FACTORII DE INFLUENTA A INTERNATIONALIZARII AFACERILOR

FACTORII DE INFLUENTA A INTERNATIONALIZARII AFACERILOR

FACTORI AI DEZVOLTARII AFACERILOR INTERNATIONALE

Procesul de internationalizare si consecintele sale asupra activitatii intreprinderilor poate fi caracterizat drept extrem de complex, fiind influentat de o serie de factori. Asa cum am mentionat, existenta elementele controlabile sau necontrolabile de catre intreprindere reprezinta elemente care favorizeaza sau nu decizia de internationalizare. Actiunea acestor factori determina ca motivele internationalizarii, studiate dintr-o perspectiva microeconomica, sa fie grupate in doua categorii importante:

Ø      motive reactive, ca raspuns al intreprinderii la presiunile care vin din exteriorul sau, incluzand: presiunea concurentei, scaderea vanzarilor pe piata interna, excesul de capacitate, supraproductia, apropierea de clienti;

Ø      motive proactive, care determina intreprinderea sa valorifice avantaje comparative, strategice sau competitive.

La nivel macroeconomic actioneaza o serie de factori de durata, rezultat cumulat al mai multor elemente, care pot fi considerati relevanti pentru actuala perioada:

1. Procesul de destindere politica consemnat la nivel mondial, caracterizat in principal de impunerea liberalismului in fata economiei de comanda si de democratizarea mediului de afaceri.

Reintegrarea la mecanismul economiei de piata a unor grupe de tari (intreaga Europa Centrala si de Est), avantul pe care l-au luat o serie de tari considerate pana nu demult drept tari slab dezvoltate ca urmare a atragere investitiilor straine stimulate tocmai de "deschiderea granitelor" dar mai ales actiunea continua a Organizatiei Mondiale a Comertului (creata in anul 1994 prin transformarea Acordului General pentru Tarife si Comert - G.A.T.T.) au creat premisele dezvoltarii afacerilor internationale.

2. Impactul tehnologiei asupra activitatii intreprinderilor

Doua obstacole naturale majore au fost depasite ca urmare a evolutiei deosebite a tehnologiei, indeosebi in domeniul comunicatiilor si a informaticii: timpul si spatiul. Ca urmare, profitandu-se de celelalte componente ale evolutiei tehnologice din domeniul productiei efective, bunurile au inceput sa fie disponibile practic in intreaga lume. Influenta tehnologiei asupra dezvoltarii trebuie perceputa insa ca un cumul de subtehnologii, care actioneaza asupra impreuna in vederea creerii avantajului concurential sub forma lantului valoric. Este important de mentionat faptul ca simpla imbunatatire a tehnologiei nu echivaleaza cu obtinerea profitabilitatii, daca aceasta modificare nu determina obtinerea avantajelor concurentiale. Pentru afacerile internationale efectele noilor tehnologii se refera la crearea de noi bariere de intrare pe pietele externe, tendinta aflata in stransa legatura cu durabilitatea avansului tehnologic, exprimat in perioada de timp in care concurenta poate reactiona la modificarea tehnologica.

3. Cresterea nivelului concurentei internationale

Mileniul al treilea se caracterizeaza prin intensificarea climatului concurential, care in legatura directa cu primii doi factori enumerati determina o reducere semnificativa a sigurantei oferite de granitele nationale pentru intreprinderile care actioneaza in spatiu national. Deja negocierile comerciale multilaterale implica perimetre si valori ale angajamentelor ce depasesc cu mult sfera granitelor nationale, strategiile intreprinderilor fiind orientate mai mult catre o abordare de cooperare concurentiala, in scopul pastrarii unei pozitii de echilibru intr-o economie puternic influentata de factori extrem de diferiti. Din acest punct de vedere, strategiile intreprinderilor deja au avut in vedere realizarea fuziunilor, a parteneriatelor strategice sau chiar a aliantelor strategice De exemplu, in anul 1997 valoarea fuziunilor realizate in Europa a fost de circa 500 miliarde de dolari si in Statele Unite ale Americii de circa 900 miliarde de dolari, pentru ca in anul 1998 valoarea acestora sa ajunga la 700 de miliarde de dolari in Europa si la peste 1.500 de miliarde de dolari in Statele Unite ale Americii. Aceasta problema va fi analizata pe larg in capitolul referitor la strategiile de intrare pe pietele straine. Rezultatul acestor proceduri este o concentrare puternica a activitatilor, astfel ca, la nivel mondial exista un numar limitat de intreprinderi care poseda un avantaj concurential, marea majoritate fiind concentrate in Statele Unite (125 de societati), Uniunea Europeana (61) si Asia de Sud Est (31).

4. Cresterea gradului de integrare a economiilor nationale

Integrarea economica nu reprezinta o noutate pentru inceputul mileniului al treilea, deoarece forme de integrare au fost consemnate inca din perioada clasica. Actualul moment se caracterizeaza printr-o dinamica fara precedent, care a reusit sa includa practic toate tarile lumii intr-o forma sau alta de integrare economica. Cele doua efecte majore pe care le genereaza integrarea economica, crearea de comert, respectiv deturnarea de comert, au determinat modificari majore ale fluxurilor economice internationale traditionale. Cele mai importante forme de integrare economica, privite sub aspectul volumului de exporturi-importuri realizate sunt: Uniunea Europeana (E.U), Asociatia Americana a Liberului Schimb (N.A.F.T.A.), Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (A.S.E.A.N.), Piata Comuna Sud-Americana (MERCOSUR).

5. Globalizarea pietelor lumii in conditiile reducerii diferentelor dintre acestea

Accesibilitatea produselor provenite de la intreprinderile cu activitate globala a determinat modificari radicale in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor chiar si in cele mai izolate si conservatoare tari. Desi exista inca diferente semnificative intre cumparatori de pe diferite meridiane, fenomenele standardizarii adoptate de intreprinderile multinationale sau transnationale determina ca piata produsului sa fie considerata mai importanta decat piata nationala. Astfel, obiectivul strategic al unei intreprinderi cu orientare globala este cel al satisfacerii cu un produs cat mai putin diferit, intr-un spatiu geografic sau altul, a unui numar cat mai mare de consumatori internationali. Acest fapt este real intrucat in lumea intreaga oamenii poarta blue-jeans sau se imbraca cu haine produse de designerii vestimentari europeni, mananca la McDonald's, si asculta muzica la walkman-urile Sony, sau utilizeaza sisteme de management si marketing identice in afacerile lor, deoarece peste tot se manifesta aceleasi nevoi ale consumatorilor.

LIMITELE PROCESULUI DE INTERNATIONALIZARE

Internationalizarea afacerilor este un proces complex, care genereaza de serie de efecte pozitive asupra societatii umane in ansamblul sau, dar care are si o serie de limite, considerate chiar efecte negative ale acestui proces. Principala problema pe care o genereaza evolutia acestui fenomen o reprezinta de fapt perpetuarea unei situatii care a aparut odata cu relatiile comerciale internationale si anume dezvoltarea diferentiata a tarilor lumii, cu toate eforturile care au fost facute de organizatiile internationale in acest sens.

In acelasi timp, asupra dezvoltarii afacerilor la nivel international si global actioneaza, in mod restrictiv, si urmatorii factori:

Relatiile ambigue dintre puterea publica locala si conducerea intreprinderilor multinationale si transnationale manifestate prin aparitia unor tensiuni generate de riscurile politice referitoare la posibila pierdere asupra controlului afacerii, sau chiar a proprietatii de catre investitorul strain prin confiscare, nationalizare, expropriere sau internizare. Efectele unor astfel de actiuni din partea guvernului local se manifesta cu deosebita violenta si urmarile se resimt dupa perioade lungi sau chiar foarte lungi, afectand totalitatea relatiilor economice ale tarii respective cu strainatatea;

Probleme legate de standardizarea produselor si a serviciilor. Desigur ca nu toate produsele pot fi standardizate: daca bunurile care incorporeaza tehnologie ridicata sunt mult mai pretabile catre o astfel de strategie, nu acelasi lucru se poate spune despre produsele alimentare. De exemplu, McDonald's, cel mai cunoscut lant de restaurante de tip fast-food, are conceputa o strategie de adaptare a celui mai cunoscut produs al sau, Big Mac-ul, la unele dintre pietele locale. In plus, supozitia conform careia oamenii de pe glob sunt dispusi sa-si sacrifice preferintele in ceea ce priveste caracteristicile, functiile si designul in schimbul unor preturi mai mici si a unei calitati mai bune este pusa sub semnul intrebarii. Exista o serie de piete sensibile la pret, dar pentru care strategia de diferentiere ramane o alternativa valabila, realizabila pe baza fidelitatii fata de marca, definita ca grad de atasament al cumparatorului fata de marca, reflectand probabilitatea ca un cumparator sa aleaga o alta marca in functie de modificarea pretului sau a altor caracteristici tangibile ale produsului. Dintre functiile pe care le indeplineste fidelitatea fata de marca, in marketingul international, mai ales ca urmare a dezvoltarii nationalismului economic, se detaseaza functia de autoaparare;

Cresterea manifestarilor nationaliste si de regionalism, care se manifesta chiar si in tari dezvoltate, in ciuda faptului ca se considera ca reprezinta o problema a tarilor sarace. Aparitia unor zone locuite preponderent de anumite categorii de persoane, genereaza un fenomen de izolare care determina o reducere considerabila a dezvoltarii afacerilor internationale. Separarea si eforturile pentru definirea unei identitati proprii pot lua forme violente ce se soldeaza cu iesirea zonei respective din sfera de interes a investitorilor, majoritatea manifestarilor de ostilitate fiind indreptate impotriva grupurilor multinationale ori transnationale;

Dezvoltarea puternica a tensiunilor provocate de actiunea factorului cultural-religios, care poate determina ca tari intregi sa devina riscante pentru afacerile internationale; cazul Afganistanului sau a Iranului ce reprezinta exemple de tari, care, pe fondul acestor tensiuni, au inregistrat scaderi semnificative in cadrul ponderii detinute in afacerile internationale;

Terorismul international a devenit o reala problema in calea afacerilor internationale. Momentul dramatic petrecut in septembrie 2001 in Statele Unite ale Americii marcheaza practic inceputul unei perioade marcata de escaladarea riscurilor in afacerile internationale. Cu toate masurile se siguranta luate, o intreaga afacere globala a intrat intr-o criza extrem de puternica: transporturile aeriene, care au angrenat toate componentele interconectate, urmata rapid de afacerea asigurarilor internationale. Daca la inceputul anului 2000, in cadrul elementelor care franau dezvoltarea afacerilor internationale se numara si capacitatea limitata a transporturilor aeriene, in numai cateva luni (si din nefericire efectele sunt de durata) toti operatorii din acest domeniu au avut serioase probleme;

Riscul declansarii unor confruntari militare reprezinta cea mai serioasa problema pentru afacerile internationale care poate apare la un moment dat. Trecerea in mileniul al III-lea nu a insemnat si eliminarea riscului de razboi, ba dimpotriva. La nivel mondial tensiunile acumulate in diferite puncte ale lumii au crescut, iar numarul punctelor vulnerabile a crescut, de asemenea.

O posibila recesiune a economiei mondiale, subiect care se afla de mai mult timp in atentia specialistilor, este la ora actuala sustinuta de evolutia economiei Statelor Unite ale Americii, de problemele aparute in cadrul Uniunii Europene (mai ales in cadrul functionarii "locomotivei" germane), de situatia de criza din China si imprejurimi din cauze extraeconomice (virusul S.A.R.S.), de tensiunile din America de Sud, manifestate sub forma crizei inflationiste din Brazilia sau din Argentina si Venezuela.