ALEGEREA SI AMENAJAREA FACILITATILOR FIZICE ALE NOII AFACERI

ALEGEREA SI AMENAJAREA FACILITATILOR FIZICE

Obiectivele capitolului

In acest capitol se prezinta aspectele legate de alegerea si amenajarea facilitatilor fizice.

Dupa parcurgerea capitolului veti cunoaste:

importanta alegerii si amenajarii facilitatilor fizice;

criteriile folosite in alegerea cladirii;

avantajele si dezavantajele inchirierii cladirii;

avantajele si dezavantajele cumparii cladirii;

avantajele costruirii unei cladiri noi;

elementele de remodelare a exteriorului cladirii;

elementele de remodelare a interiorului cladirii;

principiile amenajarii tehnice;

caracteristicile amenajarii tehnice pe domenii de afaceri.

Alegerea amplasamentului este adesea strans legata de felul cladirii si dispunerea facilitatilor fizice. Amplasamentul are intotdeauna prioritate, intrucat mutarea este foarte costisitoare si uneori imposibila, pe cand cladirea si facilitatile fizice pot fi adaptate schimbarilor impuse.

Majoritatea intreprinzatorilor isi incep afacerile in cladiri existente, care sunt adaptate cerintelor fiecarei afaceri. Un local nou, aflat intr-o zona cu o pozitie comerciala foarte buna si utilajele cele mai moderne este adesea peste posibilitatile financiare ale intreprinzatorului incepator. De aceea, intreprinzatorii tind sa inchirieze la inceput cladirea, nefiind siguri nici de succesul afacerii. Multe amplasamente sunt foarte bune, insa cladirea si facilitatile fizice nu sunt adecvate specificului activitatii firmei. Amenajarea cladirii si a facilitatilor pot aduce avantaje substantiale intreprinzatorului si la costuri mai reduse decat o cladire mai buna, care este solicitata de mai multe firme.

Pentru o afacere de inceput, facilitatile fizice minime cerute sunt o cladire si echipamentele aferente acesteia. Ele trebuie amenajate cu multa grija, pentru a se obtine maximum de eficienta. In continuare vom prezenta aspectele legate de alegerea facilitatilor fizice precum si modul de dispunere a acestor facilitati.

1. Alegerea facilitatilor fizice

Principalele facilitati fizice ale unei fime noi sunt cladirea si echipamentele.

1.1. Alegerea cladirii

Alegerea cladirii trebuie facuta in stransa legatura cu facilitatile ei fizice din structura actuala care sunt relativ fixe si nu pot fi modificate fara eforturi si cheltuieli considerabile.

Criteriile folosite pentru alegerea cladirii si a facilitatilor fizice sunt: spatiul, configuratia, fatada, accesul, dispunerea, compatibilitatea.

Spatiul. Valoarea unii cladiri este calculata in primul rand in functie de marimea spatiului acesteia. Un spatiu este mai bun sau mai putin bun, in raport de caracteristicile sale. Spatiile deschise permit impartirea si compartimentarea lor. Coloanele, pragurile, ferestrele, scarile restrictioneaza amenajarea spatiului, daca nu sunt dispuse corespunzator. Proportiile fizice sunt de asemenea importante. Marimea camerelor, lungimea si latimea lor, inaltimea tavanului, dispunea usilor si ferestrelor si apropierea dintre ele sunt deosebit de importante.

Configuratia. Elementele configuratiei cladirii sunt strans legate de structura de baza si compatibilitatea cladirii cu scopul propus. Ca si in cazul spatiului, facilitatile fizice sunt deosebit de importante. Configuratia merge insa dincolo de caracteristicile mentionate la spatiul propriu-zis. Trebuie incluse aici toate elementele privind adaptabilitatea cladirii la scopul propus si satisfacerea anumitor obiective. Un alt aspect legat de configuratie este cel referitor la stil si infatisare - elemente deosebit de importante pentru unele firme comerciale cu amanuntul sau prestatoare de servicii.

Fatada. Fatada ofera primul contact al firmei cu clientii si trebuie sa lase o buna impresie pentru a atrage potentiali clienti. Alinierea fatadei la configuratia cladirilor sau cailor de transport este de dorit. O anumita distanta intre cladire si drumurile publice trebuie pastrata pentru ca circulatia pietonala sa nu fie stanjenita.

Acces. Accesul este o trasatura a cladirii mult mai subtila decat cea a amplasamentului propriu-zis. Evident, este necesara accesibilitatea usoara a clientilor la cladire, insa aici accesul trebuie privit sub toate aspectele. Scarile, ascensoarele, marimea pragurilor, peretii despartitori, modele de trafic fac parte din elementele care trebuie avute in vedere la accesul in firma. Chiar si iluminatul are o influenta pozitiva sau negativa asupra dorintei de a intra intr-o cladire. Coridoarele obscure creaza o impresie neplacuta.

Dispunerea. In general, dispunerea elementelor structurii de baza nu ridica probleme deosebite, in afara de cazul in care spatiul este prost amenajat, cu praguri inalte si scari cu o plasare neconvenabila. Uneori o cladire veche nu poate fi modificata fara a aduce intreaga cladire la noile standarde. Daca trebuie facute modificari serioase la instalatiile sanitare, de incalzire, telefonie, prevenirea incendiilor, este mai bine sa se caute o alta cladire.

Compatibilitate. Cladirea trebuie sa se incadreze in configuratia arhitecturala a constructiilor din imprejurimi si sa corespunda exigentelor tehnice necesare desfasurarii normale a activitatii firmei. Chiar daca diferentele in stil si infatisare sunt mari, cladirea poate fi totusi compatibila. Noutatea nu inseamna neaparat incompatibilitate. Incompatibilitatea tinde sa sfideze bunul simt. De multe ori prima impresie conteaza. Intreprinzatorul trebuie sa-si aminteasca primele impresii create la vederea cladirii, in revizuirile de mai tarziu. Desigur, acestea nu trebuie sa inlocuiasca analiza si evaluarea detaliata a cladirii respective.

17.1.2. Inchirierea sau cumpararea cladirii

De regula, intreprinzatorul incepe afacerile prin inchirierea sau cumpararea unei cladiri existente. Cealalta alternativa posibila - construirea unei cladiri noi - presupune investitii foarte mari, pe care de cele mai multe ori intreprinzatorul incepator nu le are. In plus, constructia cladirii poate intarzia mult inceperea afacerilor.

Inchirierea cladirii. Inchirierea unei cladiri are unele avantaje importante. Printre acestea, mai importante sunt:

Evitarea investirii unei sume prea mari. Inchirierea nu este atat de costisitoare ca si cumpararea cladirii. In felul acesta, intreprinzatorului ii va ramane la dispozitie mai mult capital de lucru pentru derularea afacerilor.

Evitarea pierderii cladirii datorata incendiilor, inundatiilor, exploziilor, intrucat proprietarul plateste prima de asigurare a cladirii.

Reducerea riscului diminuarii valorii proprietatii prin sistematizari urbane, constructii de drumuri etc.

Proprietarul are responsabilitatea intretinerii cladirii si facilitatilor fizice ale acesteia.

Mutarea in alta parte este mai usoara, in caz ca necesitatile de extindere o cer.

Inchirierea are si unele dezavantaje. Iata care sunt cele mai importante:

Nu se pot face adaptari ale cladirii potrivit cerintele firmei. Orice modificare realizata ramane in posesia proprietarului cladirii.

Proprietarul poate restrictiona activitatile desfasurate, nepermitand afaceri decat intr-un anumit domeniu.

Unii proprietari nu intretin corespunzator cladirea si facilitatile fizice.

La reinnoirea contractului de inchiriere chiria se mareste de regula de fiecare data, uneori solicitandu-se un procent din profit, daca afacerea este rentabila.

Contractele pe termen lung fac imposibila mutarea pana la expirarea termeneului de inchiriere.

Cumpararea cladirii. Potentialii intreprinzatori interesati de cumpararea unei cladiri trebuie sa ia in considerare avantajele si dezavantajele acestei optiuni. In general, avantajele inchirierii sunt dezavantajele cumpararii si invers.

Avantajele cumpararii unei cladiri existente sunt:

Intreprinzatorul poate face oricate modificari doreste.

Amortizarea, dobanzile si impozitele pe cladiri se includ in costuri.

Intreprinzatorul nu poate fi expulzat din cladire, deoarece el este proprietarul.

Costul cladirii creste de regula in timp.

Cladirea va fi intretinuta in cele mai bune conditii.

Dezavantajele cumpararii unei cladiri sunt:

Capitalul initial necesar cumpararii cladirii este, de regula, mult mai mare decat in cazul inchirierii.

Detinerea unei cladiri poate limita mobilitatea intreprinzatorului.

Intreprinzatorul trebuie sa plateasca toate cheltuielile de reparatii si intretinere a cladirii.

Daca zona incepe sa se deterioreze, valoarea cladirii va scade.

Risc mai ridicat decat in cazul inchirierii, datorat unor evenimente neprevazute: inundatii, incendii etc.

Construirea cladirii. Intreprinzatorul care are suficienti bani poate beneficia de urmatoarele avantaje, construind o cladire noua:

Cladirea poate fi proiectata pentru a satisface toate exigentele impuse.

Noile tehnologii pot fi incorporate in cladire.

Evitarea defectelor ascunse.

Configuratia cladirii poate crea o imagine favorabila.

Interioarele pot fi proiectate cu cea mai inalta eficienta.

17.1.3. Amenajarea fizica a cladirii

Cele mai multe dintre cladirile alese de intreprinzator trebuie remodelate pentru a corespunde nevoilor specifie ale afacerii. Remodelarea se refera atat la exteriorul cladirii cat si la interiorul acesteia.

a.Remodelarea exteriorului cladirii. Infatisarea exterioara a cladirii este deosebit de importanta intrucat clientii isi formeaza o prima impresie despre afacere inainte de a pasi pragul firmei. Pentru restaurante si magazinele cu amanuntul acest lucru este esential. In finisarea exterioarelor cladirii se folosesc astazi marmura, aluminiul, sticla. De multe ori partea din fata a cladirii este in intregime din sticla. Daca magazinul este curat si in ordine, vizibilitatea este o invitatie de a vizita magazinul. Usile deschise si eventual automate intaresc aceasta invitatie. Pentru fabrici, cerintele sunt mult mai complexe. Structura trebuie sa fie mult mai rezistenta, iar conditiile de siguranta mult mai mari.

In general, exteriorul cladirii si in special fatada trebuie sa distinga o afacere de cealalta. Arhitectura moderna poate crea impresia de siguranta, stabilitate, permanenta si demnitate prin mijloace mai putin costisitoare.

Intrarile si iesirile trebuie sa faciliteze accesul rapid si usor al clientilor in cladire. Diferentele de nivel dintre trotuar si intrarea in cladire impiedica accesul usor. Impactul psihologic este nefavorabil si pretul inchirierii reflecta acest lucru. Aprovizionarea trebuie facuta prin usa din spate, pentru a nu fi stanjenit fluxul clientilor.

b.Remodelarea interiorului cladirii. Interiorul cladirii trebuie sa fie atractiv, estetic, iar facilitatile dispuse functional. Remodelarea poate implica modificari structurale si decorative. Modificarile structurale sunt impuse de aducerea cladirii la standardele existente. Ele pot fi foarte costisitoare, mai ales daca trebuie schimbata instalatia electrica, instalatiile sanitare, de calorifer si cele de protectia incendiilor. De multe ori se modifica usile si ferestrele. Schimbarile decorative presupun varuirea, vopsirea si decorarea interioarelor.

Intreprinzatorul trebuie sa aiba in vedere la remodelare cateva elemente: climatul, iluminatul, controlul zgomotului, conditiile de mediu, conditiile sanitare, culorile.

Climatul. Locurile de munca prea calduroase sau prea friguroase diminueaza productivitatea si cresc discomfortul salariatilor. In general, temperatura camerei trebuie sa fie cuprinsa intre 20 si 25 grade C, iar umiditatea trebuie sa fie de 40-60%. Determinarea temperaturii corespunzatoare este totusi dificil de realizat deoarece oamenii reactioneaza diferit la conditiile climatice. In orice caz, folosirea aerului conditionat este o necesitate virtuala in toate magazinele cu amanuntul pe timpul verii si mareste eficienta muncii in multe fabrici. O recenta tendinta in aceasta directie o reprezinta conditionarea odorizata a aerului. In felul acesta nu se controleaza doar temperatura si umiditatea, dar si mirosurile placute sau cele care stimuleaza cumpararea.

Iluminatul. Iluminatul este important pentru toate afacerile, insa in comertul cu amanuntul el este esential. Cercetarile arata ca iluminatul are in comertul cu amanuntul urmatoarele efecte: motiveaza clientii sa cumpere, expune marfurile "ascunse", dirijeaza cumparatorii spre marfuri, nuanteaza culorile, face o atmosfera comfortabila, elimina plictiseala. Cladirea moderna este atat functionala cat si decorativa. Lumina artificiala nu numai ca trebuie sa aiba intensitate suficienta insa se cere ca ea sa fie si uniforma si difuzata in mod corespunzator. Daca lumina este uniforma se evita formarea umbrelor si a contrastelor puternice, iar daca este difuzata corespunzator se evita "orbirea" directa sau prin reflectie. O alta cerinta a luminii este "calitatea" acesteia. Lampile cu vapori de mercur, de exemplu, nu contin raze infrarosii care produc "orbirea". Totusi, acest tip de lumina distorsioneaza culorile. Prin urmare, acolo unde determinarea culorii este deosebit de importanta, cum ar fi cumpararea unui costum, se recomanda folosirea lampilor cu tungsten. Datorita faptului ca nu genereaza caldura, lampile fluorescente devin din ce in ce mai populare. Indiferent de tipul de lumina folosit, intensitatea acesteia trebuie sa poata fi reglata, pozitia luminii trebuie sa fie flexibila atat in plan orizontal cat si vertical, iar iluminarea trebuie sa fie rectangulara sau eliptica si nu rotunda.

Controlul zgomotului. Intreprinzatorul trebuie sa ia masuri speciale de protectie fonica, daca afacerea este producatoare de zgomote. Expertii sustin ca nivelurile ridicate de zgomot pot duce la marirea tensiunii, accelerarea batailor inimii, descresterea activitatii digestive, stress, iritabilitate si imposibilitatea de a gandi si munci eficient. Una din solutiile de diminuare a nivelului de zgomot constituie confectionarea tavanului din materiale antifonice. Aceste materiale pot absorbi pana la 75% din zgomotele create de o cladire de marime medie. Astfel de tavane sunt necesare si folosite in special de restaurante, magazine exclusive, banci, supermagazine, fabrici care produc zgomot.

Conditiile de mediu. Magazinele, restaurantele, fabricile nu respecta intotdeauna conditiile de mediu. Se folosesc uneori substante poluante precum azbestul, radonul, formaldehida. De asemenea, se pune din ce in ce mai mult problema fumatului la locul de munca. Prin folosirea unor sisteme de ventilatie si alegerea materialelor nepoluante, intreprinzatorul poate crea un loc de munca sanatos.

Conditiile sanitare. Cladirea trebuie sa aiba si grupuri sanitare corespunzatoare. Grupurile sanitare trebuie amplasate in mod convenabil atat pentru salariati cat si pentru clienti. Sterilizarea instalatiilor se impune cu deosebire in cofetarii, restaurante lacto-vegetariene, spalatorii, intreprinderi de producere a alimentelor.

Culorile. Culorile influenteaza dispozitia, atitudinea, sensibilitatea si comfortul salariatilor. De aceea, interioarele trebuie sa foloseasca o combinatie adecvata a culorilor. Tavanele trebuie sa fie de culoare alba, peretii superiori de culoare verde deschis, iar cei inferiori de culoare verde inchis, ca si partea imobila a masinilor. Partea mobila a masinilor trebuie sa fie de culoare orange deschis. Dusumeaua trebuie sa fie de culoare neutra de gri, echipamentele de prim ajutor sa fie de culoare alba, iar echipamentele de protectie a incendiilor de culoare rosie. Coridoarele de trafic pot fi indicate cu o culoare alba sau/si neagra. Suprafetele de depozitare pot fi marcate cu linii albe. Se considera ca o astfel de schema a culorilor imbunatateste moralul salariatilor. De asemenea, culorile influenteaza si comportamentul clientilor. Culorile pastelate sunt cele mai placute si reflecta mai usor lumina. Caldura poate fi stimulata prin folosirea culorilor "calde", ca rosu si galben cu toate nuantele lor.

17.2. Amenajarea tehnica

Amenajarea tehnica reprezinta dispunerea fizica a facilitatilor fizice ale afacerii - masini, echipamente, instalatii. Dispunerea facilitatilor fizice se face in functie de specificul fiecarei afaceri. Totusi, indiferent de domeniu, la dispunerea facilitatilor fizice trebuie sa se tina cont de urmatoarele principii:

Dispunerea logica a echipamentelor si marfurilor, in conformitate cu cerintele procesului de productie si obisnuintele de cumparare ale clientilor. Aceasta elimina deplasarile inutile ale muncitorilor si maresc volumul cumpararilor.

Folosirea corespunzatoare a luminii, ventilatiei si instalatiilor de incalzire, pentru a exploata la maximum conditiile naturale oferite de cladire.

Utilizarea cu maximum de eficienta a echipamentelor, masinilor si altor mijloace de productie.

Dispunerea materialelor sau marfurilor in asa fel incat sa fie foarte accesibile muncitorilor sau clientilor.

Dispunerea facilitatilor in asa fel incat sa permita observarea clara a interioarelor de catre intreprinzator, salariati si clienti.

Aceste principii sunt aplicabile tuturor afacerilor intrucat in fiecare dintre ele sunt prezenti urmatorii factori: oamenii: intreprinzator, salariati, clienti; echipamentele: masini, utilaje etc.; bunurile: materiale, marfuri, furnituri; cladirea si facilitatile sale: usi, geamuri, scari etc. Importanta relativa a acestor factori depinde totusi de specificul fiecarei afaceri. In continuare vom prezenta dispunerea facilitatilor fizice ale afacerii pentru magazine cu amanuntul, firme prestatoare de servicii, fabrici.

1.Amenajarea tehnica a magazinelor cu amanuntul. In dispunerea facilitatilor fizice, comerciantul cu amanuntul are patru obiective: satisfactia consumatorului - prin convenienta, servicii si dispunere atractiva; maximizarea vanzarilor - prin alegerea corespunzatoare a facilitatilor de expunere si dispunerea marfurilor; economia de efort; protejarea echipamentelor si bunurilor expuse. Pentru realizarea acestor obiective trebuie anticipat si planificat traficul clientilor.

Satisfactia consumatorului Vanzatorul trebuie sa fie capabil sa serveasca clientul repede si eficient. O dispunere corespunzatoare a marfurilor il ajuta in acest sens. Astfel, gruparea marfurilor pe marimi, categorii, stiluri faciliteaza servirea eficienta a clientilor. De asemenea, se va evita pe cat posibil aglomerarea prin suplimentarea numarului de case, iar vitrinele sa nu stanjeneasca fluxul clientilor.

Maximizarea vanzarilor. Bunurilor care genereaza profit substantial trebuie sa li se acorde cea mai mare atentie la dispunere. Acestea trebuie aranjate in cele mai bune zone de vanzare. Cercetarile arata ca dupa intrarea in magazin clientii se deplaseaza in sens invers acelor ceasornicului. Prin urmare, bunurile cu marja de profit ridicata trebuie dispuse in dreapta intrarii. Clientii care stiu unde se afla dispuse marfurile vor evita aglomerarea, deplasandu-se spre stanga. In consecinta, marfurile cu o marja scazuta de profit vor fi dispuse in stanga intrarii. Pe masura ce se inainteaza in magazin, potentialul vanzarilor scade. Intreprinzatorul trebuie sa imparta suprafata magazinului in zone, ca in fig. 17.1 si sa dispuna apoi marfurile conform structurii valorii suprafetei.

Alee

Strada

Fig. 17.1 Dispunerea marfurilor in magazin

Maximizarea vanzarilor se obtine si prin dispunerea marfurilor pe categorii de marfuri si zone ale magazinului. Din acest punct de vedere, marfurile vor trebui dispuse dupa cum urmeaza:

Marfurile cumparate din impuls se vor dispune in apropierea intrarii, cat mai atractiv ochiului, pentru a incuraja clientii sa le cumpere.

Marfurile de convenienta, care se cumpara frecvent si in cantitati mici se vor dispune in zonele usor accesibile.

Bunurile cumparate din necesitate (principale) se vor dispune in spatele magazinului sau la etajele superioare, la magazinele cu etaj.

Bunurile de utilitate casnica se dispun ca si bunurile din impuls.

Bunurile de lux, care sunt cumparate dupa o atenta chibzuire, se dispun la o anumita distanta fata de intrare (tabel 17.3).

Dispunerea marfurilor intr-un magazin cu amanuntul

Tabel 17.3

Prin urmare si valoarea spatiului intr-un magazin cu amanuntul este diferita. Unele cercetari arata ca valoarea spatiului descreste de la intrare spre partea din spate a magazinului dupa regula 4-3-2-1, prima parte (25% din suprafata magazinului) generand cele mai multe vanzari (40%), iar partea din din spate (25% din suprafata, genereaza doar 10% din vanzari), potrivit fig. 17.2.

Strada

Alee

Fig. 17.2 Valoarea spatiului unui magazin

Dispunerea marfurilor intr-un magazin cu amanuntul este si consecinta intelegerii obisnuintei de cumparare a consumatorilor. Daca clientii intra in magazin pentru anumite produse si au tendinta de a se duce direct spre acele articole, intreprinzatorul trebuie sa plaseze produse complementare in calea lor. Observarea comportamentului consumatorilor poate contribui la identificarea zonelor 'fierbinti' - unde marfurile se vand repede - si a celor 'reci' - in care marfurile stau un timp nedefinit in magazin. Prin luarea in considerare a unor factori ca fluxul clientilor, marimea pasajului, nivelul zgomotului, culori, intreprinzatorul poate descoperi cea mai eficienta dispunere a marfurilor in magazin.

Comerciantii cu amanuntul au trei modele de baza pentru dispunerea raioanelor in magazin: grila, neregulat, boutique.

Dispunerea in forma de grila are o forma rectangulara, astfel incat coridoarele sunt paralele. Dispunerea marfurilor este formala, controlandu-se fluxul clientilor in magazin. Amplasarea in forma de grila este practicata de supermagazine si magazinele cu autoservire. Acest mod de amplasare foloseste eficient spatiul de vanzare disponibil, creaza un mediu placut, organizat si faciliteaza cumpararea prin standardizarea dispunerii articolelor.

Dispunerea in forma neregulata (libera) este informala, folosind aranjari de diferite feluri si marimi. Avantajul esential al acestui mod de amplasare il constituie crearea unei atmosfere relaxante, amicale de cumparare, ceea ce incurajeaza clientii sa cumpere mai mult si sa mareasca numarul de bunuri cumparate sub impulsul momentului. Aceasta dispunere nu foloseste spatiul atat de eficient ca metoda precedenta, creand probleme de siguranta, daca nu au fost in mod corespunzator prevazute masuri adecvate.

Dispunerea in boutique-uri imparte magazinele intr-o serie de zone de vanzare individuale, fiecare cu o anumita gama de produse. Este ca si cum s-ar construi o serie de magazine de specialitate intr-un singur magazin. Dispunerea este mai mult informala si poate crea un mediu unic de cumparare pentru client. Magazinele universale folosesc uneori acest mod de dispunere pentru a crea o imagine distincta propriilor afaceri.

Aranjarea spatioasa a marfurilor creaza o buna impresie clientilor si diminueaza posibilitatea de sustrageri.

Articolele complementare se vand mai bine daca sunt aranjate impreuna. De exemplu, camasile ai cravatele, pantofii si sosetele pot fi dispuse unele langa altele.

Un alt aspect privind dispunerea marfurilor il reprezinta separarea activitatilor de vanzare de celelalte activitati. Birourile, spatiile de primire si depozitare a marfurilor trebuie amenajate in spatele magazinului sau in locurile care nu impiedica traficul clientilor.

2.Amenajarea tehnica a firmelor prestatoare de servicii. Serviciile sunt diverse ca natura si este imposibil de discutat toate modalitatile de amenajare tehnica in cateva pagini. Totusi, serviciile pot fi gupate in doua categorii: cele care folosesc marfuri si cele care prelucreaza marfuri.

Firmele care folosesc marfurile sunt motelurile, hotelurile, restaurantele si unitatile prestatoare de servicii personale. In aceste cazuri cele mai importante lucruri sunt convenienta clientilor si dispunerea atractiva. Intr-un restaurant, de exemplu, trebuie acordata atentie in principal la doua elemente: sala de mese si bucataria. In alegerea scaunelor si meselor trebuie sa se tina cont de regula ca la cel putin jumatate din mese trebuie sa stea cel putin patru persoane. Mesele cu doua locuri trebuie plasate langa perete sau geamuri, pentru a fi observate mai usor. Intre mese trebuie lasat suficient spatiu pentru deplasarea clientilor si chelnerilor. Bucataria trebuie sa creeze un climat de munca adecvat. Spatiile de pregatire trebuie separate de cele de preparare, insa suficient de apropiate pentru a reduce timpul si efortul necesar deplasarii alimentelor. Echipamentele nu trebuie dispuse in functie de operatiile pe care le realizeaza, in apropierea salii de mese si nu trebuie ingramadite. Pentru multe din aceste echipamente se acorda asistenta tehnica la instalare.

Firmele care prelucreaza marfuri sunt asemanatoare fabricilor. In aceasta categorie se includ atelierele de curatatorie chimica, atelierele de reparatii etc. In aceste locuri, clientul nu asteapta de regula si nici nu observa modul cum se lucreaza. Articolul este pur si simplu predat si primit.

3.Amenajarea fabricilor. Amenajarea fabricilor depinde in mare masura de felul (tipul) productiei, specificul procesului de fabricatie, considerentele economice si disponibilitatea spatiului.

In general, procesele de prelucrare se impart in trei categorii: intermitente, continue si repetitive. In fabricile cu productie intermitenta produsele se fac doar la comanda. In fabricile cu productie continua se prelucreaza un produs sau cateva produse standardizate, intreprinderea producand in anticiparea preferintelor pietei. Fiecare produs se prelucreaza pe o linie de fabricatie distincta. Aceasta productie se mai numeste de masa sau in flux. Fabricile cu productie repetitiva combina cele doua tipuri de procese anterioare. In aceste fabrici se produc o gama larga de produse, fiecare produs fiind prelucrat din cand in cand, in loturi de marime economica. Acest tip de productie se mai numeste de serie.

Desigur, specificul prelucrarii determina nu numai felul productiei, ci si tipul echipamentelor utilizate si modul lor de dispunere. in fabricile cu productie la comanda echipamentele si utilajele sunt dispuse functional sau pe tipuri de utilaje. Astfel, pentru fiecare tip de utilaj se aloca o anumita suprafata distincta. Aceasta dispunere are avantajul flexibilitatii, utilajele sunt folosite mai eficient, iar muncitorii de aceeasi calificare sunt grupati pe meserii. De asemenea, nici utilajele nu costa prea scump. Totusi, aceasta dispunere prelungeste fluxul de prelucrare, costul manipularii materialelor este ridicat, necesita policalificarea muncitorilor, in conditiile unei productivitati mai reduse, controlul trebuie sa fie mai riguros. Cele mai multe mici fabrici au o astfel de dispunere a utilajelor.

In fabricile cu productie continua echipamentele de productie trebuie dispuse pe linii de fabricatie, fiecare linie producand un anumit produs intr-un spatiu distinct. Utilajele sunt dispuse in ordinea succesiunii optime a operatiilor de prelucrare. In felul acesta costul manipularii materialelor se reduce, volumul stocurile este mai mic, spatiile de depozitare a acestora sunt mai reduse, materialele se deplaseaza mai rapid, muncitorii sunt specializati pe meserii distincte, nu sunt necesare decat controale prin sondaj. Totusi, productia continua nu are flexibilitate, intervine monotonia in executarea sarcinilor, operatiile sunt interdependente, ceea ce poate produce un efect in lant, cand un utilaj nu functioneaza, costul utilajelor este foarte ridicat.

Dispunerea fizica se face si in functie de considerentele economice. Pentru aceasta va trebui sa se aiba in considerare urmatoarele aspecte: scurtarea fluxului de fabricatie prin stabilirea unor modele de deplasare a materialelor; evitarea intoarcerilor, prin introducerea principiului liniei drepte; eliminarea locurilor inguste; gruparea operatiilor inrudite; mentinerea unui stoc minim posibil; flexibilitate; distante minime de manipulare a materialelor; manipulari minime ale materialelor; deplasarea usoara a materialelor din zonele de lucru; folosirea muncitorilor auxiliari pentru manipularea materialelor.

Amenajarea se face si in functie de disponibilitatea spatiului. Aceasta pentru ca sunt reguli stricte privind securitatea muncii, siguranta functionarii utilajelor, intretinerea utilajelor si mentinerea curateniei la locul de munca.

Se poate spune ca indiferent de conditiile concrete de productie, la amenajare trebuie tinut cont de urmatoarele principii: principiul liniei drepte, potrivit caruia materialele si semifabricatele trebuie sa parcurga ruta cea mai scurta; principiul numarului minim de manipulari; eliminarea "locurilor inguste" - acele locuri de munca supraincarcate, care "gatuiesc" fluxul de fabricatie; folosirea corespunzatoare a spatiului.

4.Amenajarea depozitelor cu ridicata. Dispunerea marfurilor in depozitele cu ridicata este diferita de cea din magazinele cu amanuntul, datorita obiectivelor distincte ale celor doua tipuri de afaceri. Daca obiectivul pincipal al comerciantului cu amanuntul il reprezinta satisfactia consumatorului, comerciantul cu ridicata are ca obiectiv esential satisfacerea comenzilor cat mai curand posibil. Marea majoritate a cheltuielilor comerciantilor cu ridicata o reprezinta salariile (cca. 60%), asa ca un mod de a asigura un volum de munca adecvat salariatilor il reprezinta onorarea cat mai multor comenzi, prin reducerea numarului de deplasari ale personalului. De aceea, activitatile principale care au loc in depozite - receptia, depozitarea propriu-zisa, formarea comenzilor, despachetarea, impachetarea si expedierea, activitatile de birou, trebuie separate. In majoritatea antrepozitelor, activitatile se desfasoara asemanator liniilor de fabricatie, muncitorii lucrand pentru a onora cat mai rapid comenzile. Dispunerea marfurilor este de aceea esentiala. In plus, unele marfuri sunt mai solicitate decat altele si vor trebui dispuse in zone separate de cel cu o miscare mai lenta.

In general, amenajarea depozitelor trebuie sa tina cont de urmatoarele principii: accesul rapid la marfurile depozitate, folosirea echipamentelor de manipulare a materialelor, utilizarea mecanizarii acolo unde este posibil, pastrarea bunurilor in conditii climatice adecvate, prevenirea sustragerilor.

Intrebari recapitulative

Care sunt criteriile esentiale pentru alegerea cladirii si facilitatilor fizice?

Sintetizati avantajele si dezavantajele inchirierii sau cumpararii cladirii.

Ce presupune remodelarea exteriorului cladirii?

Ce elemente trebuie avute in vedere la remodelarea interiorului cladirii?

Aratati de ce spatiul unui magazin nu are aceeasi valoare.

Care sunt principalele reguli de dispunere a marfurilor intr-un magazin?

Care este perceptia tipica a culorilor?

Teste

1. Climatul este un element analizat la:

1. amenajarea tehnica a cladirii
2. amenajarea fizica a cladirii

c. alegerea cladirii

d. cumpararea cladirii

2.. Marfurile cu o marja de profit scazuta sunt dispuse in stanga intrarii:

a.       adevarat

b.      fals

3. Pe masura ce se inainteaza in magazin potentialul vanzarilor creste.

a.       adevarat

b.      fals