentru vopsele pe baza de alchidal.Suprafetele din lemn(de obicei de stejar sau de PAL) care urmeaza a fi finisate cu lac, se chituiesc cu chit de culoarea lemnului.Chitul se aplica cu spaclul metalic.Dupa uscarea chitului,intrega suprafata se slefuieste cu hartia de slefuit pentru a obtine o suprafata neteda,se sterge de praf si apoi se grunduieste cu grund de acoperire.

La lucrarile la care se cere o calitate superioara,intreaga suprafata se spacluieste cu chit pentru spacluit.Chitul se aplica manual,cu spaclul metalic(similar cu gletul de ipsos)sau mecanizat cu aparate de pulverizat.Aplicarea mecanizata a chitului se executa de doi muncitori din care unul manipuleaza aparatul iar cel de-al doilea niveleaza stratul de chit cu spaclul lat de cauciuc.Dupa uscare suprafata se slefuieste cu hartia de slefuit si se aplica un strat de grund de acoperire.

Suprafetele din lemn care au mai fost vopsite se pregatesc ca si suprafetele gletuite.

Eventualele crapaturi sau fisuri se deschid pe adancimea de 2 mm.Micile neregularitati si gaurile se spacluiesc cu pasta de ipsos.Dupa uscarea portiunilor reparate suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit iar praful rezultat se indeparteaza cu perii sau cu bidinele.In cazul vopsirii cu vopsele de ulei sau emailuri suprafata respectiva se acopera cu un strat sau doua de grund de ulei.Grunduirea se executa manual sau mecanizat.Pe portiunile care au mai fost vopsite si este vopsea degradata stratul de vopsea se indeparteaza cu spaclu metalic si se fac mici reparatii cu chit.

Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15 % .

Accesoriile metalice ale tamplariei, care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, se grunduiesc cu grund anticorosiv si se vopsesc cu vopsea de ulei sau cu

2.4.Vopsitorii in imitatie de lemn

Vopsitoriile in imitatie de lemn se executa pentru a da suprafetelor finisate aspectul unui lemn de esente superioare(stejar,nuc,paltin etc.)

Procedeul consta in vopsirea suprafetei respective in culoarea lemnului imitat,desenarea pe acestea a fibrelor si nodurilor si acoperirea cu un strat protector transparent(lac sau lazur).

Imitatia cu pensula

Aceasta se executa desenand pe fondul uscat fibrele si nodurile esentei respective cu o vopsea de culoare mai inchisa.Inainte de uscarea vopselei se trece usor peste liniile desenului cu pensule late sau cu piepteni de metal pentru a obtine intinderea acesteia pe culoarea de fond. Dupa uscare intreaga suprafata se acopera cu lac.

Imitatia cu pieptenele

Aceasta vopsire se executa aplicand pe culoarea fondului un strat continuu de vopsea de culoare mai inchisa ;imediat dupa aplicare fibrele si nodurile se scot in evidenta prin stergerea partiala a vopselei cu bucati de cauciuc si cu piepteni de cauciuc.Peste desenul obtinut se trece usor cu pensula lata si apoi cu un pieptene metalic des si subtire.Dupa uscare suprafata se acopera cu lac.

Imitatia cu rola

Aceasta se obtine prin imprimarea structurii lemnului cu ajutorul unor role metalice(sau de cauciuc) pe care este gravat desenul fibrelor.Operatia se executa similar cu zugravelile rolate.

2.5.Vopsitorii in imitatie de marmura

Vopsitoriile in imitatie de marmura se intrebuinteaza la finisarea coloanelor,soclurilor,lambriurilor etc.pentru a le da aspectul marmurii.

Pe suprafta pregatita se aplica vopsea de fond,avand culoarea marmurii,intr-un strat care dupa uscare se slefuieste cu hartia fina de slefuit.In continuare se aplica al doilea strat din vopseaua de fond,pe care inainte de uscare se aplica pe portiuni vopsea din aceeasi culoare dar cu nuante mai inchise si mai deschise,formand desenul marmurii ;acest strat se finiseaza cu o pensula cu par lung si moale,pentru a realiza o trecere treptata de la o nuanta la alta,iar dupa uscare se slefuieste.Pe suprafta astfel obtinuta se deseneaza apoi cu o pensula subtire vinele marmurii,iar dupa uscare se aplica un strat de lac incolor.

Dupa ce s-au executat operatiile de finisaj,uneltele si vasele folosite se spala cu solventi,se sterg,se usuca si se pun la pastrare

2.6.Defecte care apar la vopsitorii si remedierea lor

Defecte care apar la aplicare manuala cu pensula.

Rezistenta la intindere.

Vopseaua se intinde mai greu decat in mod obisnuit, sau nu traseaza cu usurinta de pe pensula pe suprafata de vopsit, datorita mai multor cauze, si anume;

-consistenta prea mare a compozitiei ( prea viscoasa); in acest caz se procedeaza imediat la diluarea cu solvent potrivit;

-utilizarea unui diluant nepotrivit compozitiei, care o altereaza, o face nefolosibila;

-folosirea unei pensule nepotrivite operatiei;;

-temperatura prea scazuta a compozitiei care se aplica, in care cutia cu compozitie se cufunda intr-un vas cu apa fiarta;

-suportul prea rece in raport cu mediul inconjurator.

Intinderea defectuasa este un defect care se caracterizeaza prin aparitia pe suprafata a urmelor de pensula datorita consistentei prea a viscoase a compozitiei sau aplicarii unui lac cu email cu uscare rapida pe o suprafata prea mare, care se usuca inainte de a se fi putut intinde. In ambele cazuri, pentru remedierea se dilueaza compozitia.

Suprafetele suport prea aspre si neslefluite provoaca, deasemenea, intindere necorespunzatoa- re. O intindere defectoasa rezulta si pe suprafetele -suport umede; aceste suprafete trebuie uscare si pregatite din nou.

Temperatura necorespunzatoare de la locul de lucru (prea scazuta sau prea ridicata) provoaca aceleasi fenomene de proasta intindere a compozitiei.

Formarea perderelor. Uneori, in timpul vopsirii manuale sau chiar mecanizate, apar pe suprafata vopsita scurgeri sau perdele de vopsea. Cauza ecesti defect poate sa fie folosirea unei copozitii cu vascozitate prea mica ori prea mare sau temperatura prea ridicata.

Acelasi defect daunator mai poate sa apara din auza folosirii unei vopsele care n-a fost bine amestecata si care a fost aplicata intr-un strat prea gros. In acest caz se opreste lucrul, se sterge portiunea defectuoasa si se remediaza cauza care a provocat-o, dupa care se continua lucrul, acoperind din nou portiunea stearsa.

Slaba adeziune la suprafetele-suport poate sa fie provocata de mai multe cauze ca:

-starea necorespunzatoare a suprafetelor-suport, care poate fi murdara de grasimi, de praf, de zgura de la sudura uda, etc.

-temperatura prea scazuta a suprafetei-suport;

-folosirea de diluanti necorespunzatori compozitiei cu care se lucreaza;

-prezenta urmelor de apa in pensula de lucru sau in aerul folosit la pulverizarea vopselei

Uscarea intirziata a vopselei este provocata, de obicei, de folosirea unui diluant greu volatil (petrol sau motorina). Alte cause mai pot fi: aplicarea unui strat prea gros de vopsea insuficient diluata. Prezenta de resturi de ceara pe suprafata-suport, abuzul de sicativ la alcatuirea compozitiei, temperature prea scazuta si umiditatea prea mare la locul de lucru sau lipsa de aer proaspat deci loc de munca neaerisit. Desi slaba adeziune si uscarea intirziata nu se pot constata in timpul lucrului, muncitorul atent constata usor prezenta cauzelore le-ar putea provoca si le inlatura imediat

2.7.Verificari pe faze de lucru la vopsitorii

La examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se ca suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios.

Vopseaua de orice fel nu trebuie sa prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, besici, scurgeri, lipsuri de bucati de peliculii paturi ori fisuri; care pot genera in viitor desprinderea stratului, neregularitati cauzate de chituire sau slefuite, urme de pensula, urme de vopsea insufi-cient frecata de aplicare.

La vopsitoriile executate pe tamplarie se verifica visual cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal, bine chituite si slefuite in prealabil si se controleaza cu accesoriile metalice viziduri, drucare, cremoane, san nu fie patate de vopsea.

O atentie deosebita se va acorda ca sa nu existe pete de zugraveala pe suprafetele de tamplarie vopsite. De asemenea, se visualizeaza daca tevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, sunt vopsite in culori prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte, aceeasi atentie se controleaza pregatirea fetelor laterale si spatele picse si aparate. Pentru verificarea suprafetelor din spatele radiatoarelor, se folosete o oglinda. De asemenea, se va controla cateva sondaje daca vopseaua este aplicata pe suprafete corect in prealabil si daca este executata conform proiectului (curatirea rugina sau mortar, aplicarea succesiva a straturilor prevazute.

In cea ce priveste bordurile si frizurile si liniatura aceasta trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu prezinte curburi pe aceleasi aliniament, iar intinderile sa nu fie vizibile de la o distanta mai mare de la 1m.

Linile de separatie dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete cum si cele dintre zugravela peretilor si tavane trebuie sa fie fara suprapuneri ondulatii etc; astfel ca pe un perete intreg san u fie mai mult de doua devieri izolate si care sa nu se abata de la linia cu mai mult de 2mm.

2.8.Executarea lucrarilor de vopsitorii pe timp friguros

In incaperile in care se xecuta vopsitorii temperature trebuie sa fie mentinuta constanta la cel putin 10-15C,tot timpul lucrului si inca cel putin trei zile dupa terminare.Pentru a se putea realiza aceste conditii,incaperile trebuie incalzite si inchise,adica sa aiba usile,ferestrele si geamurile complet montate si in perfecta stare de integritate.

Temperatura aerului interior care vine in contact cu peretii trebuie sa nu aiba fata de acestia o deferenta mai mare de 5-6C pentru a se evita condensarea vaporilor din atmosfera,ceea ce ar produce patarea vopsitoriilor.

In interior trebuie totusi asigurata o ventilatie care sa impiedice saturarea aerului cu vapori produsi prin uscarea vopsitoriilor ceea ce ar opri definitiva lor uscare.De asemenea timpiedicat contactul direct intre partile vopsite cu surse de abur ori aer cald din instalatiile respective.

Chiturile,grundurile si compozitiile de vopsit se prepara si se pastreaza in incaperi incalzite permanent.Cutiile cu compozitii de lucru se tin in vase cu apa calda pentru a fi mentinute la cel putin +10C pentru grundurile preparate cu sapun sau compozitiile cu pigmenti care se ingroasa la frig.

Apa folosita va fi incalzita atat incat sa nu altereze restul compozitiilor. Fiecare strat se va lasa sa se usuce complet fiind interzisa aplicarea unui nou strat pana ce stratul anterior nu este uscat.

Pentru lucrari de calitate superioara temperatura trebuie sa se mentina la cel putin +10C.

2.9.Masuri de tehnica a securitatii muncii si de prevenire

si stingere a inendiilor la executarea lucrarilor de

vopsitorie

In afara de masurile generale de tehnica a securitati muncii la lucrarile de vopsitorii trebuie aplicate suplimentar urmatoarele masuri:

-muncitorii care lucreaza temporar in zona respectiva trebuie instruiti

zilnic;

-In imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele trebuie sa fie asezate stingatoare de incendiu, in numar suficient la loc vizibil si usor accesibil, iar pe o raza de cel putin 10 m trebuie sa fie puse afise usor de citit de la distanta, cu inscriptiile: ,,Fumatul strict interzis", ,,Nu va apropiati cu foc deschis si nu sudati" ;

-in spatii inchise trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise fiind strict interzisa folosirea focului deschis sau sudarea la oricare din nivelurile cladirii ; in cazul imposibilitatii asigurarii ventilarii naturale trebuie realizata obligatoriu ventilarea artificiala ;

-la terminarea lucrului, in fieare zi, toate materialele inflamabile trebuie transportate, cu capacul ambalajelor fixate ermetic si inchise in magazii destinate in mod special acestui fel de materiale, avand scrise pe usa: ,, Pericol de incendiu ", ,, Nu fumati",

-a transportul recipientelor cu lac sau cu vopsea cu solventi imflamabili, aceasta trebiue sa treaca cu ele prin locuri cu foc deschis si nici sa fumeze;

-muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele cu solventi inflamabili trebuie sa poarta ochelari de protectie si sa efectueze aceste operatii in locuri ferite de surse de foc;

-muncitorii care lucreaza la inaltime trebuie sa verifice si sa asigure stabilitatea podinelor, a scarilor de acces, a esafodajelor;

-la folosirea instalatiilor mecanice sub presiune, acestea trebuie vazute cu aparate de masurat si control necesare functionarii in conditii de securitate;

-in cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si in cazul utilizarii lucrarilor si a vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici. Muncitorii trebuie sa poarte masti cu filtre adecvate sau izolate ori ochelari de protectie;

In cea ce priveste bordurile si frizurile si liniatura aceasta trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu prezinte curburi pe aceleasi aliniament, iar intinderile sa nu fie vizibile de la o distanta mai mare de la 1m.

Linile de separatie dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete cum si cele dintre zugravela peretilor si tavane trebuie sa fie fara suprapuneri ondulatii etc; astfel ca pe un perete intreg san u fie mai mult de doua devieri izolate si care sa nu se abata de la linia cu mai mult de 2mm.

Temperatura necorespunzatoare de la locul de lucru (prea scazuta sau prea ridicata) provoaca aceleasi fenomene de proasta intindere a compozitiei.

Formarea perderelor. Uneori, in timpul vopsirii manuale sau chiar mecanizate, apar pe suprafata vopsita scurgeri sau perdele de vopsea. Cauza ecesti defect poate sa fie folosirea unei copozitii cu vascozitate prea mica ori prea mare sau temperatura prea ridicata.

Acelasi defect daunator mai poate sa apara din auza folosirii unei vopsele care n-a fost bine amestecata si care a fost aplicata intr-un strat prea gros. In acest caz se opreste lucrul, se sterge portiunea defectuoasa si se remediaza cauza care a provocat-o, dupa care se continua lucrul, acoperind din nou portiunea stearsa.

Slaba adeziune la suprafetele-suport poate sa fie provocata de mai multe cauze ca:

-starea necorespunzatoare a suprafetelor-suport, care poate fi murdara de grasimi, de praf, de zgura de la sudura uda, etc.

-temperatura prea scazuta a suprafetei-suport;

-folosirea de diluanti necorespunzatori compozitiei cu care se lucreaza;

-prezenta urmelor de apa in pensula de lucru sau in aerul folosit la pulverizarea vopselei

Uscarea intirziata a vopselei este provocata, de obicei, de folosirea unui diluant greu volatil (petrol sau motorina). Alte cause mai pot fi: aplicarea unui strat prea gros de vopsea insuficient diluata. Prezenta de resturi de ceara pe suprafata-suport, abuzul de sicativ la alcatuirea compozitiei, temperature prea scazuta si umiditatea prea mare la locul de lucru sau lipsa de aer proaspat deci loc de munca neaerisit. Desi slaba adeziune si uscarea intirziata nu se pot constata in timpul lucrului, muncitorul atent constata usor prezenta cauzelore le-ar putea provoca si le inlatura imediat

Bibliografie

A. Tonea    -Tehnologia meseriei(constructii,finisaje)

Manual pentru scoli profesionale anii l si ll

EDP Bucuresti 1997

Constantin Rosoga -Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si

izolatii

Manual pentru clasa a XI a si a XII a licee

industriale cu profil de constructii

EDP 1993

Dan Ghiocel -Constructii civile, EDP Bucuresti 1985