Prelucrarea prin mortezare

Prelucrarea prin mortezare.

1.Notiuni generale.

Mortezarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere asemanator cu rabotarea, caracterizat prin aceea ca miscarea principala este executata de scula, cutitul de mortezat, care se deplaseaza in lungul sau intr-un plan vertical, intr-o miscare rectilinie alternativa I. Miscarea de avans este realizata de semifabricat fiind o miscare intermitenta de translatie II sau de rotatie III. La fiecare trecere se pozitioneaza semifabricatul pentru obtinerea adancimii de aschiere t. Schema de principiu a prelucrarii prin mortezare este prezentata in figura 9.64.

Fig.9.64. Schema prelucrarii prin mortezare a unui canal de pana.

Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: canale de pana, caneluri, danturi interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de suprafete cilindrice etc. De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea acestora sa nu depaseasca lungimea cursei cutitului.

2.Masina de mortezat universala.

Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Schema de principiu a unei masini de mortezat universale este prezentata in figura 9.65.

Fig.9.65. Schema de principiu a unei masini de mortezat universala.

Masina de mortezat se compune dintr-un batiu 1, in interiorul caruia se afla motorul electric M care prin intermediul cutiei de viteze CV actioneaza un mecanism biela manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie alternativa in lungul ghidajelor G₁. Pe berbec se monteaza cutitul C prin intermediul unui suport port cutit, acesta fiind antrenat in miscarea principala I.

La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical odata cu ghidajele G₁ si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale inclinate fata de planul orizontal al mesei 3 pe care se prinde piesa. Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 3 deplasabila pe ghidajele longitudinale G₂ in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele G₃ ale saniei transversale in miscarea de avans transversal III. Ansamblul saniilor longitudinale si transversale este amplasat pe consola 4 care constituie sania verticala si permite prin deplasarea pe ghidajele verticale G₄ reglarea pozitiei initiale pisa scula in plan vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans de rotatie V. La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului circular se utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,V se transmit de regula de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii C_m la unul din elementele de executie amintite anterior. In lantul cinematic al miscarilor de avans exista de asemenea un mecanism inversor I_s pentru inversarea sensului miscarilor de avans. Mecanismele avansurilor sunt de tipul surub piulita pentru miscarile de translatie si melc roata melcata pentru avansul circular. Cutia de viteze contine obligatoriu un mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua primita de la arborele principal AP in miscare de rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de malta, mecanism cu came sau combinatii ale acestora 5.

3.Elementele regimului de aschiere la mortezare.

Elementele regimului de aschiere la mortezare sunt: viteza de aschiere, avansul si adancimea de aschiere, lungimea cursei de lucru. Ca si la rabotare, elementele regimului de aschiere se stabilesc in functie de tipul operatiei de prelucrare, degrosare sau finisare, de calitatea suprafetelor prelucrate si precizia dimensionala urmarite, de caracteristicile materialului de prelucrat. Se au in vedere de asemenea rigiditatea sistemului tehnologic si caracteristicile sculei de prelucrat: materialul sculei, dimensiunile acesteia, durabilitatea economica a sculei.