Plan de afaceri al firmei - Marketing

Facultatea de Stiinte Economice

Marketing

Plan de afaceri al firmei

HOME

Cuprins:

1. Descrierea afacerii..1

2. Scrisoare explicativa2

3. Siteza planului de afaceri.3

4. Date de identificate..3

5. Planul operational4

5.1 Alegerea terenului.4

5.2 Intocmirea planului fermei5

5.3 Pregatirea terenului5

5.4 Executarea Sistemului de Irigatii..7

5.5 Amenajarea Fermei7

5.6 Etape necesare8

5.6.1 Trecerea melcilor pe straturile de hibernare8

5.6.2 Purgarea 10

5.6.3 Montarea sistemului SANDWICH..10

6. Managementul si organizarea afacerii...13

7. Planul de marketing.14

8. Plan financiar.15

9. Anexele planului.17

9.1 Tipul de melc utilizat....17

9.2 Alimentatia melcilor.19

9.3 Plante furajere20

9.4 Furaje concentrate.22

9.5 Boli si daunatori amfibieni ..24

9.6 Boli si daunatori vertebrate25

10. Bibliografie..26

1. Descrierea afacerii

Pentru  S.C. HOME WALK S.R.L trebuie intocmit un plan de afaceri viabil pentru a putea obtine un credit bancar de 12.000 pentru deschiderea unei crescatorii de melci comestibili in jud.Piata Neamt

Suma trebuie sa acopere costurile cu infiintarea firmei amenajarea terenului si spatiile anexe,instalatii achizitionate din afara tarii.

Planul consta in deschiderea unei fime care sa se ocupe cu cresterea si comercializarea melcilor comestibili.

Planul de afaceri prezinta sumele totale de care este nevoie inca de la infiintare si pana la generarea de profit.

In prima faza imi propun sa infiintez o crescatorie in aer liber si dupa ce aceasta va genera profit sa dezvolt afacerea acoperid spatiul si marind suprafata de crestere.

Zona geografica in care se afla terenul , pot spune din ceea ce am constatat la fata locului ca este foarte buna pentru dezvoltarea in conditii optime a specie de melci Helix aspersa maxima.

Cererea pe piata exista ,deoarece in Romania acest gen de afacere neexploatat la maximum are reale sanse de reusita .

Publicitatea on-line ne ajuta ca sa ne creem o imagine in fata clientului ,sa tinem legatura cu acesta ,raspunzand la orice cerinta sau nedumerire ar avea.

Totusi intrucat aceasta activitate este la noi in stadiul de pionierat este absolut necesar ca sa fie privita ca o afacere in sine si nu ca un mod de imbogatire peste noapte si ca atare tratata cu seriozitate. In plus in momentul demararii unei astfel de initiative omul trebuie sa ia in calcul si posibilitatile sale financiare si sa nu se hazardeze la accesarea unor credite, a caror valoare depaseste posibilitatile lui financiare. Cel mai recomandat este demararea afacerii cu cumpatare prin accesarea unor fonduri nerambursabile (gen SAPARD, etc.) sau a unor credite cu dobanda redusa (ex: creditele oferite de Statul Roman prin programul Fermierul), astfel incat sa nu ajung in incapacitate de plata.

2.Scrisoare explicativa

Domnule director,

Societatea HOME WALK SRL si-a definivat Planul de afaceri cuantificat pe o perioada de 4 ani, pana in anul 2011,cu asistenta din partea firmei consultanta financiara .Realizarea Planului de afaceri al SC HOME WALK SA , dupa organizarea activitatii, are menirea de a stabili aspecte legate de strategia firmei, oportunitatile de pe piata si totodata masurile necesare pentru dezvoltarea activitatii.

Obiectivul principal al Planului de afaceri constituie determinarea celui mai adecvat traseu pentru desfasurarea optima si in siguranta a afacerii . Plecand de la acest obiectiv, in cadrul modelului financiar a fost luat in considerare un cost al investitiilor la nivelul necesarului estimat pentru desfasurarea activitatii in bune conditii.Suma de care am nevoie se ridica la valoarea de 12000, cu scadenta la data de 1 mai 2011.

SC HOME WALK SRL BRD

Prin Reprezentantul: GROUP SOCIET GENERALE

Grosu Catalin

Reprezentant

Grosu Catalin

1 MAI 2007

3.Sinteza planului de afaceri

Planul de afaceri intocmit de Grosu Catalin,manager la SC HOME WALK SRL este unul cu reale sanse de generare de profit deoarece sumele pentru demararea proiectului sunt unele maximale iar la sfarsitul celui de-al doile an ,daca acest plan s-a respectat profitul brut este de 4960 ,iar profitl net de 3700 .Deoarece cheltuielile scad considerabil pana in al III-lea an estimez ca cheltielile vor fi amortizate in cel de-al IV an de functionare.

Daca e facuta respectand toate conditiile din recomandarile specialistilor, ferma de melci poate aduce chiar in primii ani recuperarea investiei facute + un profit substantial. Pretul en-gros pe kilogramul de melc viu poate varia intre 3,5 si 5,8 euro iar carnea de melc (cunoscuta sub numele de escargot) poate ajunge pana la 50 euro.

Valoarea nutritiva a carnii de melci este data de ponderea partii comestibile si de substantele nutritive continute de aceasta. Din greutatea totala a melcului, partea moale destinata consumului reprezinta circa 40%, iar cochilia 60%. In stare proaspata, nedeshidratata, partea comestibila a melcului contine in structura sa 79-79,5% apa, 16-17% proteina, 2% glucide, 1,7% lipide (carnea de vita are 15,4%), 1-1,5% substante minerale. In proteinele din carnea melcului se gasesc 9 din cei 10 aminoacizi de care omul are nevoie, in cantitati adecvate pentru sinteza proteica. Datorita cantitatii si calitatii ridicate a aminoacizilor din proteinele sale carnea de melc este usor digerabila, sanatoasa si hranitoare. Numarul de bacterii din carnea cruda de melc este redus (85000 germeni/g carne cruda) comparativ cu alte tipuri de carne cruda . O cantitate de 100 g are o valoare calorica de circa 80 calorii. Un kilogram de carne de melci rezulta din 4-4,5 kg melci vii.

4.Date de identificare

Numele firmei:Home Walk

Codul unic de inregistrare:443789

Forma juridica de constituire:Societate Comerciala cu Raspundere Limitata

Natura capitalului social:roman-privat

Valoarea capitalului social:subscris varsat 300 RON

Adresa:Str.Rosmarinului,nr.9

Telefon,fax,e-mail:0742771982,ktalin_g22@yahoo.it

Persoana de contact:Grosu Catalin

Conturi bancare deschise la :xxx.xx BRD

Nr.de ordin in registrul comertului:J45/5647/2007

Asociati :GROSU ION-munca

BUTUNOI GHEOGHE-teren de aprox.2000m/2

GROSU DAN-realizarea site-ului

5. Planul operational

ANUL I

5.1 Alegerea Terenului

Alegerea pozitiei in care se va construi ferma si calitatea terenului sunt factori importanti care trebuie sa garanteze conditii cel putin acceptabile pentru a da startul activitatii; tinand cont ca melcul traieste in stransa legatura cu mediul care-l inconjoara, ambientul ales, temperatura, prezenta sau absenta vanturilor si a depunerii de roua, cantitatea anuala de precipitatii, structura fizica si chimica a terenului, prezenta si accesibilitaea unei surse de apa, toate trebuie sa corespunda cat mai mult posibil conditiilor cerute de melc.

Probele de sol se recolteaza cat posibil pe vreme uscata, fara precipitatii, astfel incat gradul de umezeala al acestora sa fie cat mai redus. In acest scop se inlatura stratul superficial al solului pana la adancimea de 15-20 cm si se recolteaza cca. 500g proba de sol (pentru fiecare proba de sol), cu ajutorul unei sapaligi, intr-un recipient curat si uscat. Numarul de probe se sol care se vor recolta se stabileste in functie de suprafata de teren luat in considerare pentru infiintarea fermei. Apoi se indeparteaza eventualele resturi vegetale (radacini, ierburi, frunze) si impuritati (cioburi, aschii, etc.) si se amesteca probele pentru omogenizare. Din cantitatea totala se retine o cantitate de 500-700 g sol reprezentand proba medie.

Proba medie se introduce intr-o punga curata de polietilena, se inchide, se eticheteaza si se expediaza pentru analiza la sediul firmei S.C. ProHelix S.R.L.

5.2 Intocmirea Planului Fermei

Dupa realizarea analizei de sol, in paralel cu aplicarea eventualelor amendamente se trece la elaborarea proiectului fermei, adica planul topografic al terenului prin care se precizeaza amplasarea acestuia, forma lui, orientarea fata de punctele cardinale si gradul de inclinare al pantei . Proiectul trebuie sa asigure folosirea cu maxima eficienta a suprafetei de teren, intrucat o densitate prea mare a melcilor pe metru patrat influenteaza in mod negativ viteza de crestere a acestora, iar o densitate mult sub cea recomandata risca sa conduca la nerentabilitatea fermei. Tehnologia de cresterea a melcilor in ciclu biologic complet presupune impartirea suprafetei fermei in straturi cu destinatie precisa (straturi de crestere/ingrasare si straturi de reproductie), avind o latime de 2,50-4,00 m si o lungime de 30-50 m , separate intre ele prin alei cu latime de un metru. Intre straturile periferice si imprejmuirea exterioara de tabla zincata se amenajeaza alei exterioare cu latime de trei metri. Central se amenajeaza o alee cu latimea de 2,50 m. Daca suprafata de teren permite este necesara amplasarea in jurul fermei a unei bariere de protectie cu latimea de 0,5-1,0 m, zona care trebuie mentinuta libera de vegetatie si unde se administreaza insecticide, in scopul de a tine la distanta eventualii pradatori.

5.3 Pregatirea Terenului

Pentru crearea unor conditii optime pentru cresterea si inmultirea melcilor este obligatorie pregatirea terenului. Aceste operatiuni se vor efectua in asa fel incat sa cuprinda toata suprafata crescatoriei, fara a afecta insa zonele inconjuratoare.
 Se recomanda ca o prima operatiune de pregatire a terenului curatarea acestuia de maracini, trunchiuri de copaci, daramaturi, frunze moarte si alte materiale vegetale, sub care se pot ascunde animalele daunatoare si care pot impiedica urmatoarele faze ale amenajarii.

Aratura terenului trebuie realizata nu prea profund, la o adancime de maxim 30 cm pentru a evita formarea la suprafata a unui amestec heterogen de soluri. Totusi aratura nu trebuie efectuata la o adancime mai mica intrucat unul din principalele scopuri ale acestei operatiuni este distrugerea galeriilor de cartita. Luand in consideratie ambele deziderate se poate recomanda ca adancimea optima de efectuare a araturii sa fie de 25-30 cm.

     In urmatorul stadiu se corecteaza compozitia chimica a solului. In acest scop se procedeaza la amendarea terenului in vederea ajustarii eventualei aciditati.
In mod obisnuit se utilizeaza varul nestins (CaO) sau varul stins, Ca(OH)2, in functie de necesitatile impuse de teren. Daca avem de-a face cu un sol sarac in calciu pe langa var se recomanda ca alternativa administrarea in cantitati adecvate de praf de marmura, creta furajera sau a unui amestec de roci calcaroase fin maruntite. Daca procentul de argila (>35%) este prea ridicat se poate interveni prin administrarea de nisip, dar datorita dificultatilor practice pe care le ridica aceasta activitate este recomandabil sa se evite pe cat posibil amplasarea fermelor de melci pe astfel de terenuri. O alta optiune o reprezinta cresterea speciei Helix lucorum care datorita particularitatilor sale ecologice, se adapteaza mult mai usor pe solurile mai compacte comparativ cu alte specii.
   Etapa finala a pregatirii terenului presupune frezarea lui de cel putin doua ori pana cand toti bulgarii vor fi maruntiti, iar solul va fi moale si bine afanat.

5.4 Executarea Sistemului de Irigatii

Sistemul de irigare este strict necesar in caz de seceta, deoarece il stimuleaza pe melc sa se hraneasca si il impiedica sa intre in somnul estival. Sistemul de irigatii se ingroapa in pamant pentru a proteja tevile de plastic de actiunea daunatoare a razelor ultraviolete.      Partea sa exterioara care include microaspesoarele, se amplaseaza deasupra partii mediane a straturilor,

pentru a asigura o stropire optima in ambele directii. In functie de posibilitati se recurge la un sistem de irigatii alimentat direct de la o sursa sau generator de curent.labila si ele pot produce moartea si distrugerea in lant a ecosistemului, sfarsind prin a pune in pericol chiar si sanatatea omului.

5.5 Amenajarea Fermei

Urmatorul pas este amenajarea propriu-zisa a fermei de crestere a melcilor. In acest sens mai intai trebuie gasita modalitata optima de a preveni evadarea melcilor, lucru care se realizeaza prin delimitarea perimetrului exterior printr-un gard de tabla zincata si amenajarea unor tarcuri interioare cu ajutorul plasei Helitex.

Perimetrul exterior se realizeaza din coli de tabla zincata (de preferat ondulata), cu dimensiunea de 2x1m, avand grosimea de 0,3-0,5 mm.

Tabla se ingroapa in pamant la o adancime de minim 30 cm, iar restul (70 cm) ramane deasupra acestuia. Gardul se consolideaza prin implantarea la distanta de 1,90 m unor stalpi (din ciment, fier sau lemn) in partea sa interioara, pentru a preveni accesul rozatoarelor in ferma. Materialul folosit trebuie sa fie neted, fara asperitati (pentru a nu permite accesul insectelor daunatoare si a rozatoarelor), rezistent la conditiile climatice cele mai nefavorabile si sa aiba o capacitate electrolitica ridicata.

Usa de acces in ferma se realizeaza tot din tabla. Pentru o mai buna protectie generala deasupra tablei, pe intreaga circumferinta a fermei se pune plasa de sarma si sarma ghimpata (la extremitatea superioara) pana la inaltimea de 1,8 m.

La intrarea in ferma de melci se amplaseaza dezinfectorul (bariera de dezinfectie). In acest scop se sapa o groapa cu adancimea de 30-35 cm, lungimea de 2 m si latimea de 1,5 m, in care se toarna un strat de beton gros de 5-10 cm. In dezinfector se pune un burete gros de 10-15 cm inmuiat in hidroxid de natriu, care serveste la dezinfectarea incaltamintei si a rotilor frezei. La intrarea in ferma, langa poarta, se pune un lighean cu solutie de hidroxid de sodiu pentru dezinfectarea mainilor.

Apoi se trece la implantarea stalpilor de lemn la distanta de 4-5 m intre ei si la fixarea gardului interior pentru separarea straturilor. Stalpii de lemn au diametrul de 5 cm si trebuie sa ramana 90-100 cm deasupra solului. Atat straturile de reproductie cat si cele pentru crestere se inconjoara cu plasa Helitex, care este rezistenta la secretia acida a melcilor si este prevazuta, pentru a impiedica evadarea melcilor, cu doua opritoare.

In vederea montarii plasei Helitex se sapa un canal (dinspre interior spre exterior) adanc de 10 cm pe toata circumferinta stratului, astfel incat stalpii de lemn sa ramana pe partea exterioara a plasei. Se desface plasa Helitex pe intreaga lungime a gardului si se intinde pe pamant. Prin deschizatura din partea de sus se trage sarma de fier (plastificata sau zincata, cu diametrul de 3-4 mm) pana ce va cuprinde in intregime plasa de Helitex. Se ingroapa apoi in pamant plasa circa 10 cm si se acopera cu pamantul scos din canalul sapat. Se ridica plasa si se fixeaza pe stalpii de lemn prin intermediul unor scoabe din material plastic sau fier.

5.6 ETAPE NECESARE

5.6.1. TRECEREA MELCILOR PE STRATURILE DE HIBERNARE

Pentru o gestionare mai usoara a procesului de hibernare inca de la inceputul lunii octombrie se poate restrange numarul straturilor de reproducere folosite prin mutarea melcilor pe straturile destinate iernarii. Numarul acestor straturi reprezinta cca. 20 % din numarul total de straturi destinate reproducerii.

straturilor de reproducere destinate acestui scop trebuie sa li se asigure o intretinere corespunzatoare: indepartarea vegetatiei ramase in urma taierii, evitarea baltirii apei pe straturi, impiedicarea evadarii melcilor de pe straturi prin indepartarea lor de pe plasa Helitex dimineata si seara datorita cresterii de 3-4 ori a densitatii melcilor pe unitatea de suprafata hranitorile se vor amplasa la distanta de 1 m una de alta

se recolteaza toti melcii, chiar si indivizii care nu au ajuns la maturitate incepand din afara stratului direct, cu mana de sub opritorul plasei sau de pe vegetatia din apropiere ei. Operatiunea se efectueaza dis de dimineata, cand roua usureaza munca si/sau in intervalul cuprins intre o ora inainte - doua ore dupa apusul soarelui.

in paralel pentru aceasta prima faza se poate recurge la materiale care atrag melcii, cum ar fi: hartia alba de ambalaj, scanduri de lemn, cutii intoarse, etc.; in aceasta directie una din cele mai bune metode este combinarea culegerii reproducatorilor de pe plasa Helitex cu verificarea zilnica a hranitorilor cu concentrate (mai ales in cazul in care concentratul este protejat de umiditate cu ladite de lemn, tigle tip coama etc), unde ei se aduna in numar mare, iar melcii recoltati se introduc in straturile de hibernare.

in urmatoarele 6 zile se realizeaza planificarea tunderii straturilor, astfel incat in cazul caderii brumei riscul de a prinde melcii fara protectie sa fie minim. Vegetatia se tunde la inaltimea de 5-7 cm, se indeparteaza resturile de vegetatie, se culeg melcii prezenti pe ele si se introduc in straturile de iernare. Apoi se trece la culegerea manuala a melcilor de pe interiorul straturilor conform planificarii iar pe straturile care nu sunt tunse continua alimentatia cu concentrate.

dupa ce s-a realizat recoltarea melcilor din interiorul straturilor culegerea lor din tarcurile depopulate trebuie sa continue intrucat este practic imposibila culegerea melcilor de pe un strat intr-o singura zi. In acest sens melcii se recolteaza dimineata si seara de pe plasa, intrucat in conditiile taierii vegetatiei si implicit lipsa hranei, ei vor avea tendinta sa iasa din interiorul tarcurilor. O alta varianta presupune continuarea hranirii cu concentrate pe straturile depopulate si recoltarea regulata a melcilor care se aduna la hranitori; deasemenea se poate realiza si combinarea celor doua metode.

In aceasta perioada pe straturile de hibernare trebuie realizate urmatoarele: se insista pe furajarea cu concentrate de buna calitate, pentru a crea melcilor rezervele de lipide necesare pentru intrarea lor in hibernare intr-o stare fiziologica corespunzatoare.

se reduce frecventa si durata irigatiei: se executa o singura irigatie seara timp de 10-15 minute. Doar cazurile de seceta prelungita fac necesara realizarea unei irigatii seara timp de 20-25 minute, inainte de apusul soarelui. Daca temperaturile nocturne sunt scazute (4-5C) iar in timpul zilei nu se depasesc 15C, si nu exista depunere de roua irigarea se realizeaza dimineata in intervalul 7,00 - 8,00.

5.6.2 PURGAREA

in ultimile 7 zile inaintea momentului planificat pentru purgare se reduce frecventa administrarii hranei si cantitatea de furaj.

In timpul purgarii melcilor nu li se administreaza hrana si se evita udarea lor.

in cazul hibernarii in aer liber purgarea se realizeaza pe straturile de hibernare.

momentul purgarii depinde de conditiile meteo; se recomanda alegerea unei perioade cu precipitatii reduse si temperatura in scadere constanta. In cazul in care se preconizeaza scaderi bruste de temperatura, cadere de bruma, inghet se va scurta perioadei de purgare si se va urgenta montarea sistemului 'sandwich'.

purgarea este o etapa etapa care trebuie realizata in vederea pregatirii melcilor pentru hibernare. Prin purgatie se intelege o perioada de cel putin 7 zile (in cazul melcilor maturi)/3-5 zile (in cazul puietului) in care melcii sunt tinuti fara hrana, in scopul de a elimina din tractul digestiv al melcilor resturile de hrana.

Melcul se aflat in stare fiziologica optima pentru intrarea in iarna atunci cand:

epifragmul este ferm, convex si inserat cat mai aproape de deschiderea cochiliei.

cu cat epifragmul este localizat mai spre interiorul cochilie cu atat rezervele de hrana sunt mai sarace existand riscul ca variatiile termice din timpul perioadei de de hibernare sa determine consumarea rapida a acestor rezerve, epuizarea melcului si in final moartea lui.

5.6.3 MONTAREA SISTEMULUI 'SANDWICH'

Montarea sistemului sandwich se va face doar cand se observa la melci prezenta epifragmului.  Alegerea perioadei optime de instalare a protectiei de iarna are o importanta covarsitoare in reusita hibernarii. Paiele folosite trebuie sa fie foarte bine uscate. Se recomanda intarzierea cat mai mult cu putinta a momentului de infiintare a sistemului de protectie, dar nici sa nu se lase melcii neprotejati cand temperatura afara incepe sa scada in mod regulat sub 0C. Pentru a preintampina efectul negativ al variatiilor termice este important sa se urmareasca prognozele meteo astfel incat metodele de protectie sa fie aplicate cat mai tarziu posibil cand vremea a intrat intr-o faza de racire constanta (temperatura afara incepe sa scada in mod regulat sub 0C). De asemenea mijloacele de protectie care se folosesc se vor amplasa pe teren pe vreme uscata, intrucat frigul umed are un efect mult mai distructiv decat un mediu rece si uscat. In acest sens se recomanda infiintarea sistemului de protectie inainte de inceperea lungilor perioade din toamna cu ploi reci.

     Sistemul sandwich care se monteaza astfel:

imediat deasupra solului se creaza o retea de adaposturi artificiale destinate adapostirii melcilor care nu se ingroapa. In acest scop se pot folosi recipinte din lemn, plastic, cauciuc, polistiren, etc.cu conditia sa prezinte pereti laterali si sa nu depaseasca in inaltime fata de sol 10 cm.

Se recomanda evitarea obiectelor metalice intrucat fiind bune conducatoare de caldura in conditii de temperaturi scazute nu isi vor indeplini scopul de retinerea a aerului cald care se ridica din sol ca urmare a efectului de sera creat in solar.

adaposturile se distribuie cat se poate de regulat pe suprafata straturilor insistand pe zonele din apropierea plasei Helitex unde puietul se ingroapa de regula, tinand cont ca pe o fasie de 5 cm in imediata vecinatate a plasei urmeaza a se aseza pe sol de TNT-ul cu ajutorul unor pari de lemn, caramizi puse din loc in loc, brazde de pamant sau alte modalitati care sa asigure o fixare cat mai etansa a cuverturii netesute.

peste ele se pune folie de TNT permitand astfel eventuala lastarire a vegetatie fara riscul de a ridica cuvertura netesuta din punctele de fixare.

urmatoarea patura de TNT si se va fixa in felul urmator:

o                    capatul stang se fixeaza odata cu capatul omolog al TNT-ului dispus inferior, rasucindu-se spre interior si suprapunandu-se pe o distanta de 10 cm cu acesta

o                    capatul liber, respectiv cel drept, se trage in exteriorul stratului peste plasa de Helitex;

pe suprafata paturii de TNT dispusa inferior se pune un strat de paie gros de 20-25 cm.

Apoi se trage peste stratul de paie folia de TNT, se intinde cat se poate de bine si se fixeaza peste capatul drept al foliei inferioare prin suprapunere exterioara si se fixeaza cu ajutorul unor pari de lemn, caramizi puse din loc in loc, brazde de pamant sau alte modalitati care sa asigure o fixare cat mai etansa a cuverturii netesute.

de jurul imprejurul straturilor destinate hibernarii se delimiteaza marginile solarului si suprafata ocupata de el.

corespunzator acestora se sapa santuri, adanci de 10 cm si late de 5 cm, dispuse astfel:

- corespunzator lungimii stratului - la 30 cm distanta de plasa de Helitex

- corespunzator latimii stratului - la 15 cm distanta de plasa de Helitex

se fixeaza ramele de sustinerea a solarului interior (de forma semirculara sau acoperis in doua ape) la o distanta de 3,60-4,60 m una de alta prin introducerea picioarelor in pamant la adancimea de 40-50 cm, in functie de fermitatea solului.

exterior si in imediata vecinatate a plasei de Helitex pe o distanta de 30 cm corespunzator lungimii stratului si respectiv 15 cm corespunzator latimii stratului se pune un strat de paie gros de cca. 20 cm si cat se poate de compact (altfel spus se indeasa paiele cat se poate de bine), pentru protectia melcilor care se vor ingropa langa plasa de Helitex.

se intinde, corespunzator lungimii stratului, pe rama solarului sarma zincata/sfoara rezistenta preferabil sintetica din 20 in 20 cm astfel incat sa asigure o baza de sustinere ferma foliei de nylon.

se intinde bine folia pe structura solarului si se ingroapa in primul sant.

Necesar materiale/strat protejat:
- folie inferioara TNT (l = 5,00 m; L = lungime strat + 0,5 m)
- folie superioara TNT (l = 5,00 m; L = lungime strat + 0,5 m)
- folie nylon (preferabil groasa si termorezistenta): l =8,00 m; L = lungime strat + 4,00 m
- structura rezistenta: fier beton (diam: 1 -1,5 cm, L= 7,00 m), ancorare fier beton+tub PVC (diam: 12 mm, L= 7,00 m) - numarul lor este egal cu jumatate din lungimea stratului
     Intrucat este imposibila culegerea tuturor melcilor de pe straturi, straturile depopulate vor fi protejate cu TNT peste care se pune un strat de paie gros de 15-20 cm.

6. Managementul si organizarea afacerii

Deoarece afacerea este una de dimensiuni relativ mici imi propun ca s-o incep cu persone apropiate care cred in ea si doresc sa ma ajute.Eu voi fi cel care va coordona toata activitatea,ma voi ocupa direct de problemele de productie,precum si de contractele de aprovizionare si desfacere.Problemele le voi rezolva atat la fata locului cat si prin telefon si e-mail, deoarece melcaria se afla in Piatra Neamt,iar eu in Brasov pentru inceput.Cred in aceasta afacere deoarece avand paritii si un unchi care doresc si pot gestiona corect afacerea pot demara in cel mai scurt timp punerea in aplicare a planului de afacere. Cresterea melcilor in ciclu biologic complet in aer liber presupune cresterea melcilor pe durata intregului ciclu de productie , pe straturi de vegetatie cu destinatie precisa si un grad scazut de mecanizare a activitatilor.

7. Plan de marketing

Clienti spre care tintesc sunt cei din marile centre orasenesti,hipermarketuri ,supermarketuri si restaurante, afilierea la organizatii crescatoare de melci existente in Romania, colaborarea cu acestia in vederea largirii pietei de desfacere si in afara granitelor.

Daca e facuta respectand toate conditiile din recomandarile specialistilor, ferma de melci poate aduce chiar in primii ani recuperarea investiei facute + un profit substantial. Pretul en-gros pe kilogramul de melc viu poate varia intre 3,5 si 5,8 euro iar carnea de melc (cunoscuta sub numele de escargot) poate ajunge pana la 50 euro.

Scopul urmarit este acela de a crea o piata de desfacere cu client seriosi si stabili.,in prima faza,iar apoi dezvoltarea treptata a afacerii si consolidarea pe piata practicand preturi cu 4-5 % mai mici ca ale concurentilor .

In cazul cresterii melcilor, se poate vorbi de doua tipuri de piete: o piata locala, existenta in tarile in care consumul de melci are o traditie indelungata si o piata internationala, deservita de marii procesatori.

Prima dintre pietele mentionate consta in magazine de delicatese, restaurante si piete agro-alimentare locale, deservite de una sau mai multe ferme de dimensiuni mici-medii. Desfacerea in acest caz se face in proportie covarsitoare en-detail.

Piata internationala e constituita din marile retele de retail, care ofera produse proaspete si semipreparate. Aprovizionarea acestora se realizeaza de catre un numar relativ mic de procesatori, capabili sa ofere cantitati mari si constante de produse. Acesti procesatori la randul lor trebuie sa dispuna de o logistica complexa pentru a putea oferi constanta in aprovizionarea pietei (surse de melci vii, capacitati de prelucrare si stocare, sisteme de transport si distributie).

Pietele europene interesante pentru producatorii din tara noastra sunt in primul rand Italia, Franta, Spania,Grecia, tari care au si o traditie gastronomica in ceea ce priveste consumul de melci si reunesc, deasemenea, cei mai importanti procesatori din domeniu.

Prezentarea catorva date referitoare la consumul de melci pe principalele piete:

Italia(2004):36.500 tone

Franta(2004):42.000 tone

Spania(2003):20.000 tone

Consumul la nivel mondial se situa la nivelul anului 2004 la 400.000 tone pe an.

8. Planul financiar

Tabelele urmatoare incearca sa surprinda in mod realist ce inseamna din punct de vedere al investitiei si profitului o ferma de melci pe trei suprafete standard, folosind pentru estimarea productiilor datele provenite din Italia (productie normala = 1kg/mp ferma).

Cheltuieli infiintare ferma 2000 mp.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

Materialele le voi achizitiona de la o firma specializata in acest domeniu:

- plasa Helitex 1 rola 100x1 m preŃ 2,5 euro/mp

- TNT 1 rola 250x5 m pret 0,28 euro/mp

- lot matca pret 0,234 euro/buc.

- material semincer

- an I 3,0 kg sfecla , 3,0 kg salata amestecata

3,5 kg rapita , 2,0 kg trifoi pitic

si respectiv 1,0 kg floarea soarelui ,

- an II, III 8,5 kg sfecla , 2,5 kg salata amestecata, 9,0 kg rapita, 1,5 kg trifoi pitic si respectiv 1,0 kg floarea soarelui ,

** - calculat la un volum de 700 ore de munca an I si respectiv 900 ore de

munca in anul II si an III

S-a luat in calcul pretul de 3,2 euro/kg reprezentand pretul net minim in

varianta in care in ultimii 10 ani pretul minim en-gros nu a scazut sub 3,8 euro/ kg.

Productiile au fost calculate pornind de la datele furnizate de Institutul de Cresterea Melcilor din Cherasco (1kg melc/mp ferma) , considerand in anul II o productie de 0,65 kg/mp iar in anul III productie de 0,90 kg/mp.

Dupa cum se poate observa amortizarea fermei are loc in anul III, cand in

mod normal au fost depasite problemele de adaptare a melcilor la noile conditii de mediu, iar ferma intra in regim normal de productie.

!Preturile luate in considerare contin TVA si taxe vamale.

9. Anexele planului

9.1 Tipul de melc utilizat

Specia pe care o vom folosi este Helix aspersa maxima (20 g ), denumit si Marele Gri sau gros gris. In stare naturala Helix aspersa aspersa poate fi intalnit pe tarmurile Mediteranei pana pe coastele Spaniei si ale Frantei Habitatul lui este reprezentat de gradini, parcuri si alte zone cultivate. Helix aspersa are o mare capacitate de adaptare si o durata de exploatare cuprinsa intre 2 si 5 ani. In prezent in Italia, ocupa peste 60% din piata melcilor comestibili.

Principalele motive care au determinat aceasta situatie sunt: ritmul rapid de crestere, precocitatea ridicata (este matur la varsta de 1 an), prolificitatea crescuta (depune circa 120 oua in doua reprize) si este considerata specia care se vinde cel mai bine.Acest melc are cochilia conica, convexa la varf si latita oblic la baza.

Cochilia unui melc adult are 4,5 sau 5 spire si atinge un diametru de 30-45 mm si o inaltime de 20-35 mm.Ouale speciei sunt albe, sferice, cu un diametru de aproximativ 3 mm. In functie de conditiile climatice si variatiile regionale ale habitatului acestui melc, ouale sunt depuse intr-un interval de timp cuprins intre 5-21 zile de la imperechere, iar incubatia variaza intre 1-2 saptamani.

Depune in medie aproximativ 85 de oua intr-un cuib (acest numar poate varia intre 30-102 oua) situat la adancimea de 3-4 cm.

Helix aspersa maxima denumit de francezi Gros-Gris (marele gri) si de englezi brown garden snail (melcul brun de gradina), este o specie nativa tarmurilor Mediteranei, care se preteaza bine la crestere.

Este foarte prolific si foarte apreciat pe piata internationala. Cu toate ca este apropiat ca dimensiuni de Helix pomatia are handicapul ca nu se preteaza la vanzare in stare vie, intrucat bureletul paleal, este mai inchis la culoare comparativ cu cel al altor specii de melci. Aceasta specie este specia de melc cea mai utilizata in helicicultura si poate fi crescuta atat in climatele reci cat si in cele mai blande, dar doar in sisteme inchise.

Dezavantajele rezida din imposibilitatea controlarii parametrilor de mediu astfel incat durata primului ciclu de productie va fi de doi ani iar melcii vor fi expusi la actiunea factorilor nefavorabili de mediu si a numerosilor lor pradatori. In plus suprafata de teren necesara pentru ca investitia sa fie viabila din punct de vedere economic este de minim 2000 m2.

In cazul acestui sistem se folosesc niste materiale specifice care nu pot fi achzitionate decat de la Institutul International de Helicicultura din Cherasco si anume: plasa speciala Helitex cu dublu scop: de a preveni evadarea melcilor si de a tine la distanta daunatorii, cuvertura netesuta destinata protectiei melcilor pe timpul iernii, lotul matca de reproducatori atestati si selectionati si amestecul de seminte necesar pentru asigurarea bazei furajere. Cu exceptia semintelor care se achizitioneaza anual, restul materialelor specifice sunt achizitionate o singura data, perioada de exploatare a unei ferme fiind de aproximativ 10 ani.

Pentru a exploata in conditii optime o astfel de ferma trebuie cunoscute cateva probleme esentiale:

imposibilitatea melcilor de a trai o perioada prea lunga de timp pe aceasi suprafata datorita depunerii de mucus pe sol si vegetatie, fapt care actioneaza ca inhibitor al crsterii si dezvoltarii melcilor

necesitatea rotatiei plantelor furajere in cadrul fermei pentru a preveni saracirea solului

asigurarea bazei furajere nu numai sub aspect cantitativ cat mai ales calitativ prin taierea la timp a plantelor pentru a preveni maturizarea lor timpurie

folosirea ca lot matca doar a reproducatorilor atestati si selectionati

impartirea fermei in straturi cu destinatie specifica: straturi de reproductie si straturi de ingrasare

9.2 Alimentatia Melcilor

Melcul este un animal vegetarian polifag, iar aceasta posibilitate a sa de a se adapta la diferite regimuri alimentare este o consecinta directa a vitezei sale reduse de deplasare comparativ cu alte animale care deplasandu-se mai rapid isi pot permite sa aleaga din vegetatie doar speciile de plante preferate.

Pentru a intelege mai bine particularitatile nutritiei melcilor trebuie mentionat de la bun inceput unele aspecte. Aparatul digestiv al gasteropodelor este foarte simplu, fiind alcatuit din doua tipuri de celule: celule ciliate si celule cu microvili, astfel incat randamentul de transformare al furajului in carne este redus fata de mamifere: pentru a avea un spor de greutate de 100 g melcul trebuie sa consume un kilogram de furaje.

Trebuie mentionat ca sezonul lor de hranire este cuprins in intervalul Aprilie-Octombrie (sau poate varia in functie de conditiile climatice locale), cu o perioada de odihna in timpul verii pe parcursul diapauzei. In cadrul cresterii dirijate a melcilor prin stropirea vegetatiei se urmareste inlaturarea acestei perioade de inactivitate din ciclul de viata al melcului astfel incat melcul sa ajunga la dimensiunea standard de valorificare cat mai repede cu putinta.

Activitatea de hranire depinde de vreme, si nu este obligatoriu ca melcii sa se hraneasca in fiecare zi. Stropirea de seara pe vreme uscata incurajeaza; hranirea, intrucat umiditatea faciliteaza deplasarea melcilor.

Cu cat dimensiunile animalului sunt mai mari, cu atat va fi mai ridicata cantitatea de hrana de care melcul are nevoie.

In consecinta, in majoritatea crescatoriilor pentru carne, animalele crescute sunt sacrificate inainte de a ajunge la marimea lor maxima. Acest lucru nu este posibil in cazul mai multor specii de melci, intrucat primul criteriu avut in vedere in momentul vanzarii este prezenta bureletului paleal si nu dimensiunea melcului.

In cresterea melcilor trebuie acordata o atentie deosebita alimentatiei adecvate care sa permita atingerea dimensiunilor optime pentru livrare si a maturitatii sexuale, pentru a se reproduce.

Tehnologia cresterii melcilor in ciclu biologic complet in aer liber presupune cresterea acestora pe straturi cu vegetatie astfel incat este necesara o cunostere prealabila a preferintelor alimentare ale melcilor.

Cand este liber in natura melcul consuma cu precadere plantele proaspete, cu suprafata foliara mare si continut ridicat de apa. Plantele la care melcul apeleaza in ultimul caz sunt gramineele, intrucat in structura acestor plante siliciul se gaseste in cantitate mai mare decat calciul; in plus frunzele gramineelor sunt greu de mestecat iar prin forma lor ingusta ingreuneaza accesul melcilor la ele. Numai in lipsa absoluta a plantelor preferate si dupa o indelungata abstinenta melcul va consuma plantele tari, coriacee si filiforme.

Plantele cu care se hraneste melcul in natura prezinta o compozitie chimica bogata in saruri minerale (in special carbonati, nitrati, cloruri si fosfati) folosite pentru formarea cochiliei, a operculului si pentru alte necesitati

9.3 Plante Furajere

Printre plantele consumate de melci amintim: fructele si frunzele de mar, caisele, anghinarea (o favorita), ochiul-boului, fasolea, mazarea, orzoaica, merisorul de California, aproape orice varietate de varza, musetelul, garoafele, morcovul (radacina), conopida, telina, citricele, trifoiul, coltunasii, crizantemele, castravetii (o hrana favorita), papadia, pintenul cocosului, prazul, salatele (printre preferate), crinii, magnolia, frasinul de munte, dudele, urzicile, boabele de zarna, ovazul, ceapa verde, panseluta, patrunjelul (radacina), perele coapte, piersicile, mazarea, petuniile, perele, cartofii (cruzi sau copti), dovleceii, ridichile, trandafirii, spanacul, scaietii, tomatele, napii, rapita si graul.

De regula melcii prefera plantele si fructele zemoase in locul celor cu consistenta mai ferma. Nu le plac si adeseori resping plantele cu 'par' pe ele, pe cele cu spini si plantele care emana un miros puternic (florile cultivate). Deasemenea nu consuma plantele cu continut ridicat de alcaloizi precum macul, cumafaia, etc.. Datorita prezentei celulazei la nivelul hepatopancreasului melcii sun capabili ca in conditii extreme sa se hraneasca chiar si cu lemn sau carton; astfel au fost mentionate cazuri cand melcii au ros cartonul si au evadat din cutiile in care au fost tinuti.

In alegerea plantelor furajere care se vor folosi pentru infiintarea culturilor pe care se vor dezvolta melcii trebuie sa se tina cont de urmatoarele criterii:

vegetatia trebuie sa asigure melcilor o alimentatie adecvata din punct de vedere cantitativ si calitativ;

sa aiba o suprafata foliara mare oferind melcilor o protectie eficienta contra razelor soarelui si precipitatiilor;

sa asigure melcilor posibilitatea de a-si gasi adapost (urcand pe planta) cand umiditatea solului este excesiva

sa contribuie prin suprafata mare a radacinilor la cresterea suprafetei afanate a solului pe care se dezvolta melcii

In plus o vegetatie adecvata trebuie sa favorizeze descompunere ecologica a dejectiilor contribuind la mentinerea igienei pe raza fermei de melci.

Conform site-ului oficial al Institutului International de Helicicultura din Cherasco, Italia (www.lumache-elici.com), in cadrul tehnologiei de crestere a melcilor in ciclu biologic complet in sistem italian, alimentatia melcilor include trei categorii de plante, al caror scop este bine precizat:

plante utilizate pentru hranire: sfecla, rapita de ulei, cicoare, floarea soarelui, amestec de salate, topinamburul

plante cu rol de protectie in timpul iernii si verii: trifoiul alb, trifoiul pitic

plante care au simultan atat rol nutritiv cat si protector: anghinarea (folosita in special in centrul si sudul Italiei), papadia

Plantele semanate corect produc o masa vegetativa de buna calitate si creeaza un mediu natural propice desfasurarii ciclului biologic al melcilor in conditii optime.

La culturile furajere pentru melci se aplica tehnica semanatului in randuri, care da posibilitatea melcilor ca pe un spatiu lat de 3-4 m sa gaseasca mai multe specii de plante cultivate. Acest fapt evita pierderile suplimentare de energie si implicit diminuarea masei corporale a melcului in crestere cauzate de eforturile depuse in cautarea hranei.Ferma se organizeaza pe straturi care nu trebuie sa fie mai late de 3,5 - 4 m si mai lungi de 45-50m.

Astfel se evita supraaglomaerarea molustelor de-a lungul plaselor de Helitex, facilitandu-se in acelasi timp hranirea si deplasarea melcilor.

Se disting doua tipuri tarcuri: tarcuri de reproducere si tarcuri de ingrasare, care se deosebesc intre ele prin structura vegetatiei cultivate.

In parcelele de reproductie se seamana in benzi longitudinale urmatoarele culturi, functie de climat. In zonele cu clima temperat continentala structura vegetatiei in cazul uni strat cu latime de 4,00 m este urmatoarea: langa plasele Helitex doua benzi late fiecare de 0,30 m de trifoi (0,30 + 0,30 = 0,60 m), 1,20 m cu amestec de cicoare, 1,00 m cu floarea soarelui (pe mijlocul parcelei) si 1,20 m amestec de rapita si sfecla. In zonele cu clima mediteraneana strucura vegetatiei este aceeasi cu singura diferenta ca zona centrala este ocupata de doua straturi de anghinare.

Momentul optim al semanatului este apreciat a fi primavara devreme, pentru a se obtine pana in luna mai masa vegetativa capabila sa hraneasca melcii si sa-i ocroteasca de actiunea radiatiilor ultraviolete. Semanatul tarziu a culturilor furajere amana introducerea melcilor pentru productie pentru luna iunie, cand temperaturile inalte determina o hranire mai lenta.  In straturile de crestere se cultiva un amestec intre rapita de ulei si sfecla.

Aceasta diferenta de structura a vegetatiei straturilor cu diferite destinatii are la baza motive obiective. Daca in straturile de reproductie se urmareste crearea unui mediu propice pentru reproducatori urmarindu-se prin cultivarea unei game variate de plante, asigurarea unei hrane cat mai variate astfel incat melcii sa fie nevoiti sa se deplaseze cat mai putin pentru a se hrani, conservandu-si energia pentru a se reproduce (proces care presupune un consum ridicat de energie) in conditiile in care se realizeaza si o protectie eficienta impotriva agentilor nefavorabili de mediu (precipitatii excesive, caldura excesiva, etc.) prin folosirea plantelor cu suprafata foliara mare (floarea soarelui, diferite crucifere), structura straturilor de crestere (amestec de rapita de ulei si sfecla) are drept scop realizarea unei ingrasarii rapide a melcilor, astfel incat acestia sa atinga cat mai rapid la greutatea optima de valorificare.

9.4 Furaje Concentrate

In cadrul tehnologiilor de crestere in spatii inchise se utilizeaza cu succes furajele concentrata. Aceasta optiunea este demna de a fi luata in considerare si in cazul tehnologiei in ciclu biologic complet ca supliment, in cazul in care vegetatia nu este suficienta pentru a asigura necesarul de hrana al melcilor. Principalele ei dezavantaje constau in faptul ca se altereaza rapid, iar pretul de productie este ridicat, astfel incat aceasta alegere se dovedeste de cele mai multe ori nerentabila din punct de vedere economic in cazul tehnologiei in ciclu biologic complet, unde linia de demarcare dintre succes si esec este foarte subtire.

La baza acestor ratii stau amestecurile de fainuri de cereale si oleaginoase, care se suplimenteaza cu carbonat de calciu si premixuri vitamino-minerale. Compozitia acestor ratii variaza in functie de crescator, si fiecare helicicultor are micile lui ingrediente 'secrete'.

Astfel se considera mai rentabila folosirea in hranirea melcilor a hranei uscate decat a furajului verde, intrucat aceasta este mai igienica si mai eficienta. In acest sens ei recomanda urmatoarea ratie furajera: 30% CaCO3, 4% Ca3(PO4)2, 40% faina alba de grau, 20% faina de soia, 5% srot de floarea soarelui, 1% premix vitamino-mineral, toate fin macinate si amestecate bine; 2 kg din aceasta aceasta ratie asigura melcilor un spor de greutate de un kilogram similar cu sporul determinat de administrarea a sapte kilograme de salata.

Pentru o buna dezvoltare a melcilor este necesara o ratie echilibrata, uscata, cu un continut ridicat de fibra, pe baza de cereale, fructe si verdeturi, alaturi de care trebuie sa existe si un supliment de de calciu, esential pentru buna dezvoltare a gasteropodelor.

In alimentatia melcilor rezultate bune s-au obtinut prin hranirea acestora cu furaj concentrat combinat pentru pasari, cu un nivel proteic cuprins intre 16-17%. Au fost consumate cu placere si au fost pe gustul melcilor:

furajul tip 'finisher' pentru broileri: cu un continut de 7% concentrate PVM pentru broileri, 52% porumb, 16% soia, 18% sorg, 7% faina de carbonat de calciu (40% Ca)

furajul pentru gaini tip 'starter': alcatuit din 5% concentrat PVM starter, 10% porumb, 15% soia, 20% sorg, 44% orz si 6% faina de carbonat de calciu (40% Ca).

Melcii pot fi hraniti si cu resturi vegetale, fructe strivite sau cartofi gatiti, caz in care hrana neconsumata trebuie inlocuita rapid intrucat ea se altereaza repede. In plus utilizarea excesiva in dieta melcilor a pastelor fainoase si a cartofilor, datorita faptului ca aparatul digestiv al gasteropodelor nu poate metaboliza eficient amidonul, poate conduce la grave tulburari digestive.

Hrana se poate suplimenta cu tarate, caz in care amestecul consta din 20% faina de tarate si restul fructe si material vegetal. Compozitia furajului variaza in functie de materiile prime disponibile in gospodarie si este recomnadabila utilizarea unor furaje adaptate varstei si scopului urmarit. Ca furaj avand drept scop stimularea reproducerii la indivizii lotului matca si dezvoltarea rapida a puietului, imediat dupa se poate folosi, timp de 2-3 saptamani dupa iesirea din iarna, urmatorul amestec folosit cu succes in fermele consiliate de Asociatia Helicicultorilor din Romania - RomHelix:

30 kg creta furajera

25 kg faina de grau

15 kg faina de malai

15 kg srot de soia (bine tratat termic)

14 kg srot floarea soarelui

1 kg premix vitamino-mineral

(cantitati calculate la 100 kg furaj)

Materialele sunt disponibile pe orice piata agroalimentara (faina de grau, faina de malai, srotul de floarea soarelui) si in farmaciile veterinare (srot de soia (bine tratat termic), premix vitamino-mineral, creta furajera).

Pretul de productie in cazul in care se cumpara toate materiile prime necesare este cuprins intre 800.000-1.000.000 lei vechi.

100 kg de furaj ajung in cazul unei ferme de 2000 mp, in ciclu biologic complet, pe o perioada de aproximativ 2 luni.

Premixul se amesteca cu intreaga cantitate de faina de grau si apoi acest amestec se inglobeaza in amestecul final pentru o omogenizare optima.  Amestecul se administreaza pe placute de1 lemn sau tavite de plastic sub forma de gramajoare de 15-20 g (cca. 2 linguri de supa); tavitele se dispun perimetral la limita dintre trifoi si straturile de amestec de rapita si sfecla si repectiv amestec de salate, la distanta de 2 m una de alta.

Intrucat in contact cu umiditatea datorita continutului ridicat de carbohidrati al furajelor energetice (faina de grau, faina de malai) furajul fermenteaza in 2-3 zile se recomanda ca periodic tavitele sa fie curatate si dezinfectate. Valoarea nutritiva acestui furaj este completa si asigura potrivit observatiilor preliminare un spor de 1 kg melc la 2,5 kg furaj; 1 kg furaj este echivalent din punct de vedere nutritive cu 6,5- 7 kg masa verde.

9.5 Boli si Daunatori - Amfibieni

Amfibienii (broastele-sp. Bufo si Rana, salamandrele), consuma melci, cu preca dere melcii tineri, care prin dimensiunea lor mai redusa pot fi introdusi cu usurinta in cavitatea bucala

Din aceasta categorie o atentie deosebita trebuie acordata broastelor raioase (familia Bufonidae). Desi toate broastele consuma cu placere melcii, mai ales puietul, marea problema in cazul broastelor raioase o reprezinta faptul ca acesti amfibieni sunt perfect adaptati la viata in mediul terestru si pot patrunde si supravietui usor in interiorul tarcurilor din fermele de melci.

In vederea combaterii se recurge la amplasarea de capcane similare cu cele folosite pentru colectarea broastelor din natura. O astfel de capcana consta dintr-un recipient adanc de circa 20 cm care se ingroapa īn pamant astfel incat partea sa superioara sa fie la nivelul solului deasupra ca reia se dispune o sursa de lumina artificiala. Noaptea insectele se aduna la lumina becului iar broastele sunt atrase de acestea si cad in recipient. Nu este neaparat un recipient foarte adanc intrucat broastele raioase executa salturi mult mai scurte decat omoloagele lor acvatice astfel incat le va fi extrem de dificil sa sara afara.

Ca o masura de precautie in recipient se recomanda introducerea de ulei (preferabil ulei ars de motor sau ulei comestibil) intrucat chiar daca broasca va reusi sa evadeze, uleiul depus pe suprafata tegumentului va impiedica schimbul de gaze la nivelul pielii iar broasca va muri prin asfixiere.

Combaterea se poate realiza chiar si in absenta sursei de lumina dispusa deasupra recipientului dar eficenta este mai redusa . Capcanele se amplaseaza pe aleile exterioare in apropierea gardului exterior de tabla zincata si pe aleile dintre straturi, la distanta de 5m una de alta, in numar variabil in functie de densitatea populatiei de broaste raioase si de marimea fermei.

9.6 Boli si Daunatori - Vertebrate

Dintre pasari indeosebi corvidele, fazanii, porumbeii, pasarile de casa si mierla sunt periculoase pentru fermele de melci.

Unele pasari (cotofana, gaita, corbul, cioara) pot sa sparga cochilia melcului cu ciocul lor puternic si sa manance molusca. In acelasi fel se comporta fazanul, puii de gaina si curcanul domestic. Alte pasari de talie mica, mari consumatoare de melci, mai ales graurul, mierla si sturzul nu reusesc sa sparga cochilia cu ciocul si recurg la o tehnica speciala: dupa ce apuca melcul de marginea cochiliei il lovesc puternic si repetat de o piatra pentru a reusi sa scoata molusca.

Exista multe mamifere in dieta caruia sunt inclusi melcii: insectivorele (ariciul-Erinaceus europaeus), rozatoarele (soarecii, sobolanii, etc), mustelidele, etc. Dintre toate acestea cele mai multe victime le fac rozatorele si de aceea trebuie acordata o importanta deosebita realizarii, primavara devreme, a deratizarii.

10. BIBLIOGRAFIE

-PLANUL DE AFACERI,CONCEPTE ,METODE,TEHNICI,PROCEDURI DUMITRU POROJAN,CRISTIAN BISA COLECTIA AFACERI DE SUCCES, CASA DE EDITURA IRECSON

-