TRANZACTII PE PIETELE DE MARFURI CU PRODUSE DERIVATE - Functiile pietelor futures

TRANZACTII PE PIETELE DE MARFURI CU PRODUSE DERIVATE

1. Caracteristicile produselor derivate

Dupa 1970 s-au produs evenimente majore in economia mondiala care a facut necesara expansiunea prod derivate. 

din 1973 s-a trecut la cursurile de schimb flotante (schimbatoare)

un exces de petr-dolari; acesti petro-dolari s-au intors pt a fi depusi in banca → dobanzile bancare au inceput sa fluctueze

fluxuri de numerar intre tari

reglementarile in plan monetary international au inceput sa fie abandonate

Aceste even au dus la aparitia unor riscuri numeroase si greu de stapanit dar si unor sanse de castig pe masura. Cei care iubesc riscul au cerut instrumentele necesare pt a obtine castiguri mari. Altii au cerut instrumente financiare pt a se proteja impotriva riscului.

Tranzactiile cu instrumente derivate au o valoare mult mai mare decat cu actiunile, obligatiunile , etc. Investitorii vor sa fie protejati de risc.

Contractele futures ofera un risc bun deoarece:

- dau posib fractionarii riscului si difuzarea acestuia intr-o masa de investitori de regula de talie mica;

- riscul se poate repartiza incat sa nu mizeze totul pe o singura carte.

Dupa aparitia acestui contract agentii economici au putut sa contracteze mai usor credite. Principalul obiectiv al contrelor la termen pe produse derivate consta in transferul riscurilor de la cei care au aversiuni la cei care prefera riscul. Aceste piete pe produse derivate s-au raspandit foarte mult in lume si desi ele sunt instrumente financiare au ajuns sa se tranzactioneze la burse de marfuri la burse specializate. Prin utilizarea acestor instrumente nu se urmareste de regula procurarea marfii fizice.

Actiunile si obligatiunile sunt considerate titluri "la disponibil" iar derivatele sunt produse subiacente.

Cum se poate limita riscul? → prin operatiunea de hedging. Cel care recurge la acest tip de operatiune detine marfa dar nu vrea sa se supuna riscurilor de pret si se protejeaza astfel, isi blocheaza la un nivel acceptabil → trebuie sa fie rezonabili.

Operatiunea hedging = operatiune de acoperire a riscului.

2. Contracte futures

Au 2 avantaje fata de cele forward. Contractele futures nu se duc la indeplinire intotdeauna. Pretul poate sa creasca foarte mult → va vinde contractele futures si va achita vanzatorului initial diferenta. Contractul futures este un contract standardizat. Se vinde si se cumpara usor. Problema lichiditatii este foarte importanta in economie.

Avantajele sunt: lichiditatea sporita, contractul futures este un produs bursier.

Caracteristici ale contractelor futures:

se incheie la bursa;

se incheie pe forumlare standardizate: individualizate pe marfuri pe cantitati.

Faptul ca respectivele contracte sunt standardizate, fiind deci identice pt o anumita baza (activul suport) si pt o anumita luna le face usor substituibile ceea e permite iesirea din angajamentul facut printr-o actiune inversa.

Contractele futures ca si produse derivate au o valoare, au un pret zilnic; nivelul

acestuia depinde de raportul cerere si oferta. Variind pretul in cadrul aceleasi zile ce pot face speculatii.

Faptul ca pretul difera de la o zi la alta impune efectuarea a ceea ce se numeste "marcare la piata". Marcarea la piata - este actualizarea zilnica a contractului.

Actualizarea zilnica a contractului are aspectul avansului caruia i-am spus marja initiala si ulterior se numeste marja de mentinere. Marja initiala = 10% din valoarea contractului.

Zilnic se actualizeaza nivelul marjei ca urmare a apelului in marja transmis de Casa de Compensatie catre firma de brokeraj si de aceasta catre client.

In cazul unui contract futures se cumpara un produs la data de .. la un pret stabilit. In cazul cumparatorului daca pretul creste acesta este in castig si lui i se va inregistra in cont diferentele favorabile dintre pretul de referinta (de inchidere) din ziua de ieri si pretul de inchidere din ziua de azi.

In acelasi timp daca pretul scade, din marja existenta in contul cumparatorului se deduce respectiva diferenta, el a inregistrat o pierdere ajungand marja de azi mai mica decat cea initiala. Daca soldul contului este sub nivelul marjei de mentinere cumparatorul va primi un semnal sa vireze in cont aceasta diferenta.

In cazul vanzatorului daca pretul scade el este in castig ca atare diferenta favorabila este considerata un profit virtual si se inregistreaza in contul lui. Daca pretul creste el va inregistra o pierdere care se va deduce din contul lui.

"Marcarea la piata" reprezinta actualizarea valorii contractelor prin calcularea diferentelor de pret de la o zi la alta. Contractele futures este o suita de contracte forward cu scadenta zilnica a caror rezultat este diferit dintre valoarea din prima zi si cea din ultima zi.

"Care este explicatia nevoii de marcare la piata?" - provine din variatie zilnica a pretului si din nevoia asigurarii premizelor necesare acordarii pozitiei cerute de posesorul contractelor la scadenta.

Iesirea din obligatia contractuala in cazul contractelor forward este livrarea marfii, respectiv plata ei.

In cazul contractelor futures iesirea din onligatii se poate realiza prin:

- livrare fizica a activului suport

- cumpararea unui contract identic dar de sens opus

Astfe, cel care detine o pozitie "long" (este cumparatorul) poate lichida pozitia sa realizand o vanzare futures a contractului respectiv. Cel care a avut o pozitie "short" (este vanzatorul) poate sa-si lichideze pozitia prin cumparari futures a aceluiasi contract. Printr-o astfel de operatiune profitul sau pierderea virtuala (de pe hartie) se transforma intr-un profit respectiv pierderea efectiva. Daca in momentul includerii pozitiei, marja (care este o garantie ca se va putea finalize contractul) este disponibila (nu e nevoie de economie pt a acoperi o eventuala pierdere) si mai mare decat pierderea virtuala atunci garantia se restituie. Daca nu se face operatiunea de lichidare deschis si la scadenta activul suport ar trebui livrat. Cine ramane cu o pozitie deschisa la scadenta va fi obligat sa livreze in natura activul suport, cu exceptia cand contractele futures au ca activ suport anumiti indici bursieri.

Contractul futures este o marfa ca si oricare alta marfa si ca atare el are un pret. Pretul creste sau scade in functie de cererea si oferta de pe piata. Acestea depend de o serie intreaga de factori: de masura in care contractele futures este promovat, sustinut. Bursa face cunoscute avantajele si dezavantajele lui, dar si de avantajele lui in sine.

3. Functiile pietelor futures

a. identificare a pretului activului suport

b. transfer al riscului

a. Identificare a pretului activului suport - prin faptul ca se tranzactioneaza zilnic contractele futures cu scadenta diferite se pot obtine preturi pt diferite date viitoare. Acest lucru va reflecta, ne da posibilitatea aflarii raportului viitor dintre cererea si oferta referitoare la activul suport. O astfel de informatie e utila pt: producatori, comercianti deoarece isi va putea regla productia sau marimea stocurilor. Contractele futures ofera criterii foarte importante pt dimensionarea potrivita a productiei viitoare, a stocurilor viitoare pt marfuri care se tranzactioneaza la Bursa. Cunoasterea preturilor futures este utila in economia celor care realizeaza stocuri in depozite si iau decizii privind productia si consumul.

b. Transfer al riscului - Participantii pe o piata se impart in: unii prefera riscul; unii au aversiune fata de risc. Contractele futures permit transferul riscului de la cei care nu-l prefera la cei care-l agreaza deoarece vizeaza un castig mai ridicat.

Transferul riscului are loc dinspre producatori tematori ca preturile vor scadea catre speculatori care cred ca preturile vor creste. Primii vor apela la o operatiune hedging altii vor apela la o operatiune speculativa.

Ex: presupunem ca cursul current al cuprului esre de 7000 t, cel care lucreaza in domeniu se asteapta ca peste 12 luni pretul sa ajunga la 8500 t. cine are o mina de Cu ar putea vinde productia cu 8500 t, in acelasi timp cine are chizitionat un contract futures pe Cu si ar inregistra aceasta diferenta ar fi in castig (randament de 15%). Daca printer active se introduce si Cu se poate ca peste 12 luni pretul sa fie de 8050 dar s-ar putea sa fie mai mic. Producatorii se gandesc daca pastreaza in stoc ca pretul ar putea ajunge in 12 luni mai mic. Proprietarul Cu afla ca acesta se vinde prin contracte futures azi la 7900 t. acestia se gandesc ca ar putea realiza o pierdere prin pastrarea acestuia ca si atare se orienteaza catre piata la termen si afla ca pretul Cu peste 12 luni e 7900 t. accepta pretul de 7900 ca fiind unul convenabil si il vand la termen punandu-se la adapost de o eventuala evolutie nefavorabila a pretului. Il vand celui care isi asuma riscul ca peste 12 luni pretul Cu sa fie altul decat cel la care se asteapta toata lumea. Acestia isi asuma un risc. Daca pretul la scadenta e mai mic decat pretul futures speculatorul pierde iar pretul este mai mare decat pretul futures speculatorul pierde iar daca pretul este mai mare castiga. In momentul in care speculatorul a cumparat la futures el si-a asumat un risc, are o pozitie deschisa pe futures. Cand s-a angajat in aceasta operatiune el a facut o analiza comparative. Investitorul a avansat doar marja de 10%. Speculatorul este si un intermediar. El nu cumpara activul suport pt el ci il cumpara pt revanzare, ca atare va vinde ce a cumparat la termen. Acesta is va deschide o pozitie de vanzare la termene. Cand au deschis doua pozitii de sens opus el se afla intr-un punct de buget echilibrat. Daca el vinde cu 8050 va castiga 150 USD/t. Daca speculatorul e un profesionist financiar nu ba investi toti banii intr-o actiune speculative ci va investi si cu alte tipuri de speculatii.

O astfel de operatie de transfer al riscului catre speculative si acestuia de acoperire a riscului se poate realiza doar daca exista o piata organizata in acest sens.

Daca piata e foarte riscanta atunci nu vor fi multi indivizi dispusi sa devina speculatori pe un anumit activ→ ca cei care vor accepta vor avea o prima de risc mai mare. Daca riscul e mai mic atunci si diferenta dintre puterile de vanzare si cumparare va fi mai redusa.

De devize au nevoie cei care fac import-export, peste 90% din operatiunile cu valuta au un substrat speculativ. Exportatorul se confrunta cu riscul de depreciere valutei de plata in intervalul dintre expediere a marfii si neincasarea contravalorii ei. In acest caz va recurge la o operatie de vanzare futures a valutei cu o scadenta cat mai apropiata de cea de plata.

El crede ca pretul futures va fi mai mare decat pretul spot din momentul incasarii facturii. Un importator stie ca are de facut o plata la o anumita data ulterioara. De frica inrautatirii raportului de schimb, adica a cresterii valorii monedei de contract el o cumpara anticipat la o scadenta anterioara datei de plata. Cauzele principale ale modificarii raportului de schimb valutar evolutia ratei dobanzii bancare - rata dobanzii difera de la o tara la alta arbitreaza cursul valutar. Pe piata spot se inregistreaza o avalansa de cereri de preschimbare a monedei tarii B cu moneda tarii A. Deci pe termen scurt cursul de schimb a tarii A va scadea. Marja initiala 10% - din valoarea contractului, marja de mentinere 2/3, din marja initiala.

4.Bazele tranzactionarii contract futures

Procesul initierii inchiderii sau lichidarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a. initierea tranzactiei prin completarea unor ordine de vanzare-cumparare date firmelor de brokeraj;

b. transmiterea ordinului in piata;

c. deschiderea contului in marja - menirea sumelor este de a reprezenta o garantie a bunei finalizari a obligatiilor asumate prin contractul futures.

Operatiile in marja permit initierea unor operatii de valoare cu mult mai mare decat sumele disponibile in cazul unui individ, adica indeamna la asumarea unor riscuri sporite dar ele permit si realizarea unor castiguri mari. Valoarea redusa a garantiilor stimuleaza operatiile futures. Din acest motiv cel care gestioneaza contul clientilor trebuie sa ia masuri suplimentare de asigurare a finalizarii lor. Pt a se mentine nivelul garantiei la nivelul cerut si a se efectua operatiuni de decontare la scadenta si cele de compensare este necesara existenta unei Case de Compensatie (de Clearing).

Aceasta institutie este cea care calculeaza zilnic situatia contului clientului si pune in evidenta necesara marcarii la piata. Aceasta compenseaza global tranzactiile necesare care se fac la Bursa.

Exista 3ipostaze a operatorului la bursa:

a. sa i se compenseze pozitiile;

b. sa i se deconteze;

c. sa livreze in natura activul suport.

Casa de Comepnsatii i-a legatura cu firme de brokeraj careia ii ia din contul deschis la Casa de Compensatie , sume corespunzatoare marjelor ce trebuie varsate de catre clientii ei. In continuare firma de brokeraj va anunta fiecare client sa raspunda apelului in marja. Regula e urmatoarea daca valoarea valoarea contractului creste cumparatorul va primi in cont suma corespunzatoare vanzarii, va fi solicitat sa verse o suma corespunzatoare daca valoarea contractului scade situatia va fi opusa.

Marcarea la piata se face la 2nivele:

a. Casa de Compensatie - Casa de Brokeraj;

b. Casa de Brokeraj - Client.

In cazul in care detinatorul unei pozitii deschise nu-si anunta intentia de lichidare fizica o pozitiei prin livrarea marfii cu 2zile inainte de scadenta Casa de Compensatie face regularizarea astfel incat in ultima zi din bursa pozitia lui se inchide. Majoritatea cazurilor deschise nu se inchid pt a obtine o marfa ci pt a obtine diferente de pret favorabile.

5. Tipuri de ordine si de operatii adiacente pe pietele futures

1) Identificarea unui broker;

2) Deschiderea unui cont in marja si a celorlalte conturi si insumarea contractului;

3) Investitorul sa se gandeasca ce fel de tip de investitie este.

Se cunosc cateva cazuri de investitori:

a) investitor incepator nu cunoaste produsul, este nesigur pe el. In acest caz trebuie sa pretinda servicii de consultanta complete, sa accepte transferul deciziei pe seama agentului de valori mobiliare.

b) investitor pe termen scurt face operatiuni la nivelul catorva ore sau zile, operatii frecvente si numeroase. Este un specialist care pretinde de la firme de brokeraj numai anumite informatii: cat e pretul, referiri la cursul tranzactiei (preleveaza oferte sau cereri fata de un contract sa i se plaseze urgent in piata ordinele date).

c) investitor pe termen lung el are nevoie de analize fundamentale privitoare la evolutia activului suport a emitentului, are date cu carac statistic.

d) investitor independent e foarte bine pregatit professional, e un speculator intra-day. E un individ care nu pretinde nimic de la casa de brokeraj in afara de excutarea ordinelor date de el.

Firmele de brokeraj pot fi de 2tipuri:

firme de brokeraj care ofera servicii complete;

firme de brokeraj care lucreaza pe baza de discount - nu furnizeaza investitorului nici un fel de studii, de consiliere. Le ofera o paleta cu titlurile disponibile si nu cateva date statistice privitoare la ele. Alegerea apartine investitorului.

Se deschid anumite formulare se completeaza mai multe formulare: formularul de deschidere de cont are un dublu rol: de a furniza agentului o imagine privind potentialul sau financiar sau informatii despre comportamentul viitor al titularului de cont date de posibila evolutiei a lui in conditii pline de disconfort date de riscul mai mare sau mai mic asociat operatiilor deschise. Puterea de asteptare = cunoasterea faptului ca activul suport asociaza in timp valorii.

O decizie importanta e cea privitoare la marimea sumei investite. Cercetarile au aratat ca dimensiunea castigurilor pe titlurile in discutie se afla in legatura directa cu marimea sumei nivelului. Cu cat suma e mai mare cu atat poti deschide pozitii mai numeroase si mai variate. In jur de 50% din pozitii deschise aduc pierderi.

Optimizarea investitiei presupune folosirea urmatoarei chei de lucru: minimizarea pierderilor in cazul fiecarui pozitii care aduce astfel de rezultate; maximizarea prin mentinere deschisa a pozitiei profitabile.

Specificatiile contract futures:

dimensionarea contractelor (cantitatea)- intereseaza mai ales cand se mizeaza pe operatii de hedging;

pasul de cotatie (fluctuatia permisa a pretului intre 2 nivele "tick");

luna contractelor (luna de cotatie) si luna de scadenta - luna de scadenta de denumirea contractului (ex: cupru - iunie - 2007). Prima luna a unui contract se numeste luna spot cand exista o mare apropiere intre pretul spot si pretul futures. Cu cat scadenta e mai indepartata cu atat pretul contractului este mai ridicat.Contractul se tranzactioneaza din momentul punerii in vanzare pana in luna de scadenta. Prima luna luna spot de punere in vanzare a contractelor, iar lunile urmatoare se numesc celelalte luni. Contractele cu scadenta pana la 18 luni. In luna spot pretul este mai mare decat in celelalte luni (adica are o evolutie descrescatoare).

Volumul tranzanzactiilor - au loc in luna spot. Volumul scade pe masura ce ne apropiem de data scadentei.

- factorul timp - tranzactiile cu derivate futures si optiuni au o durabilitate foarte mare. Daca pretul fluctueaza foarte mult numai inspiratia te poate ajuta sa castigi. E foarte important momentul in care se introduce oridinul de piata.

Tipuri de ordine: Specificatiile pe ordinele de operare

A.1) ordinul la piata - instrument de vanzare si cumparare cuprinde aceasta specificatie "la piata". Trebuie introdus in piata in momentul in care s-a primit indiferent de pret. Brokerul are obligatia de al executa la cel mai bun pret. Piata poate fi activa cum e luna spot sau mai putin activa cum sunt celelalte luni. Se poate intampla sa aiba loc tranzactii la un pret la care nu te asteptai.

2) ordinul la piata - nu tine - brokerul are libertatea de a alege momentul in care introduce ordinul in piata pt a obtine cel mai bun pret. Pe o piata inactiva se recomanda un astfel de ordin. Un astfel de ordin sau se arunca pur si simplu pe piata.

3) ordinul la piata - la inchidere - trebuie executat in ultimul minut al sedintei din ziua respectiva. Se mizeaza pe pasivitatea agentilor;

4) ordinul la piata - la deschidere - trebuia executat imediat dupa deschiderea pietei;

5) ordinul la piata daca este atins investitorul are anumite obiective pe care le dezvaluie prin precizarea unui nivel al pretului specificat.

B.1) ordinul limita (cu pret) - un pret ferm pe care il accepta titularul ordinului.

Ordinal limita - daca un investitor doreste sa intre pe piata la un anumit pret nu accepta un pret mai putin convenabil decat pretul specificat atunci trebuie sa foloseasca un ordin limita. Acest tip de ordin ii spune brokerului sa-l execute la pretul precizat sau la un pret mai bun. Ex: daca ordinal este de cumparat soia la 6 USD/buc brokerul trebuie sa execute ordinal la 6,25 USD sau la un pret mai mare.

La plasarea unui ordin limita investitorul nu este obligat sa foloseasca cuvantul limita, este suficient ca acesta sa specifice pretul. Brokerul intelege ca ordinal este limita si ca pretul precizat este limit ape care investitorul este dispus sa-l ceara.

2) ordinul stop (stop cumparare; stop vanzare)

Ordinul stop cumparare - se fixeaza deasupra nivelului pietei, ordinul dat devine la piata.

In cazul in care ordinul stop este de vanzare - nivelul va fi sub nivelul pietei, dar devine activ si daca pretul bit este mai mic sau egal decat pretul stop.

3) ordinul stop-loss - de a opri pierderea, este ordin generic. Este introdus in piata in ideea de a micsora o pierdere potentiala, se precizeaza limita de rpet;

4) ordinul stop-limita - daca ordinul stop se transforma in ordin la piata, ordinul stop limita se tranforma in ordin limita. Acest ordin stop-limita nu trebuie folosit ca ordin stop-pierdere (loss)

5) ordinul stop-la inchidere - trebuie executat in ultimul minut de tranzactie. Daca e stop la inchidere de vanzare trebuie executat la un pret imediat mai mic.

6) ordinul sau mai bine - unii investitori doresc sa prinda piata datorita dorintelor si previziunilor lor, daca ordinul avea precizarea "sau mai bine" acest ordin nu ar fi acceptat in piata. Un ordin simplu de cumparare se da sub piata.

7) ordinul dintr-o data sau deloc - investitorul doreste sa se execute dintr-o singura tranzactie achizitia sau iesirea (vanzarea).

8) ordinul valabil pana la anulare - ordinul ramane in piata spre executare pana cand titularul nu il anuleaza. Ordinul s-ar anula in totalitate sau in parte se executa.

Contractele futures sunt contracte la termen.

Pe piata futures se livreaza foarte rar/greu activul suport.

Individul evita livrarea produselor prin luarea unor pozitii de cumparator. Cine actioneaza asa se zice ca este un speculator de tip short. Pozitia de hedging o ia cineva care doreste sa-si protejeze ceea ce are de eventualele evolultii nefavorabile ale pietei. Aceste operatii sunt de evitare a riscului de pret. Daca cineva are activul suport sau il obtine intr-un timp superior, se gandesc ca ar putea pierde daca pretul activului ar evolua altfel. Pt a evita riscul de pierdere - au , obtin sau cumpara, ei vor vinde futures vor lua o pozitie long pe contracte futures pe acelasi suport. In acest caz vor vinde un hedging de vanzare - ei blocheaza pretul activului suport la un termen ulterior. Daca pretul scade pe piata spot atunci vanzatorul castiga daca pretul creste hedgingul va avea de pierdut pe piata futures.

Hedgingul la cumparare - este utilizat de catre oamenii de afaceri care stiu ca vor cumpara un produs pt al vinde si doresc sa nu-l piarda de pe urmarea acestei operatii. Ei pe piata fizica au o pozitie short si nu stiu daca pretul nu va scadea si ca atare sa inregistreze o pierdere. Daca pretul activului suport ei pe piata fizica pot pierde.

Operatia de arbitraj sic ea de hedging se pot rupe.

Modele de derulare a tranzactiilor cu contracte futures:

a)futures e o pozitie long;

2)acoperirea riscului de pret prin hedging;

3)conceptul de "baza a preturilor";

4)hedgingul pe produse agricole;

5)hedgingul in sectorul industrial