Dezvoltarea planului conceptual de cercetare

Dezvoltarea planului conceptual de cercetare

1. Cum trebuie dezvoltat cadru conceptual si logic pentru descoperirea celor mai semnificative date/procese Ce investigatii trebuiesc realizate in acest sens? Care sunt procesele care prezinta importanta (sunt semnificative) pentru demersul nostru? Cum iti formulezi intrebarile? Cum refac/reformulez astfel incat sa pot obtine raspunsuri? Cum valorific ideile?

Am un proiect.

Cum gasesc/identific caile care ma ajuta sa vad problemele reale? Pot gasi o cale unde nu se intrevad alte alternative? Cand incepi cercetarea, cum stiu ce analogii pot folosi? Cum ma pot folosi de noile idei?Am avut o contributie semnificativa la cunoasterea Programului?

Am Proiectul meu! Dar am pierdut/uitat ceva?

Cum voi sti daca sunt dublat de alte programe de cercetare si cum voi sti daca proiectul mei este relevant sau semnificativ pentru intrebarile teoretice si practice sau daca nu cumva sunt idei stupide?! Cum stiu ca cercetarea mea are o finalitate, ce trebuie facut? Cum stiu daca proiectul meu nu este prea mare sau prea mic? Cum stiu cand trebuie sa ma opresc? Care sunt limitele ce trebuie sa le trasez pentru ca sa pot finaliza proiectul la timp? Cum trebuie sa analizez datele si sa scriu teza, cum voi sti sa formulez concluziile, voi ajunge acolo?

Am formulat ipotezele, apoi le-ai demonstrat! Care este corecta?

Am inceput sa demonstram ipoteza - dar am finalizat inainte de a incepe deoarece nu sunt consecvent in demonstratia mea si incep o noua demonstratie. Daca date colectate sunt neconcludente/nesemnificative sau ofera raspunsuri insuficient fundamentate?Unele intrebari au raspunsuri, unele probleme pot fi investigate, ce prezint ca activitate de investigare? Ce tipuri de experimente sau de modele de control trebuie sa folosesc?

2. Cum abordezi dificultatile asociate cercetarilor ecologice si mediului

Marea variabilitate a multor parametrii (in timp si spatiu) dintr-un ecosistem; aceasta variabilitate ridica probleme de probare: frecventa, numarul si marimea probei; trebuie identificate trasaturile particulare fundamentale ale ecosistemului si mai ales acelea fundamentale pentru cercetarea noastra. Care este masura corectitudinii intrebarilor si masura corectitudinii lucrurilor/activitatilor din cercetare? Cum voi putea proba intreg ecosistemul? Cum voi preleva probele in conditiile existentei unor presiuni continui? Cum voi extrapola de la rezultatele cercetarii (in limitele impuse de cercetare) la intregul ecosistem?

3. Cum lucrez in managementul comunitatilor stiintifice si resurselor naturale?

Sunt interesat de gasirea inter-relatiilor dintre sisteme/comunitati. Cum aleg comunitatea cea mai reprezentativa incat sa pot formula cele mai bune opinii. Care sunt "pasii"care nu trebuie facuti in demersul meu? Cum pot analiza comunitatile intr-un mod cat mai integrativ si in functie de SSU.

METODOLOGIA STIINTIFICA

Trebuie sa fie folosite in cercetarea stiintifica sisteme de tehnici pentru investigare, metodele aplicate ca tehnici si principiile pentru cateva metode. Tehnicile de investigare folosite in cercetare, cum ar fi experimentele, modelele de supravietuire sau de modelare pe computer trebuie aplicate folosind metode care asigura efectiv procesul cercetarii stiintifice; trebuie folosite pentru toate tehnicile si metodele in primul rand aceleasi metode de analiza, asigurarea continuitatea colectarii seturilor de date, analiza critica a acestora si definirea explicita a definitiilor si metodelor de evaluare.

Primul obiectiv al acestei carti este de a demonstra necesitatea unui proces de planificare si a motivatiei pentru un demers stiintific; in al doilea rand, pentru a ilustra problemele particulare din cercetarea ecologica incat sa determine selectarea diferitelor tehnici care vor fi folosite in timpul cercetarilor si insusirea metodelor si tehnicilor astfel incat folosirea acestora sa se realizeze cu cea mai mare acuratete; in al treilea rand, discutarea modului in care influenteaza factorii sociali demersul cercetarii stiintifice.

DIFERENTA DINTRE PROGRES SI PROCES IN CERCETAREA STIINTIFICA

Ce face un cercetator?- ce tehnici aplica pentru rezolvarea problemelor si a inregistra un progres?

Mai intai analizeaza problema si apoi face investigatii, realizeaza experimente pentru a descoperi noi informatii; ordoneaza si explica informatiile obtinute in sinteze, fundamenteaza teorii. Teoriile sunt rezultatule discutiilor dintre ce gandesc, ce stiu si ce vad sau ce masoara (date); efortul lor devine justificabil in tehnicile particulare de investigare, exemplu: campul experimental in ecologie-supravietuirea si analiza vegetatiei, intelegerea teoriilor care sunt fundamentate pe informatiile obtinute pentru intelegerea lor; nu sunt surprinzatoare temele de cercetare alese si caile alese pentru analizarea lor, desi pot fi foarte mult influentate de tehnicile de investigare alese. Teoriile construite sau masura validarii acestora trebuie sa se bazeze pe informatiile obtinute prin tehnicile de investigare cu care sunt familiarizati cercetatorii. Schimbarile fata de teoriile si datele inlantuite (Fig.1) pot apare datorita naturii ciclice a investigatiilor, datorita modului de abordare al problemelor nou aparute.

Figura 1. Investigarea stiintifica - teoretica, bibliografica si fundamentarea demersului stiintific: tipuri de date utilizate, formularea intrebarilor si asteptarilor de la activitatea de cercetare

2. Cum gandeste un cercetator? Cum gandeste demersul stiintific pentru analiza problemelor si rezultatelor?

Acest dialog se deruleaza intre TEORIE si DATE, intre analiza critica si creativitatea sa; definirea si evaluarea trebuie sa fie intr-o constanta interactiune: - se definesc ideile ca teorii, se dezvolta noi idei care au ca punct de plecare teoria, evaluarea acestor idei pleaca de la masuratori apoi se redefinesc teoriile si se fundamenteaza noi sinteze. Analiza critica este un proces fundamental care este aplicat continuu pentru a defini cat mai exact si fara ambiguitati si a se evita evaluarea insuficient fundamentata (Fig.2).

Analiza critica este esential pentru activitatile creative, dar nu trebuie asociat cu argumentatia distructiva.

Figura 2. Analiza critica (in baza definirii problemelor) a intrebarilor formulate, modului de abordare si fundamentare a bazei teoretice, a evaluarii datelor obtinute si a rezultatelor formulate pe baza lor; verificarea gradului de repetabilitate a testelor si rezultatelor cercetarii.

DEZVOLTAREA MODELULUI ANALITIC

Forma in care este descrisa tema cercetarii, etapele urmarite, planul urmarit, sunt extrem de importante si in acest sens trebuie gasita varianta cea mai potrivita.

Sunt prezentate 5 etape a procesului de planificare a cercetarii;

definirea intrebarilor carora trebuie sa raspunda cercetarea;

conceperea unor noi directii de cercetare la tema data;

asigurarea ca tema si propunerile pentru cercetare sunt relevante si se incadreaza prioritatilor cunoasterii stiintifice;

asigurarea ca propunerile pentru cercetare sunt tehnic fezabile si pot fi completate/realizate cu resurse proprii;

definirea concluziilor dupa ce au fost conturate.

Este detaliat planul cercetarii prin formularea:

axiomelor,

postulatelor,

rezultatelor definite pe baza datelor bibliografice; rezultate necesare pentru clasificarea postulatelor (diferentierea celor adevarate de cele false sau care sunt acceptabile cu grad mare de certitudine si care nu sunt acceptabile); dificultatea muncii in acest sens poate apare din ce poate fi considerat ca axioma si ceea ce trebuie cercetat ca postulate.

Completarea formularelor si analiza propunerilor, completarea cu exemple, investigatii care pot fi folosite pentru descrierea si prezentarea importantei cercetarii; aceasta concepere a propunerii temei si analizei sale este un proces care poate dura saptamani sau luni (pentru a fi completate); este o faza foarte incarcata deoarece trebuie sa fie adunate datele din literatura, date despre studii desfasurate in zona sau similare temei, si formularea premisei pentru studiu.

Prezentarea datelor in baza teoriilor ecologice ca o argumentare a importantei cercetarii.

Prezentarea unor date experimentale, chiar realizarea unora, colectare de seturi de date preliminare.

Introducerea unor metode de cercetare rezonabile si semnalarea dificultatilor asociate acestora; metodele deductive sunt descrise si este prezentat rolul acestora pe parcursul cercetarii; este stiut faptul ca in ecologie depindem de cauzalitate si se impune prezentarea cazurilor similare aparute si prezentate in literatura.

Intrepatrunderea metodelor stiintifice si statistice; testele si procedura statistica au la baza teorii si principii care trebuie intelese mai intai si apoi aplicate. Aceasta particularitate este foarte importanta in ecologie unde folosirea programelor si metodelor statistice nu reprezinta intotdeauna cea mai buna alternativa pentru analiza si interpretarea datelor.

Prezentarea filozofiei si cum poate fi influentata cercetarea de catre diferitele tipuri de motivatii, de probleme legate de metodele de analiza sau altele de natura stiintifica.

FORMULAREA SINTEZEI SI A CONCLUZIILOR STIINTIFICE

Ecologia opereaza printr-o serie de concepte, cum ar fi acela de sistem (ecosistem, biocenoza si populatie), caracterizat prin trasaturi structurale si functionale (ex.: diversitate, stabilitate sau constanta in timp si spatiu); starea sistemelor, nu intotdeauna poate fi descrisa prin marimi cuantificabile sau parametrii masurabili in mod direct, motiv pentru care au fost definite o serie de metode si parametrii de stare - structurali si functionali, pe baza carora sa se poata realiza evaluarea starii acestora la un moment dat, au fost definite metode operare cu acesti parametrii pentru descrierea acestei starii. Se realizeaza o ierarhizare a metodelor integrative de abordare a cercetarii, se "construiesc" variante de programe de cercetare si se dezvolta strategii de realizare a unor studii complementare care sa surprinda aspecte dificil de evaluat in cadrul structurii si functionalitatii sistemelor, cum ar fi de ex.: - definirea modului in care organismele interactioneaza direct cu mediul lor, - stabilirea semnificatiei termenului "natural"pentru definirea starii sistemelor, a factorilor de mediu sau a conditiilor care caracterizeaza sistemele din capitalul natural (mai mult sau mai putin antropizat).

Se iau in discutie diferitele strategii de cercetare pornind de la descrierea filosofiei dupa care va realiza cercetarea, se au in vedere posibilitatile de abordare alternativa a temei de cercetare si inter-relationarea cu alte teme de cercetare complementare, posibilitatile de dezvoltare a metodelor de abordare, de analiza sau de interpretare a datelor.

Dificultatile in analiza sistemelor ecologice si in folosirea conceptelor integrative pentru conceperea sintezei avand la indemana modele cantitative.

De asemeni trebuie prezentate diferitele dificultatile intalnite, modelele abordate, tehnicile care ar fi putut influenta rezultatele.

MUNCA IN ECHIPA - reprezinta o necesitate in cercetarea in domeniul mediului

DEFINIREA METODOLOGIEI PENTRU CERCETAREA ECOLOGICA

Metodologia abordata pentru studiile realizate in sistemele si subsistemele mediului are la baza 3 principii:

Cercetarea trebuie sa fie realizata continuu si sa aiba un caracter critic,

metodologia trebuie sa fie precisa in definirea axiomelor si conceptelor, a teoriilor precum si a postulatelor si datelor obtinute,

trebuiesc folosite standarde explicite pentru examinarea inter-relatiilor dintre teorie si date obtinute.

	Intercalibrarea seturilor de date

Figura 3. Principalii pasi urmariti pentru elaborarea unei schite de program de cercetare

Figura 4. Clasificarea principalelor tipuri de modele conceptuale

Figura 5. Modul de selectie pentru selectia criteriilor si parametrilor: dinamica spatio-temporala a unei fitocenoze (SC-schimbari climatice)

Figura 6. Rolul DEM in realizarea predictiilor si modelarea distributiei habitatelor, pe baza: - informatiilor adunate despre mediu prin modelarea geo-statistica (ex. date climatice), - prin datele obtinute prin intermediul imaginilor satelitare sau prin fotogra-metriei si - prin studii planificate in teren (fig. 3 4,5,6 dupa Sharpe, 1990)

MATRICEA ACTIVITATII DE MONITORING - selectarea activitatilor dintr-un program de monitoring in acord cu obiectivele stabilite, infrastructura si resursele materiale/umane disponibile (U.S.D.A. National Facillitation of C.S.R.E.E.S. Volunteer Monitoring Efforts Website https://www.usawaterquality.org/volunteer/